Indicele bursier Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq, ceea ce a atras "preocuparea" Preşedinţiei SUA.
ALERTĂ !
Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de marţi, în ton cu restul burselor europene, antrenate de căderile de pe piaţa americană şi de pe bursele asiatice.
Indicele BET înregistra o cădere de peste 3% la ora transmierii ştirii, cele 13 companii din componenţa sa fiind pe roşu, cu minusuri de 1 până la 5 procente.
La Londra, indicele FTSE 100 înregistra o scădere de mai mult de 3%, conform BBC, indicele Stoxx 600 marcând o scădere de 1,56%. Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu peste 3%, în timp ce CAC 40 din Paris a scăzut cu 3,23%. Indicele FTSE MIB din Italia a scăzut cu 1,64%, în timp ce IBEX 35 din Spania a scăzut cu 1,44%.
Bursele din Asia, afectate
Pieţele din Asia au scăzut din nou marţi, în condiţiile în care investitorii au reacţionat puternic la vestea că indicele bursei americane Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii peste şase ani, informează site-ul postul BBC News.
Titlurile pe piaţa niponă s-au depreciat masiv, cu indicele bursei japoneze Nikkei 225 înregistrând cea mai mare scădere pe zi din 1990. La un moment dat, indicele înregistra o depreciere de 7%, pentru ca pe parcursul zilei să revină uşor, scăderea fiind în cele din urmă de 4,7%.
Declinul pe pieţele bursiere a început de săptămâna trecută după o creştere accentuată a randamentelor obligaţiunilor americane în urma datelor anunţate vineri care au arătat că nivelul salariilor din SUA a înregistrat cea mai rapidă creştere din 2009, stârnind temeri privind creşterea inflaţiei.
"Ştirile economice din SUA au fost mai puternice decât era anticipat", a declarat David Kuo, director executiv al firmei de consultanţă financiară Motley Fool.
Scăderile înregistrate de bursele din Statele Unite intervin după luni de creşteri la niveluri record care au generat speculaţii privind supraevaluarea activelor companiilor.
Casa Albă a încercat să reasigure investitorii afirmând că se concentrează asupra "fundamentelor economice pe termen lung, care rămân excepţional de puternice".
Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut ieri 114 miliarde de dolari, în urma căderilor de pe Wall Street, după ce optimismul faţă de reducerea impozitelor, care a alimentat câştigurile din ianuarie, a dat naştere la îngrijorări legate de inflaţie, scrie Bloomberg.
Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume, a fost lovit cel mai tare, acesta rămânând fără 5,1 miliarde dolari în conturi, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Averea CEO-ului Mark Zuckerberg e mai mică acum cu 3,6 miliarde dolari, al doilea cel mai mare declin. Nici Jeff Bezos nu a rămas neatins: acesta a pierdut 3,3 miliarde dolari.
Indicele Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii ani/ Casa Albă exprimă "preocupare"
Indicele bursei americane Dow Jones a scăzut cu 4,6% (1.175 de puncte), închizând sesiunea de luni la nivelul de 24.345,75. Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată de Dow Jones din septembrie 2008, când valoarea indicelui pierduse 777,8 puncte după respingerea unui plan de asistenţă financiară destinat sistemului bancar din Statele Unite.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare, potrivit BBC News.
Scăderile înregistrate de bursele din Statele Unite intervin după luni de creşteri la niveluri record care au generat speculaţii privind supraevaluarea activelor companiilor.
Casa Albă exprimă "preocupare"
"Suntem preocupaţi de fiecare dată când pieţele bursiere au pierderi, dar avem încredere în soliditatea economiei", a transmis Preşedinţia SUA, potrivit CNBC.

Bursa de pe Wall Street s-a încheiat din nou în scădere, iar indicele bursier Dow Jones a înregistrat, joi, o scădere de peste 1.000 de puncte, coborând cu 4,15% din valoarea iniţială, informează site-ul agenţiei Associated Press şi postul BBC.
Un alt indice important, S&P 500, a avut o scădere 100,6 puncte, coborând cu 3,75%, în timp ce valoarea indicelui Nasdaq a pierdut 274,8 puncte, înregistrând o scădere de 3,9%.
Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare.
Bursa de la Bucureşti deschide în scădere, în ton cu pieţele internaţionale
Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti înregistra la ora 10 un minus de 1,43%, în ton cu scăderile înregistrate de bursa americană şi cele asiatatice.
Şi restul indicilor BVB consemnau minusuri de 1,14 - 1,90%.
Prăbuşirea burselor globale, care părea să se fi încheiat la mijlocul săptămânii, a revenit vineri în SUA şi mai ales în Asia, cu declinuri care depăşesc 10% faţă de valorile din ianuarie. China, unde domină investitorii de retail, a fost lovită cel mai puternic.
Valorile de referinţă ale pieţei japoneze de capital au scăzut vineri cu peste 3%, bursa din Hong Kong-ul a scăzut cu aproape 4%, iar în China pierderile au depăşit 5%. Concomitent, China a cotat yuanul în scădere până la niveluri care n-au mai fost întâlnite din 2015.
Indicele NIKKEY al Bursei de la Tokyo a scăzut cu peste 500 de puncte, ajungând la cotaţii în jurul valorii de 23.000 de puncte, MSCI Asia Pacific a scăzut cu 2,1%, indicele Topix a scăzut cu 2,2%, apoi indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 3,5% şi indicele S&P / ASX 200 din Australia a scăzut cu 0,9%.

Schimbarea bianuală a orei ar putea fi curând eliminată după ce membrii Parlamentului European au votat, joi, abolirea acestei practici.
În urma unei petiţii realizate în ianuarie de către Finlanda în care au fost strânse 70.000 de semnături, membrii Parlamentului European au dezbătut dacă schimbarea orei ar trebui eliminată.
Conform Reuters, membrii Parlamentului European au votat cu 384 la 153 pentru studierea şi schimbare acestei practici de către Comisia Europeană. Parlamentarul francez Karina Delli a afirmat în cadrul şedinţei că schimbarea către ora de vară oboseşte oamenii şi provoacă accidente rutiere. Însă parlamentarul belgian Hilde Vautmans a afirmat că eliminarea schimbării orei ar însemna pierderea unei ore de lumină de la sfârşitul zilei timp de şapte luni pe parcursul verii sau trimiterea copiilor la şcoală în întuneric pe parcursul a cinci luni iarna.
''Decizia Comisiei Europene nu va fi realizată prea curând, însă dacă va fi promulgată ar putea oferi ţărilor şansa de a alege dacă doresc sau nu să schimbe ora în funcţie de anotimp,'' a declarat europarlamentarul Liadh Ni Riada din Irlanda.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00:00, şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
În 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român". În urma modificării, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal GMT va fi de trei ore. România revine la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.
Trecerea la ora de vară se face în fiecare an, în ultima duminică a lunii martie. Ceasurile se dau înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.
Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. ''Ora de vară nu deteriorează doar sănătatea populaţiei, ci rezultă şi în pierderi economice ca urmare a faptului că oamenii sunt nevoiţi să îşi ia concediu medical şi să consume mai multe medicamente,'' a explicat anterior dr. Tatiana Yakovleva.
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
"Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program", a afirmat Xiaoyong Yang, profesor asistent la Universitatea Yale. "Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord", a adăugat Yang.
Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.
Totodată, studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

F.M.I. între agresivitate și cruzime !
 

Imbatranirea populatiei este o provocare cunoscuta. Si Fondul Monetar International ii acorda o analiza ampla in fiecare intalnire trimestriala. Ceea ce atrage atentia este agresivitatea si cruzimea cu care pune in relief problema. Fondul reclama, intre alte masuri, ca beneficiile sa fie reduse si varsta de pensionare sa fie prelungita din cauza „riscului de a trai mai mult decat era de asteptat”.
De asemenea, propune solutii de piata pentru a reduce acest „risc”. In ceea ce priveste economistii FMI, spaniolul José Viñals numeste „risc de longevitate”. „Daca longevitatea creste cu trei ani peste ceea ce este prevazut, pana in 2050, costul imbatranirii – care deja este enorm pentru Guverne, intreprinderi, societati de asigurari si particulari – va creste cu 50% in economiile avansate luand ca referinta PIB-ul din 2010. Pentru tarile emergente, acest cost suplimentar ar fi de 25%. In termeni absoluti, costul prevazut va creste cu zeci de miliarde de dolari la scara globala. Acest lucru pune in pericol viabilitatea finantelor publice prin declansarea nivelurilor datoriei publice intr-o proportie similara. In paralel, este un risc pentru solvabilitatea entitatilor private.”
Dupa cum a explicat Viñals la conferinta de presa in care a prezentat raportul, „a trai mai mult este bine, dar are un risc financiar semnificativ. Ne va costa mai mult ca indivizi, corporatii si guverne. De aceea, trebuie sa ne ingrijoram acum pentru riscurile longevitatii, astfel incat costurile sa nu ne sufoce pe viitor„, a spus Viņals, seful Departamentului Piete de Capital.
Christine Lagarde: ”Batranii traiesc prea mult si este un risc pentru economia gñobala, trebuie facut ceva”
In 1750, speranta de viata in tarile Europei Occidentale nu ajungea la 40 de ani. Din 1900 a crescut ajungand la 80 de ani in 2010. La scala globala a trecut de la 48 in anii 1950 la 70 de ani in ultimul an de referinta. Dar ceea ce schimba calculele, conform FMI, este speranta de viata cand au implinit 60 de ani. Natiunile Unite prevad ca pentru 2050 speranta de viata, plecand de la aceasta varsta, 60 de ani, va creste cu 26 de ani in economiile avansate si cu 22 de ani in tarile in curs de dezvoltare. Traind mai mult populatia, va trebui sa se plateasca mai multe pensii si prestari la siguranta sociala. In acest caz pune ca exemplu planul de pensii private din SUA. „Companiile ar trebui sa-si multiplice contributiile de mai multe ori pentru a putea face fata acestor datorii suplimentare”, spune el. „Recunoasterea si atenuarea acestui risc este un proces care ar trebui lansat acum”.
Christine Lagarde, directoarea FMI, vrea ca reuniunea din primavara de la Washington sa serveasca pentru a privi inainte. In acest context, cere Guvernelor sa admita ca imbatranirea le poate crea probleme serioase in viitor si ca este un risc. Pentru a neutraliza efectele, recomanda combinarea cresterii varstei de pensionare cu alte masuri. Pentru prelungirea varstei de pensionare propune ca aceasta sa fie legata de speranta de viata, astfel ca numarul de ani in care pensionarul incaseaza pensia sa nu creasca. Dar asta nu e de ajuns. FMI crede ca trebuie luate si alte masuri, si intre ele, reducerea pensiilor, cresterea cotizatiilor si posibilitatea ca Statele membre sa angajeze asiguratori privati pentru a acoperi acest „risc pentru persoanele care traiesc mai mult decat se astepta”.
Economistii FMI prevad ca proprii cetateni sa-si creasca economiile prin planuri de pensii, recomanda chiar sa fie obligati sa contracteze utilizarea ipotecilor inverse, pentru care casa in proprietate este livrata Bancii in momentul decesului, in schimbul primirii pana la acea data a unui venit lunar pentru aceasta. Fondul solicita tarilor, de asemenea, o mai mare transparenta atunci cand raporteaza tendinta de imbatranire si modul in care se pregatesc sa finanteze pensionarea.
FMI conchide, reamintind ca toate aceste reforme „vor dura ani ca sa dea roade”, iar orice intarziere in acest proces va face dificila confruntarea cu aceasta provocare asa cum ar trebui. „A acorda atentie imbatranirii populatiei si riscului de longevitate suplimentara face parte din setul de reforme necesare pentru a restabili increderea in viabilitatea bilanturilor sectorului public si privat”.
Sursa: Karen Smith Blog, preluare dupa Alertas.eu

O nouă zi nelucratoare !
 

O nouă sărbătoare legală şi nelucrătoare, votată în Senat/Calendarul liberelor legale în 2018
Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.
„Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 - 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.
Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 - Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.
Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.
ZILE LIBERE în 2018. Calendar al sărbătorilor legale. Câte zile nu se vor lucra anul acesta
Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- 1 iunie;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Internetul a împlinit 29 de ani !
 

Tim Berners-Lee, inventatorul internetului, cere reglementarea gigaților IT pentru a preveni ca internetul să devină ”înarmat” pe scară largă de către state, scrie The Guardian.
Internetul a împlinit 29 de ani în data de 12 martie, dar viitorul său pare tot mai sumbru. Acesta este și motivul pentru care Berners-Lee a avertizat într-o scrisoare deschisă că giganții IT trebuie reglementați.
Știrile false și propaganda
Acesta că nu putem să așteptăm ca Google și Facebook să ne rezolve problemele. Și nu putem să ne așteptăm la asta pentru că interesele lor sunt diferite față de cele ale societății.
”În ultimii ani, am văzut teorii ale conspirației fiind în trend pe platformele de social media, conturi false de Twitter sau Facebook provocând tensiuni sociale, actori externi intervenind în alegeri și criminali furând grămezi de date personale”, a scris Berners-Lee.
Acesta s-a referit la proliferarea știrilor false pe Facebook, Twitter, Instagram sau YouTube, dar și la amestecul Rusiei în alegerile din SUA și Marea Britanie.
Facebook a recunoscut că propaganda rusă a ajuns la 126 de milioane de cetățeni americani, iar propaganda rusă s-a manifestat și în alegerile pentru Brexit.
Google și Facebook, un cvasi-monopol
Google are acum o cotă de piață de 87% în căutările efectuate pe internet la nivel mondial, în vreme ce Facebook are peste 2,2 miliarde de utilizatori.
De asemenea, Facebook deține și rețeaua foto Instagram și aplicația de mesagerie WhatsApp. Concomitent, Google deține cel mai popular site video din lume, YouTube, dar și browserul Chrome, sistemul de operare Android, serviciile Gmail sau Google Maps.
Împreună, cei doi giganți acontează 60% din banii cheltuiți la nivel mondial pe publicitate online.
Sir Tim Berners-Lee avertizează asupra concentrării puterii în mâinile unor companii puține care ”controlează ce idei sau opinii sunt partajate”. Iar acești cerberi online pot să își mențină puterea achiziționând rivali mai mici, cumpărând inovații sau angajând cei mai talentați programatori, făcând mai greu pentru companiile mici să poată concura cu ei.
Și, deși companiile au luat măsuri împotriva știrilor false sau a boților, acestea ”au fost construite pentru a maximiza mai mult profitul decât binele social”.
Alinierea scopurilor companiilor cu cele ale utilizatorilor și cu societatea în ansamblul ei se poate face prin consultări cu mai multe grupuri de oameni, de la afaceri, guverne, societatea civilă, mediul academic sau cel artistic.
Când s-a născut internetul
Internetul are mai multe ”zile de naștere”. Primul transfer de date între două calculatoare s-a efectuat în data de 29 octombrie 1969, potrivit The Telegraph.
Totuși, internetul cum îl știm astăzi nu s-a dezvoltat atunci. În data de 12 martie 1989 Tim Berners-Lee a inventat protocolul World Wild Web, prin care a făcut extrem de ușoară partajarea de informații. Tot el a inventat și primul browser de internet. Berners-Lee a realizat invenția sa pe când lucra la laboratorul de fizică nucleară CERN, din Elveția.
Pentru beneficiile sale, Tim Berners-Lee a fost făcut ”Sir” (cavaler) de către Regina Angliei.
Critici din toate părțile
Berners-Lee nu este singurul care critică dur Facebook și Google. Miliardarul George Soros a afirmat că Google și Facebook au devenit pericole la adresa democrației, iar magnatul Rupert Murdoch vrea ca Facebook să plătească pentru știrile de calitate tot așa cum furnizorii de cablu plătesc pentru a transmite programe tv.
Într-un singur minut de internet sunt efectuate 3,5 milioane de căutări pe Google, 900.000 de oameni intră pe Facebook, 452.000 de tweet-uri sunt trimise, ca și 156 de milioane de emailuri.

RĂZBOI DIPLOMATIC: Marea Britanie expulzează 23 de diplomaţi ruşi, pe fondul crizei generate de atacul neurotoxic/ Moscova denunţă decizia "ostilă" şi "total inacceptabilă" a Londrei
de: Mihai Draghici - Mediafax
Marea Britanie a decis expulzarea a 23 de diplomaţi ruşi în contextul crizei generate de atacul neurotoxic, atribuit Rusiei, care l-a vizat pe un fost agent rus şi pe fiica acestuia în orăşelul britanic Salisbury, a anunţat miercuri premierul Theresa May.
Theresa May a anunţat că 23 de diplomaţi ruşi din Marea Britanie, identificaţi drept "agenţi de informaţii care nu şi-au declarat statutul", au la dispoziţie o săptămână pentru a părăsi ţara.
Este vorba de cel mai mare număr de diplomaţi ruşi expulzaţi de Marea Britanie în ultimele trei decenii.
În plus, Theresa May a anunţat că Guvernul britanic nu va trimite niciun reprezentant guvernamental oficial la Cupa Mondială de Fotbal Rusia 2018.
Aceasta este cea mai gravă criză dintre Rusia şi Marea Britanie din ultimii ani. Moscova a negat orice implicare în atacul neurotoxic din Salisbury.
Administraţia Vladimir Putin a atenţionat, marţi seară, Marea Britanie, transmiţându-i recomandarea de a nu ameninţa o "putere nucleară" precum Rusia, în contextul crizei generate de atacul care l-a vizat pe un fost agent secret rus. Referindu-se la criza bilaterală cu Marea Britanie, Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a transmis: "Nimeni au ar trebui să ameninţe o putere nucleară". La rândul său, Ambasada Rusiei din Marea Britanie a atras atenţia că "orice ameninţare cu măsuri punitive împotriva Rusiei va fi urmată de o ripostă". "Partea britanică trebuie să fie conştientă de acest lucru", a subliniat reprezentanţa diplomatică. "Ambasada a transmis marţi Ministerului britanic de Externe o notă în care a reiterat că Rusia nu este implicată în incidentul din Salisbury; de asemenea, a fost reiterată disponibilitatea pentru o investigaţie comună", precizează misiunea diplomatică.
Atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent secret rus a fost comis cu o substanţă de uz militar, "cel mai probabil" de către Rusia, a afirmat luni seară premierul Marii Britanii, Theresa May, care a dispus convocarea ambasadorului rus şi a ameninţat cu o ripostă puternică. "Cel mai probabil" Rusia este responsabilă de ceea ce s-a întâmplat. "Trebuie să fim pregătiţi să aplicăm măsuri mult mai extinse. Miercuri, vom face o analiză detaliată a răspunsului oferit de statul rus.
Dacă nu va fi oferit niciun răspuns credibil, vom concluziona că această acţiune este echivalentul folosirii forţei de către statul rus contra Marii Britanii, astfel că voi reveni în Camera Comunelor pentru a stabili gama largă a măsurilor de ripostă", a atras atenţia Theresa May.
"Această tentativă de asasinat prin folosirea unei substanţe neurotoxice de uz militar într-un orăşel britanic nu este doar un delict care a vizat familia Skripal, ci şi o acţiune nediscriminatorie şi lipsită de inteligenţă contra Marii Britanii, punând în pericol vieţile civililor nevinovaţi. Nu vom tolera tentative îndrăzneţe de acest gen de a ucide civili nevinovaţi pe teritoriul britanic", a insistat Theresa May, precizând că ambasadorul Rusiei a fost convocat pentru a explica modul în care substanţa de uz militar a fost adusă în orăşelul Salisbury.
Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal, rănit în oraşul britanic Salisbury, probabil a fost atacat cu o substanţă neurotoxică, au stabilit anchetatorii britanici. Potrivit unor surse din cadrul investigaţiei, substanţa folosită este din gama Noviciok.
Fostul agent al Serviciului rus de informaţii militare (GRU) şi fiica acestuia sunt în stare critică în urma atacului cu o substanţă neurotoxică. Un poliţist care a intervenit este, de asemenea, în stare gravă. În total, 21 de persoane au primit îngrijiri medicale după ce au inhalat vapori ai substanţei folosite în atac. Serghei Skripal şi fiica lui au fost expuşi contactului cu o substanţă toxică, în cursul unui incident produs în localitatea Salisbury, situată în provincia Wiltshire, la circa 100 de kilometri vest de Londra. Cei doi continuă să fie în stare critică, iar anchetatorii suspectează că au fost atacaţi cu o substanţă neurotoxică.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, a primit azil în Marea Britanie în anul 2010 după un schimb de agenţi de spionaj efectuat între Statele Unite şi Rusia. Skripal, fost colonel în serviciile secrete ruse, a fost condamnat în 2006 la închisoare, pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. Agentul a fost găsit vinovat de legături cu Serviciul britanic de informaţii externe (MI6). La investigaţie participă oameni de ştiinţă ai Institutului Porton Down. Ancheta este coordonată de Direcţia pentru combaterea terorismului a Scotland Yard şi este solicitată contribuţia serviciilor de informaţii.
Moscova denunţă decizia "ostilă" şi "total inacceptabilă" a Londrei
Ambasada Rusiei în Marea Britanie a catalogat "ostilă", "total inacceptabilă" şi "nejustificată" decizia Londrei de a expulza 23 de diplomaţi ruşi, informează site-ul cotidianului The Guardian.
"Pe 14 martie, ambasadorul Rusiei, Aleksandr Iakovenko, a fost convocat la Ministerul britanic de Externe şi a fost informat că 23 de diplomaţi au fost declaraţi personae non gratae. Considerăm total inacceptabilă, nejustificată şi cu perspective scurte această acţiune ostilă. Întreaga responsabilitate pentru deteriorarea relaţiilor între Rusia şi Marea Britanie aparţine actualei conduceri a Marii Britanii", precizează Ambasada Rusiei.

Marea Britanie consideră că este "extrem de probabil" ca atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent secret rus să fi fost ordonat direct de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat vineri ministrul britanic de Externe, Boris Johnson.
"Disputa este cu Administraţia de la Kremlin condusă de Vladimir Putin şi se referă la decizia lui; credem că este extrem de probabil să fi fost decizia lui de a ordona folosirea unei substanţe neurotoxice într-un oraş din Marea Britanie, o premieră după al II-lea Război Mondial. De aceea suntem în dispută cu Rusia", a declarat vineri Boris Johnson.
Boris Johnson a confirmat că substanţa utilizată în atac - Noviciok - a fost produsă şi depozitată în Rusia.
"Nu avem nimic împotriva poporului rus, problema noastră este cu Vladimir Putin şi Kremlinul", a spus Johnson.
Marea Britanie a decis expulzarea a 23 de diplomaţi ruşi în contextul crizei generate de atacul neurotoxic. Este vorba de cel mai mare număr de diplomaţi ruşi expulzaţi de Marea Britanie în ultimele trei decenii. Aceasta este cea mai gravă criză dintre Rusia şi Marea Britanie din ultimii ani.
Moscova a negat orice implicare în atacul neurotoxic din Salisbury.
Administraţia Vladimir Putin a atenţionat, marţi seară, Marea Britanie, transmiţându-i recomandarea de a nu ameninţa o "putere nucleară" precum Rusia, în contextul crizei generate de atacul care l-a vizat pe un fost agent secret rus. Referindu-se la criza bilaterală cu Marea Britanie, Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a transmis: "Nimeni au ar trebui să ameninţe o putere nucleară". La rândul său, Ambasada Rusiei din Marea Britanie a atras atenţia că "orice ameninţare cu măsuri punitive împotriva Rusiei va fi urmată de o ripostă".
Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal, rănit în oraşul britanic Salisbury, probabil a fost atacat cu o substanţă neurotoxică, au stabilit anchetatorii britanici. Potrivit unor surse din cadrul investigaţiei, substanţa folosită este din gama Noviciok.
Fostul agent al Serviciului rus de informaţii militare (GRU) şi fiica acestuia sunt în stare critică în urma atacului cu o substanţă neurotoxică. Un poliţist care a intervenit este, de asemenea, în stare gravă. În total, 21 de persoane au primit îngrijiri medicale după ce au inhalat vapori ai substanţei folosite în atac. Serghei Skripal şi fiica lui au fost expuşi contactului cu o substanţă toxică, în cursul unui incident produs în localitatea Salisbury, situată în provincia Wiltshire, la circa 100 de kilometri vest de Londra. Cei doi continuă să fie în stare critică, iar anchetatorii suspectează că au fost atacaţi cu o substanţă neurotoxică.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, a primit azil în Marea Britanie în anul 2010 după un schimb de agenţi de spionaj efectuat între Statele Unite şi Rusia. Skripal, fost colonel în serviciile secrete ruse, a fost condamnat în 2006 la închisoare, pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. Agentul a fost găsit vinovat de legături cu Serviciul britanic de informaţii externe (MI6). La investigaţie participă oameni de ştiinţă ai Institutului Porton Down. Ancheta este coordonată de Direcţia pentru combaterea terorismului a Scotland Yard şi este solicitată contribuţia serviciilor de informaţii.

Utilizatorii Facebook ar putea primi până la 17.500 de dolari în urma scandalului cu Cambridge Analytics
În urma scandalului cu Cambridge Analytics, Facebook, cea mai mare platformă de socializare din lume, a pierdut atât încrederea utilizatorilor de pe platformă, cât şi foarte mulţi bani, pe urma scăderilor acţiunilor de la bursă.
Mark Zuckerberg şi-a cerut scuze public legat de cele întâmplate:
"Avem responsabilitatea de a proteja informaţiile voastre. Dacă nu reuşim, înseamnă că nu le merităm. Poate că aţi auzit de o aplicaţie de tip “quiz” care a fost concepută de un cercetător, în anul 2014. A fost o aplicaţie prin care a folosit ilegal, datele a numeroşi utilizatori. A fost un abuz de încredere şi îmi pare rău că nu am luat măsuri la momentul respectiv. Mulţumesc pentru toată încrederea pe care ne-o acordaţi. Vă promit că vom face tot ce e mai bine pentru voi"
Totuşi Facebook ar putea plăti şi mai mult. Maureen Mapp, profesor la facultatea de drept, a spus că reţeau de socializare s-ar putea vedea nevoită să plătească o notă de plată de până la 880 de miliarde de dolari.
Potrivit lui Mapp, cei 50 de milioane de utilizatori ale căror date au fost furate de Cambridge Analytics ar putea avea dreptul să primească o sumă consistentă drept compensaţie. "Dacă fiecare dintre cei 50 de milioane de utilizatori ar putea depune o cerere de despăgubire, iar fiecare individ ar putea primi aproximativ 17.5000 de dolari pentru asta", spune profesorul pentru vt.co
Astfel, Facebook, care valorează 445 de miliarde de dolari, ar putea avea mari probleme.
Totuşi, David Barda, avocat pe segmentul protecţiei de date, spune că suma pe care ar primi-o americanii ar putea fi mult mai mică. "Undeva la 700 de dolari per utilizatori este o sumă realistă".
Cambridge Analytics este o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit ce a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani în ceea un membru al echipei lui Steve Bannon a numit drept "război psihologic". Un activist pentru transparenţă, Christopher Wylie, a dezvăluit pentru publicaţiile The New York Times şi Observer că firma Cambridge Analytica, deţinută de miliardarul specializat în tranzacţii speculative Robert Mercer şi condusă la acea vreme de Steve Bannon, a participat la campania electorală a lui Donald Trump folosind fraudulos profilurile Facebook a milioane de alegători americani pentru a construi un puternic program software în scopul anticipării şi influenţării preferinţelor electorale. Aceeaşi companie de analize a fost implicată în campania pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).

Declarație de război !
 

Preşedintele american, Donald Trump, a avertizat, miercuri, Rusia că Statele Unite vor ataca Siria, din cauza unui presupus atac chimic atribuit Administraţiei Bashar al-Assad.
"Rusia a promis că va doborî toate rachetele lansate spre Siria. Rusia, pregăteşte-te, pentru că rachetele vor veni, frumoase, noi şi inteligente! Nu ar trebui să fiţi parteneri cu un Animal care îşi omoară poporul cu gaz şi se bucură de asta!", a transmis miercuri Donald Trump prin Twitter.
"Regimul sirian face lucruri pe care nimeni nu le considera posibile, în pofida investigaţiei corupte şi nesfârşite efectuate de Rusia, care consumă mult timp şi atenţie (...)", a afirmat Donald Trump.
"Relaţiile noastre cu Rusia sunt în acest moment în situaţia cea mai rea de până acum, inclusiv comparativ cu Războiul Rece. Nu există motive pentru această situaţie. Rusia are nevoie să o ajutăm economic, un lucru pe care l-am face uşor, şi avem nevoie să coopereze toate naţiunile. Să oprim cursa înarmării?"
Administraţia Bashar al-Assad şi Rusia au negat orice implicare în atacul chimic de la periferia Damascului, sugerând că incidentul ar putea fi folosit ca pretext pentru o intervenţie militară.
Donald Trump a promis o ripostă dură la atacul chimic produs la periferia Damascului, soldat, potrivit diverselor surse, cu moartea a 40-60 de persoane şi rănirea altor aproximativ 1.000. Preşedintele SUA s-a consultat cu Franţa şi Marea Britanie pentru o ripostă militară multinaţională în Siria.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat Washingtonul să nu lanseze niciun atac contra Siriei. Oficiali militari de la Moscova au ameninţat că armata rusă va doborî rachetele lansate de SUA şi va ataca sistemele de lansare.
Distrugătorul Donald Cook, aparţinând Forţelor Navale americane, a fost trimis în estul Mării Mediterane, în largul Siriei.
În plus, potrivit Forţelor Navale americane, în largul Siriei va fi trimis şi portavionul Harry S. Truman, însoţit de grupul naval aferent.
Regimul Bashar al-Assad susţine că SUA se folosesc de pretexte pentru a ataca Siria
Regimul Bashar al-Assad a criticat, miercuri, ameninţările lansate de SUA, pe care le-a catalogat drept ”nesăbuite”, precizând că acestea pun în pericol pacea internaţioanlă, informează site-ul agenţiei The Associated Press.
Prin intermediul unui comunicat emis de către Ministerul sirian de Externe, Damascul a acuzat Washingtonul că se foloseşte de atacul chimic pentru a avea un pretext de a ataca Siria.
”Nu suntem surprinşi de această escaladare nesăbuită din partea unui regim precum cel din Statele Unite, care continuă să sponsorizeze terorismul din Siria”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Damasc.
De asemenea, Damascul susţine că recentele ameninţări lansate de către preşedintele american Donald Trump nu sunt întemeiate pe principii şi pe valori şi scot în evidenţă ”lipsa de înţelepciune şi de logică” a Administraţiei de la Washington.
”Pretextul atacului chimic a devenit bine cunoscut pentru toată lumea şi reprezintă o scuză pentru a ataca Siria. Dacă aceste ameninţări ale SUA şi ale aliaţilor săi au ca scop oprirea Damascului din lupta împotriva terorismului, atunci ele sunt simple iluzii. Statul sirian va continua să lupte împotriva terorismului indiferent de reacţiile provocate”, a transmis Ministerul sirian de Externe.
Reacţia regimului Bashar al-Assad vine după ce Donald Trump a avertizat Rusia că Statele Unite vor ataca Siria, din cauza unui presupus atac chimic atribuit Administraţiei al-Assad.

O alianţă formată din SUA, Marea Britanie şi Franţa a lansat, sâmbătă dimineaţă (ora 4.00 în România), un atac cu rachete de croazieră în Siria, cu scopul declarat de a sancţiona regimul Bashar al-Assad pentru atacul chimic comis la periferia oraşului Damasc. Anunţul bombardamentului a venit de la preşedintele SUA, Donald Trump, într-o declaraţie de la Casa Albă, în care preciza că a ordonat armatei Statelor Unite lansarea unor "bombardamente punctuale" asupra unor ţinte asociate capabilităţilor de arme chimice ale "dictatorului" Bashar al-Assad. Preşedintele american avertizase încă de miercuri că Statele Unite vor ataca Siria în urma unui atac chimic atribuit Administraţiei Bashar al-Assad. Regimul aflat la conducere în Siria, precum şi Rusia au negat însă orice implicare acuzând că este o înscenare, un pretext pentru o operaţiune militară.
Pentagon: I-am transmis un mesaj foarte clar lui Bashar al-Assad
Pentagonul a anunţat, sâmbătă, că atacul efectuat de Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie în Siria nu a vizat destituirea la putere a lui Bashar al-Assad, însă a precizat că regimul de la Damasc a primit un mesaj foarte clar.
Locotenent-generalul Kenneth McKenzie a anunţat că au fost lansate 105 rachete asupra ţintelor din Siria, precizând că atacul a vizat descurajarea regimului condus de Bashar al-Assad pentru folosirea armelor chimice. Acesta a susţinut că Statele Unite sunt de părere că armele chimice ale regimului sirian au fost stocate la centrul de cercetare Barzah, care a fost distrus în urma atacului.
”Unele arme chimice şi unele infrastructuri au rămas în Siria, însă atacurile au redus semnificativ capabilităţile chimice ale acestei ţări”, a declarat McKenzie, adăugând că Statele Unite sunt pregătite în cazul în care vor exista acţiuni simetrice ale Siriei sau ale aliaţilor săi.
McKenzie a afirmat că nu au fost înregistrate victime printre civili.
Dana W. White, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a susţinut că atacul nu a vizat răsturnarea de la putere a lui Bashar al-Assad şi că nu reprezintă o schimbare a politicii SUA în privinţa Siriei.
”Noi am acţionat.
A fost o misiune de succes. Ce se întâmplă de acum încolo este decizia lui Assad”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, adăugând că sistemele de apărare antiaeriană din Siria au fost ineficiente.

Atacurile din Siria vor avea consecinţe, avertizează Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei la Washington, precizând că Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa poartă întreaga responsabilitate pentru aceste acţiuni.
"Cele mai sumbre temeri s-au adeverit. Avertismentele noastre au fost ignorate. Este aplicat un scenariu planificat. Suntem din nou ameninţaţi. Am avertizat că acţiunile de acest gen nu vor rămâne fără consecinţe. Întreaga responsabilitate pentru aceste acţiuni aparţine Washingtonului, Londrei şi Parisului. Insultarea preşedintelui Rusiei este inacceptabilă şi inadmisibilă", afirmă ambasadorul rus.
"Statele Unite, care deţin cel mai mare arsenal chimic, nu au dreptul moral de a blama alte ţări", a subliniat diplomatul rus.
MAE rus: Atacurile împotriva Siriei au avut loc chiar când ţara avea o şansă la un viitor paşnic
Statele Unite şi aliaţii au efectuat un atac militar împotriva Siriei precis în momentul în care ţara a primit o şansă la un viitor paşnic, a declarat Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, informează site-ul agenţiei Tass.
"Cei responsabili se pretind liderii morali ai lumii şi îşi declară exclusivitatea şi unicitatea", a afirmat Zakharova.
"De fapt, este nevoie de un fel particular de unicitate să ataci capitala Siriei într-un moment în care ţara a primit în sfârşit o şansă de pace", a conchis reprezentanta Moscovei.
SUA, Marea Britanie şi Franţa au lansat, sâmbătă dimineaţă, un atac cu rachete de croazieră în Siria, cu scopul declarat de a sancţiona regimul Bashar al-Assad pentru atacul chimic comis la periferia oraşului Damasc.
Moscova ia în calcul furnizarea de sisteme antiaeriene S-300 către Siria
Generalul rus Serghei Rudskoi, a declarat, sâmbătă, că Moscova poate lua în calcul furnizarea de sisteme antiaeriene S-300 către Siria, ca urmare a atacurilor lansate de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa împotriva regimului condus de Bashar al-Assad, relatează site-ul agenţiei Tass.
”În urma cu câţiva ani, ţinând cont de cererile unor parteneri din Occident, am renunţat la furnizarea de sisteme S-300 către Siria. Însă, ţinând cont de ultimele evoluţii, este posibil să reanalizăm această situaţie”, a declarat generalul rus.
De asemenea, Rudskoi a precizat că sistemele antiaeriene siriene au reuşit să intercepteze 71 din cele 103 rachete de croazieră lansate asupra unor obiective militare ale regimului de la Damasc.
"Acest lucru demonstrează eficienţa ridicată a acestor sisteme şi excelenta instruire a personalului militar sirian format de specialiştii noştri", a adăugat Rudskoi.

Cercetătorii de la US Geological Survey (USGS) au determinat că regiunile cu permafrost (sol îngheţat) din emisfera nordică ascund o surpriză extrem de neplăcută: mercurul în cantităţi enorme - de două ori mai mult decât restul mercurului natural de pe planetă.
Descoperirea poate avea implicaţii catastrofale dacă permafrostul se dezgheaţă, scrie Science Alert.
Mai grav este că permafrostul a început să se dezgheţe, aşa cum s-a observat mai ales în Siberia. Mai mult decât atât, permafrostul poate fi considerat o cutie a Pandorei, conţinând compuşi periculoşi precum dioxidul de carbon, virusuri vechi de zeci de mii de ani şi mai nou, mercur.
„Nu ar fi nicio problemă de mediu dacă totul ar rămâne îngheţat, dar ştim că Pământul se încălzeşte”, a precizat Paul Schuster, autorul principal al studiului şi hidrolog la USGS. „Deşi măsurătorile cu privire la la rata de dezgheţare a permafrostului nu au făcut parte din studiu, un permafrost în această condiţie poate duce la eliberarea mercurului - este fizică simplă”.
Mercurul natural intră în permafrost din atmosferă. Ca parte a ciclului mercurului, vaporii se leagă de materialul organic din sol, care apoi este îngropat în sediment. În timp, solul îngheaţă şi devine permafrost.
Nivelul de mercur a fost măsurat în urma analizării a 13 mostre din diferite regiuni din Alaska, forajele petrecându-se în perioada 2004 - 2012, selectate pentru caracteristicile diverse ale solurilor.
Rezultatele au fost în concordanţă cu alte studii asemănătoare. În urma calculelor, s-a aflat că există 793 milioane de kilograme de mercur îngheţat în permafrostul emisferei nordice, cantitate de aproximativ 10 ori mai mare decât emisiile de mercur provocate de oameni în ultimii 30 de ani. Dacă includem şi solurile neîngheţate din regiunile nordice unde se găseşte şi permafrostul există 1,65 de miliarde de kilograme de mercur în subteran - de două ori mai mult decât tot mercurul găsit în restul regiunilor, în ocean şi în atmosferă.
Mercurul poate ajunge în pânze freatice, iar de acolo, implicaţiile pot fi catastrofale. Mercurul anorganic poate fi transformat în metilmercur, o toxină extrem de puternică ce afectează sistemul nervos. Dacă ajunge în atmosferă, poate călători prin întreaga lume.

Revine criza!
 

Datoria globală, ajunsă la un nivel record, de 164.000 de miliarde de dolari, este o ameninţare la adresa stabilităţii financiare a lumii, a evidenţiat întâlnirea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale de la Washington, relatează Bloomberg.
Discuţiile din cadrul întâlnirii s-au axat pe creşterea economică, aflată pe o tendinţă pozitivă, fapt care a dat naştere la optimism, iar temerile legate de protecţionismul aflat în creştere s-au aflat printre subiectele principale de analiză, potrivit Bloomberg.
Oficialii prezenţi la întâlniri au declarat că perspectiva unui război comercial rămâne una dintre cele mai mari îngrijorări.
FMI a semnalat în cadrul reuniunii o multime câteva puncte de îngrijorare precum recordul datoriei globale care a fost evidenţiat ca o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, oficialii avertizând că va avea loc o decelerare, pe măsură ce băncile centrale vor înăspri politica monetară, iar stimulentele fiscale din SUA vor dispărea.
Printre principalele subiecte atinse în cadrul întâlnirii de primăvară din 20-22 aprilie se numără şi schimburile comerciale, riscurile financiare, activitatea băncilor centrale, datoria globală şi tehnologia.
Preşedintele băncii centrale din Columbia a declarat că un război comercial ar fi „catastrofal", în timp ce omologul japonez a descris protecţionismul drept „foarte nedorit”, potrivit Bloomberg.
FMI şi-a formalizat avertismentul cu privire la ameninţările financiare, precizând că riscurile privind stabilitatea financiară au crescut în ultimele şase luni.
Instituţia este îngrijorată de faptul că pieţele ar putea să subestimeze ameninţarea creşterii inflaţiei în SUA. O creştere a inflaţiei ar putea forţa Rezerva Federale să majoreze ratele dobânzilor mai repede decât se aştepta, o mişcare care ar putea provoca turbulenţe în piaţa emergentă. Fondul a avertizat că datoria publică şi privată globală a atins un record record de 164.000 de miliarde de dolari, iar o creştere a ratelor dobânzilor ar testa capacitatea debitorilor de a refinanţa toată această datorie.
Un alt subiect de discuţie din cadrul reuniunii de la Washington a fost legată de giganţii online Facebook şi Amazon, care s-au confruntat cu probleme în acest an.

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat marţi seară decizia de retragere a Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul în anul 2015.
Donald Trump a argumentat că el lansase de mult timp avertismente în legătură cu Acordul nuclear iranian, pe care l-a catalogat drept "defectuos".
Liderul de la Casa Albă susţine că Iranul încearcă să fabrice arme atomice, oferind asigurări că Statele Unite nu vor permite acest lucru.
"După consultări cu aliaţii, îmi este clar că acest Acord nu poate împiedica activităţile atomice iraniene. Anunţ astăzi retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian", a afirmat Donald Trump.
"Imediat, voi semna un decret prezidenţial prin care voi începe reactivarea sancţiunilor contra Iranului. Pentru regimul iranian, vom reinstitui cel mai înalt nivel de sancţiuni economice. Orice naţiune care oferă ajutor Iranului în încercarea de a se dota cu arme nucleare va fi, de asemenea, sancţionată puternic de Statele Unite. America nu va fi ţinută ostatică prin arme nucleare. Nu vom permite ca oraşele americane să fie ameninţate cu distrugerea, nu vom permite unui regim care scandează «Moarte Americii!» să obţină acces la cele mai letale arme de pe Terra", a spus Trump.
"Decizia de astăzi transmite un mesaj esenţial: Statele Unite nu mai lansează ameninţări fără conţinut. Când fac promisiuni, le respect. Retragerea din acest Acord va face America mult mai sigură", a subliniat liderul de la Casa Albă.
Iranul vrea să menţină angajamentele asumate prin Acordul nuclear
Iranul va menţine angajamentele asumate în cadrul Acordului nuclear cu marile puteri, în pofida retragerii Statelor Unite, a declarat marţi seară preşedintele iranian, Hassan Rouhani, citat de site-ul agenţiei Reuters.
"Dacă atingem obiectivele Acordului prin cooperarea cu alţi membri ai tratatului, documentul va fi menţinut... Prin ieşirea din tratat, America a subminat oficial angajamentele asumate printr-un tratat internaţional. Am cerut Ministerului de Externe să negocieze cu ţările europene, cu China şi Rusia în săptămânile următoare. Dacă la sfârşitul acestei perioade scurte vom concluziona că putem beneficia în totalitate de prevederile Acordului nuclear, acesta va fi menţinut", a spus preşedintele Iranului.
Uniunea Europeană vrea menţinerea Acordului nuclear cu Iranul
Uniunea Europeană a anunţat marţi seară menţinerea angajamentelor asumate în Acordul nuclear cu Iranul.
"Uniunea Europeană va continua implementarea totală şi efectivă a Acordului nuclear", a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
Premierul Marii Britanii, Theresa May, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, au exprimat intenţia "menţinerii angajamentelor" asumate prin Acordul nuclear.
"Încurajăm Iranul să aibă o atitudine de reţinere faţă de hotărârea SUA; Iranul trebuie să continue îndeplinirea obligaţiilor asumate prin tratat", se arată în declaraţia comună.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că decizia SUA de retragere din tratat va genera instabilitate şi noi conflicte.
Barack Obama: Donald Trump comite o "eroare gravă"
Preşedintele Donald Trump a comis o "eroare gravă" prin retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear cu Iranul, a reacţionat fostul preşedinte Barack Obama.
"Fără acest Acord, Statele Unite riscă să se confrunte cu opţiunea perdantă între un Iran dotat cu arme nucleare şi un alt război în Orientul Mijlociu. Acordul nu avea obiectivul soluţionării tuturor problemelor cu Iranul, dar este funcţional. Ştiam că Iranul este implicat în comportamente destabilizatoare, inclusiv prin susţinerea terorismului, prin ameninţări adresate Israelului şi altor vecini. Dar tocmai de aceea, este important să oprim Iranul să fabrice arme atomice", a spus Barack Obama.
"Cred că decizia de periclitare a Acordului nuclear în lipsa unei încălcări a tratatului de către Iran este o eroare gravă", a subliniat Obama.

****editat****

Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit, marţi, la vârsta de 81 de ani. El a fost adus de urgenţă, în urmă cu o săptămână, la Spitalul Elias, în urma unor complicaţii cauzate de diabet, au anunţat reprezentanţii unităţii sanitare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Elias din Capitală, Silvius Negoiţă, decesul fostului comentator sportiv Cristian Ţopescu a survenit marţi, în jurul ore 16.00, după ce pe parcursul zilei, starea sa s-a înrăutăţit.

Cristian Ţopescu a murit pe Secţia de Terapie Intensivă, el fiind internat în urmă cu o săptămână din cauza unor complicaţii provocate de diabet.

"Cristian George Ţopescu, în vârstă de 81 de ani s-a internat marţi, 08.05.2018, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, în stare gravă în contextul acutizării unor afecţiuni cronice. Pe perioada internării a beneficiat de monitorizare strictă şi tratament în secţia de Terapie Intensivă. Decedează azi, 15.05.2018, ora 16, prin stop cardiorespirator iresuscitabil", potrivit unui anunţ al Spitalului Elias din Capitală.

Fostul comentator sportiv suferea şi de alte boli cronice.

Cristian Ţopescu avea 81 de ani şi a fost comentator sportiv şi politician, fiind ales senator de Bucureşti, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.

Gheorghe Hagi: Vocea lui Cristian Ţopescu va rămâne vie şi inconfundabilă.

Marele fotbalist Gheorghe Hagi a transmis, marţi, un mesaj de consoleanţe la moartea fostului comentator sportiv Cristian Ţopescu, precizând că România pierde un om de o valoare imensă, un profesionist desăvârşit şi un patriot.

"România pierde astăzi un om de o valoare imensă, un profesionist desăvârşit, un patriot. Vocea lui Cristian Ţopescu va rămâne vie şi inconfundabilă. Odihneşte-te în pace, Cristian Topescu!", a scris, pe pagina sa de Facebook, marele fotbalist Gheorghe Hagi.

Actualul manager al FC Viitorul a ataşat mesajului şi un clipuleţ în care Cristian Ţopescu îi comentează celebrul gol împotriva Argentinei de la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994.

Fostul comentator sportiv Cristian Ţopescu a murit, marţi, la vârsta de 81 de ani.

El a fost adus de urgenţă, în urmă cu o săptămână, la Spitalul Elias, în urma unor complicaţii cauzate de diabet, au anunţat reprezentanţii unităţii sanitare. Cristian Ţopescu avea 81 de ani şi a fost comentator sportiv şi politician, fiind ales senator de Bucureşti, în urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008.

Nadia Comăneci, despre cel care i-a comentat 10 de la Montreal: Va rămâne mereu in inimile noastre

"Astăzi este o zi trista. Un om extraordinar care va rămâne mereu in inimile noastre. Mulţumesc, Cristian pentru momentele minunate", a scris Nadia Comăneci pe Facebook după ce Cristian Ţopescu a decedat la vârsta de 81 de ani.

Ivan Patzaichin: Cristian Ţopescu ştia tot despre mine şi despre sportul meu

Ivan Patzaichin, fost canoist român, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară, a declarat, pentru Prosport, că l-a cunoscut pe Cristian Ţopescu la Jocurile Olimpice din Munchen şi l-a respectat de-a lungul carierei entru seriozitatea de care a dat dovadă.

"Nu-mi vine să cred, pleacă cei mai buni oameni din sport în ultimul timp. L-am cunoscut la Jocurile Olimpice din Munchen, era cu zâmbetul pe buze, ştia tot despre mine şi despre sportul meu. Apoi, m-a invitat în studioul Televiziunii Române, imediat după Munchen, am făcut un reportaj foarte interesant. De atunci, s-a legat o prietenie solidă între noi doi. Un adevărat profesionist, se documenta enorm înainte de o transmisiune. Ultima dată ne-am întâlnit acum mai puţin de două luni, era cu zâmbetul pe buze, aşa cum era mereu, cu o vorbă bună pentru fiecare", a declarat pentru ProSport legendarul Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic şi mondial", a declarat Ivan Patzaichin, fost canoist român, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară.

Andreea Răducan, despre Cristian Ţopescu: Mi-a insuflat hobby-ul pentru jurnalism

Multipla campioană Andreea Răducan, actual preşedinte al FR de Gimnastică, a declarat, pentru ProSport, că cel care i-a insuflat hobby-ul pentru jurnalism a fost Cristian Ţopescu, fostul comentator sportiv decedat marţi la vârsta de 81 de ani.
Dumnezeu sa-l ierte !

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul unu mondial, a câştigat, sâmbătă, primul său titlu de Mare Şlem, după ce a învins-o pe americanca Sloane Stephens în finala de la Roland Garros, cu 3-6, 6-4, 6-1.*

"Vreau să vă mulţumesc tuturor. A fost minunat. În ultimul game am simţit că nu mai pot respira. Am făcut tot ce am putut. E uluitor. Am visat la acest moment de când am început să joc tenis. Sunt foarte fericită că s-a întâmplat la Roland Garros. Parisul e un oraş special pentru mine. Sloane e o jucătoare foarte bună, foarte puternică. E dificil să joc contra ei.
E un moment emoţionant să ţin acest discurs din postura de câştigătoare. Mi-am dorit ca acest titlu să vină aici, în Franţa. Vă mulţumesc tuturor. O felicit pe Sloane, s-a descurcat grozav. Sunt sigură că vei juca multe finale în viitor. Mulţumesc lui Darren, tuturor. Am simţit sprijinul vostru pe parcursul acestor două săptămâni. Sper ca, pe viitor, să mai joc măcar o finală aici. Mulţumesc tuturor, ne vedem la anul.", a spus Simona Halep imediat după triumful de la Paris.

Un nou studiu al cercetătorilor americani a ajuns la concluzia că religiozitatea poate veni laolaltă cu longevitatea.
Studiul, care a avut în vedere analizarea anunţurilor mortuare a mai mult de 1.000 de oameni de pe teritoriul SUA, a arătat că oamenii cu afiliere religioasă trăiesc în medie cu patru ani mai mult decât cei nereligioşi, scrie Live Science.
Descoperirile au fost valabile chiar şi atunci când cercetătorii au luat în considerare sexul şi stare civilă, doi factori care influenţează speranţa de viaţă. Într-adevăr, femeile trăiesc în medie cu circa 4,8 ani mai mult decât bărbaţii, dar efectul religiei asupra longevităţii s-a apropiat de acesta.
„Afilierea religioasă are un efect aproape la fel de puternic ca efectul genului”, a precizat Laura Wallace, autorul principal al studiului de la Ohio State University.
Noul studiu publicat pe 13 iunie în jurnalul Social Psychological and Personality Science confirmă rezultatele anterioare ale altor studii care au arătat că participarea la serviciul religios este asociat cu o speranţă de viaţă mai lungă. Totuşi, acestea au fost bazate pe declaraţiile persoanelor chestionate, astfel că nu este clar cât de precise sunt. Însă, studiul recent se bazează pe afilierea religioasă relatată de redactorul anunţurilor mortuare.
Cercetătorii au precizat că studiul a găsit doar o asociere, şi nu o relaţie de cauză-efect.
Pentru lucrare, specialiştii au analizat circa 1.100 de anunţuri mortuare din 42 de oraşe mari din SUA publicate online în 2010 şi 2011. Determinarea afilierii religioase a fost pe baza declaraţiei acestui aspect în text. De asemenea, cercetătorii au notat vârsta, sexul şi starea civilă, dar şi numărul de activităţi sociale şi de voluntariat menţionate.
Astfel, luând în considerare toate variabilele menţionate mai sus, oamenii religioşi au trăit în medie cu 3,8 ani mai mult decât cei nereligioşi.
Factorii ce ţin de stilul de viaţă pot ajuta la explicarea legăturii. Multe persoane religioase au reguli care limitează practici nesănătoase, precum consumul de alcool şi droguri. Mai mult, „multe religii promovează practici care reduc stresul şi care astfel pot îmbunătăţi sănătatea, precum meditaţia, rugăciunea şi recunoştinţa”, a precizat Baldwin Way, coautor al studiului.
Totuşi, studiul nu a putut stabili factorii ce ţin de stilul de viaţă pe baza anunţurilor mortuare.
De asemenea, cercetătorii au sugerat că nivelul general de religiozitate al unui oraş şi cât preţ pun locuitorii unui oraş pe respectarea normelor sociale poate fi un factor important.

România are a doua cea mai rapidă creştere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei, iar problema incluziunii este predominant o constantă rurală, 70% dintre cei săraci trăind în aceste zone, arată un raport al Băncii Mondiale.
„Aproximativ 45% din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţi inegale şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene”, se precizează în document.
Raportul arată că peste 900.000 de persoane (4,5%), trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România (3,2% din mediul urban şi 6,2% din populaţia rurală).
„Zonele marginalizate sunt, prin definiţie, domenii care combină capitalul uman scăzut, şomajul ridicat şi locuinţele necorespunzătoare. Aceste zone suferă de o combinaţie de străzi murdare sau inexistente, concentraţia de gospodării aflate în sărăcie extremă, niveluri foarte scăzute de educaţie, sănătate precară, mame adolescente, un număr mare de copii, şcoli de slabă calitate şi/sau şcoli segregate şi o rată înaltă de infracţionalitate în rândurile minorilor”, se arată în raport.
„Serviciile publice lipsesc sau sunt de slabă calitate, iar persoanele din comunităţile marginalizate au puţine oportunităţi de a obţine o educaţie mai bună sau un loc de muncă decent”, spun realizatorii raportului.
Banca Mondială menţionează în document că sărăcia şi degradarea materială a romilor a scăzut, însă rămâne la un nivel ridicat, în special în cartierele mărginaşe.
„Conform Studiului EU-MIDIS II: European Union minorities and discrimination, ponderea romilor expuşi riscului sărăciei a fost de 70% în 2016, în scădere de la 84% în 2011.
Cu toate acestea, diferenţa faţă de media naţională de 25% rămâne substanţială. Sărăcia veniturilor printre romi se corelează puternic cu concentrarea rezidenţială, adică nivelurile sărăciei sunt mai mult pronunţate în cartiere unde toţi sau majoritatea locuitorilor sunt romi. În mod surprinzător, 68% dintre romi raportează trăind în astfel de cartiere segregate”, arată documentul.
Raportul mai arată că aproape o treime dintre romi trăiesc în gospodării care „experimentează foamea”.
„Inegalitatea are un efect profund asupra copiilor, împiedicând mobilitatea economică şi cea a ţării, cu potenţial de creştere pe termen lung. Circa 4 din 10 copii români sunt săraci, numărul fiind cel mai mare din UE”, se mai arată în raportul citat.
„România are încă cei mai mulţi copii în sistemul de protecţie a copilului, deşi se înregistrează progrese în ceea ce priveşte transferul acestora de la îngrijirea instituţională la cea comunitară. Situaţia copiilor romi din România este deosebit de dură: a fi rom creşte şansele sărăciei mai mult decât orice alt factor. Integrarea romilor în educaţie este o provocare şi este strâns asociată cu incluziunea socială şi ocuparea forţei de muncă”, precizează Banca Mondială.
Rezultatele raportului arată că participarea romilor la educaţia timpurie şi îngrijirea copiilor a scăzut de la 45% în 2011 la 38% în 2016 şi, în acelaşi timp, proporţia persoanelor care abandonează şcoala timpuriu printre romi rămâne ridicată la 77% (2016) şi 64% procentul de romi cu vârste între 16 şi 24 de ani nu sunt angajaţi sau educaţi.
Studiul Băncii Mondiale mai arată că un alt factor de împiedicare a incluziunii sociale şi de reducere a sărăciei este reprezentat de constrângeri, în ciuda creşterii economice.

România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei în iunie 2018, înregistrând o creştere de 4,7% a Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum (IAPC), potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, oficiul de statistică al UE.
Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică au indicat o inflaţie, măsurată ca Indice al Preţurilor de Consum (IPC) de 5,4%. În şedinţa de politică monetară din 4 iulie, Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 2,5%, dar minuta şedinţei subliniază îngrijorarea conducerii instituţiei faţă de evoluţia inflaţiei şi subliniază că ea muşcă adânc din veniturile populaţiei: „Consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuţie considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicaţii accentuarea reculului încrederii populaţiei şi pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populaţiei”.
De pildă, în mai (ultimele date) salariile medii nete au crescut, faţă de mai 2017, cu 14,4%, dar avansul real a fost de 8,5%, din cauza inflaţiei.
Dacă BNR nu a modificat dobânda-cheie în iulie, economiştii se aşteaptă să o facă la şedinţa de la începutul lui august.
Majorarea dobânzii-cheie antrenează majorarea dobânzilor comerciale la lei, prin urmare temperează consumul (oamenii se împrumută mai puţin pentru consum, din cauza dobânzilor mai mari), slăbind creşterile de preţuri.
Potrivit datelor Eurostat, cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (4,7%), Estonia (3,9%) şi Ungaria (3,2%), iar la polul opus, se află Danemarca, cu o inflaţie anuală în luna iunie de 1,1%, Grecia (1%) şi Irlanda (0,7%). În UE media a fost de 2%.

Semnal de alarmă....
 

„Cel mai important criteriu la angajare? Să vină la muncă şi a doua zi”, spune un manager care a recrutat câteva sute de angajaţi în ultimii 20 de ani şi care a început să aplice acest principiu de recrutare în ultimii doi ani. Fenomenul „ghostingului” a devenit o normă pentru angajaţii tineri care aplică pentru joburi care nu necesită experienţă şi care „dispar” după o zi sau chiar după câteva ore de muncă. Cum s-a ajuns în această situaţie, cine greşeşte şi ce e de făcut?
Primăvara anului 2018, redacţia Ziarului Financiar. Un tânăr student pe nume Alexandru (să zicem), proaspăt angajat pe funcţia de redactor, primeşte sarcina de a traduce un articol din Financial Times pentru pagina de Business internaţional. Două ore mai târziu, îi spune colegei de lângă el că iese să fumeze o ţigară. Şi nu s-a mai întors.
Situaţia descrisă mai sus ilustrează unul dintre miile de cazuri de „ghosting” cu care se confruntă şi angajatorii din România, în special când recrutează angajaţi din generaţia Millennials pentru joburi entry-level. Acest fenomen de pe piaţa muncii  cu care se confruntă şi companiile din străinătate   poartă numele de „ghosting”, un termen împrumutat din viaţa socială, caracterizat de situaţia în care, după o întâlnire romantică, unul dintre parteneri întrerupe orice formă de comunicare cu persoana cu care s-a întâlnit, fără să dea în prealabil niciun fel de avertisment.
„M-am dus duminică dimineaţa la Carrefour la mine la Mega Mall la orele 9:30 în condiţiile în care deschid la 8. Şi m-am dus direct la raionul de peşte, unde angajaţii aranjau peştele pe gheaţă. Am stat câteva minute, după care mi-a zis unul dintre ei: «Domnule, vă rugăm să veniţi peste un sfert de oră, nu am terminat încă». Am zis: «OK», era dimineaţa, eram calm, oamenii nu stăteau degeaba şi m-am întors peste 15 minute.
Dar tot nu era gata. «Domnule, nu ne vin colegii la muncă, pur şi simplu nu mai vin. E jale»”,  povesteşte Vladimir Sterescu, country manager şi vicepreşedinte senior soluţii asistenţă clienţi în cadrul CGS România, cel mai mare furnizor de servicii de externalizare din România.
Unu din zece angajaţi noi „dispare” în 30 de zile
Cu problema unei fluctuaţii de personal timpurii se confruntă şi CGS România, o companie cu aproximativ 3.600 de angajaţi, care vrea să facă încă 150 - 200 de noi angajări până la finalul anului.
„Foarte mulţi nici măcar nu vin la interviu. Ciclul e următor: îi suni, îi programezi la interviu, iar din 10 vin 4 sau 5. Şi din acei 4 sau 5 care vin la interviu, angajezi doar unul. Iar din tot acest proces de recrutare, din totalul celor noi angajaţi, 10% se pierd în primele 30 de zile”, explică Sterescu.
Fenomenul se întâmplă, spune el, deja de mult timp, astfel că acest „early attrition” (fluctuaţia de personal timpurie) a devenit un indicator inclus în planul de recrutare al companiei. „Pentru cei 150 - 200 de oameni pe care trebuie să îi recrutăm până la finalul anului, probabil că va trebui să angajăm efectiv 230 - 250 de oameni, ca să rămânem cu ei”, a adăugat el.
Într-adevăr, în încercarea de a combate fenomenul „ghostingului”, companiile au început să angajeze mai multe persoane decât au nevoie, pe modelul companiilor aeriene, care vând mai multe bilete decât locurile disponibile, în eventualitatea în care unii pasageri ratează zborul.
În cazul lanţului de restaurante City Grill, cei mai mulţi oameni pleacă în mai puţin de o lună de angajare, iar următoarele perioade similare din punctul de vedere al numărului de plecaţi sunt 1 - 3 luni şi 3 - 6 luni. De la 6 luni în sus, retenţia personalului creşte. „Statisticile noastre interne arată că în perioada mai - iunie am avut 1.700 de candidaţi contactaţi. Am reuşit să programăm 39% dintre aceştia la interviu, doar un procent de 26% din 1.700 s-au prezentat la interviu şi pe 5% din total am reuşit să îi angajăm. Din totalul celor 81 de angajaţi noi, 20 au plecat deja”, explică Zoe Dobre, HR director în cadrul City Grill Group, grup de restaurante cu circa 1.300 de angajaţi.
Unii se „pierd” în timpul examenelor medicale

Tragedie în Grecia !
 

Peste 60 de persoane au decedat, iar alte cel puţin 172 au fost rănite, în urma incendiilor de vegetaţie izbucnite în apropierea capitalei Greciei, Atena, au anunţat autorităţile elene, oficiali locali şi voluntari ai Crucii Roşii, informează presa internaţională. Evangelos Bournous, primarul orăşelului Rafina, a declarat că preconizează că numărul victimelor va continua să crească pe măsură ce echipele de salvare caută supravieţuitori, estimând că numărul morţilor va ajunge la 80, informează cotidianul Daily Mirror. Panos Skourleti, ministrul grec de Interne, a descris situaţia drept o "tragedie naţională" şi "un dezastru biblic cu pierderi umane". Vântul puternic şi seceta au favorizat răspândirea focului spre zonele rezidenţiale, sute de persoane fiind nevoite să se refugieze în mare pentru a scăpa de flăcări.
Incendiile se întind pe suprafeţe largi în regiunea Attica, de la periferia Atenei, în ceea ce autorităţile numesc cel mai mare prăpăd din ultimii 10 ani. Flăcările au distrus satul de pe litoral Mati, "devorând" 1000 de case şi 300 de maşini.
Autorităţile au decretat stare de urgenţă în districtele de est şi vest ale regiunii Attica.
Premierul grec Alexis Tsipras a declarat trei zile de doliu naţional în memoria persoanelor decedate în urma incendiilor. "Grecia trece printr-unul din cele mai grele momente", a mai afirmat Tsipras, care a mulţumit liderilor străini care au transmis condolenaţe şi au oferit ajutor ţării.
Italia, Turcia şi Rusia s-au oferit şi ele să ajute Grecia, inclusiv prin trimiterea de avioane pentru stingerea incendiilor.

Corpurile neînsufleţite a alte 26 de persoane au fost descoperite marţi dimineaţă în apropierea unei plaje din zona localităţii Rafina, au declarat voluntari de la Crucea Roşie şi un oficial local, potrivit site-ului postului Al Jazeera.
Bilanţul anterior al incendiilor de vegetaţie, anunţat la primele ore ale dimineţii de marţi, era de cel puţin 24 de morţi.
Peste 600 de pompieri sunt implicaţi în acţiunile de stingere a incendiilor de vegetaţie care au cuprins zone întinse la vest şi est de Atena.
Un nor de fum cu nuanţe negre şi portocalii a acoperit cerul Atenei, astfel că mai multe zboruri au fost redirecţionate din cauza vizibilităţii reduse, relatează Sky News.
"Vom face tot ce este uman posibil să ţinem sub control"situaţia, a declarat premierul grec Alexis Tsipras, care a sugerat că există anumite suspiciuni în ceea ce priveşte cauzele acestor incendii.
„Sunt îngrijorat de izbucnirea simultană de incendii, atât la est, cât şi la vest de Attica”, a afirmat Tsipras.

Temperaturile au atins niveluri record săptămâna aceasta în mai multe regiuni din Europa şi Asia, iar zeci de persoane au murit în incendii sau din cauza insolaţiei, informează DPA.
''Vremea extremă, cu temperaturi record şi valuri de căldură, secetă şi precipitaţii devastatoare, a marcat prima jumătate a verii în emisfera nordică'', a precizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) într-un comunicat dat marţi publicităţii.
''Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra sănătăţii oamenilor, agriculturii, ecosistemelor şi infrastructurii şi a provocat incendii devastatoare'', a precizat organizaţia cu sediul la Geneva.
În Grecia, cel puţin 74 de persoane au fost ucise în cele mai devastatoare incendii de vegetaţie din ultimii ani, iar temperatura a depăşit 40 de grade Celsius. Peste 1.200 de locuinţe au fost distruse de flăcări.
Prim-ministrul Greciei a anunţat trei zile de doliu naţional în memoria victimelor.
Suedia a fost de asemenea lovită de cele mai severe incendii din istoria sa, iar în iulie au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi pentru această lună.
În timp ce cea mai mare parte a focarelor era ţinută marţi sub control, serviciul meteorologic suedez a anunţat că temperaturile vor creşte din nou la sfârşitul săptămânii.
Fermierii din Suedia au avertizat că seceta prelungită - în unele regiuni ale ţării nu s-au mai înregistrat precipitaţii încă din luna mai - va avea ca efect o penurie de alimente.
Se estimează că recolta de cereale de anul acesta va fi cea mai săracă din ultimii 25 de ani, iar fermierii care produc lactate spun că sunt forţaţi să-şi sacrifice parte din animale.
Italia a fost de asemenea lovită de incendii, câteva focare fiind înregistrate luni în Sicilia, potrivit departamentului împotriva incendiilor. Cu toate acestea, numărul total de incendii declanşate în Italia a fost mai mic decât de obicei în această perioadă.
În Statele Unite, un incendiu de proporţii a distrus, începând cu jumătatea lunii iulie, 15.000 de hectare din Sierra National Forest din California, provocând deces unui pompieri şi rănirea altor şase.
Peste 3.300 de membri ai echipelor de intervenţie se luptă cu flăcările, reuşind să ţină sub control, până marţi, 25% din incendiu.
Flăcările ameninţă Parcul Naţional Yosemite, care nu a fost închis încă.
În Japonia, cel puţin 14 persoane au murit în această săptămână din cauza temperaturilor extreme, care în anumite regiuni au depăşit 40 de grade Celsius.
Săptămâna trecută, 65 de oameni au murit şi 22.647 au fost transportaţi la spital din cauza insolaţiei, a informat agenţia de presă Kyodo.
Potrivit Agenţiei meteorologice nipone, termometrele au înregistrat o temperatură record de 41,1 grade Celsius în oraşul Kumagaya, la 60 de kilometri nord-vest de Tokyo.
Se prognozează că temperaturile vor creşte la valori record şi în Marea Britanie, în această săptămână, până la 38,5 grade Celsius.
Agenţia meteorologică britanică Met Office a emis, în ultima săptămână, mai multe avertizări de caniculă şi pentru evitarea expunerii la soare.
Marţi, agenţia a precizat că unele regiuni din Marea Britanie au înregistrat 54 de zile secetoase consecutive, cu mai puţin de 1 milimetru de precipitaţii

PĂRINTELE CALISTRAT:
" DOMNILOR GUVERNANȚI ȘI OAMENI DE STAT AI ROMÂNIEI !
- ANUL ACESTA FIIND CENTENARUL UNIRII, SARBĂTOAREA DE -100- DE ANI A ROMÂNILOR, AM SOCOTIT CĂ AR FI NEVOIE SĂ-I ATENȚIONĂM PE POLITICIENII NOȘTRII ȘI PE TOȚI OAMENII DE STAT, CĂ NU ESTE MOMENTUL POTRIVIT ACUM ÎN POSTUL ADORMIRII MAICII LUI DUMNEZEU, SĂ NE PERMITEM ASEMENEA EVENIMENTE NEDORITE ȘI VIOLENTE.
- ESTE TOTAL INADMISIBIL CA ASEMENEA DERAPAJE POLITICE SĂ PERTURBE VIAȚA SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI, PRIN ÎNVRĂJBIREA ROMÂNILOR ÎNTRE EI, PE CRITERII POLITICE, SUB ACELAȘI STEAG.
- Forța, violența, maltratarea, uciderea, lovirea, nu sunt pedagogii de impunere politică fraților.
- Ori sunt români din țară, ori din afară, ori din diaspora, toți suntem români ai României.
- Cum este posibil domnilor politicieni, să le permiteți românilor să se omoare între ei, asmuțindu-i pe unii împotriva altora?
- În ce epocă trăim, unde este progresul cultural?
- Unde este democrația?
- Unde este educația civică și rafinamentul politic importat din Uniunea Europeană?
- Oare să fie aceste violențe politice, miezul de foc și esența anului centenar de care vorbim?
- Să repetăm iarăși greșeli după greșeli în istorie?
- Este nevoie de morți și de răniți, să ne dăm seama de anul centenar și de unitatea dintre români?
- SĂ NE UNIM PENTRU NEAM, PENTRU ȚARĂ, PENTRU CREDINȚĂ, PENTRU DUMNEZEU, ASTA-I SINGURA CALE DE A MAI RĂMÂNE ROMÂNI, ÎN ȚARĂ ȘI ÎN AFARĂ.
- Am citit o statistică, făcută de un sociolog care spunea cam aşa:
- Din Siria, ţară a Egiptului, în plin război, au plecat 4,5 milioane de imigranţi peste tot pe glob, iar la noi în România, pe timp de pace, au plecat 4 milioane de imigranţi la muncă în toate continentele!
- Astăzi vedem curente ale ochiului critic, care acuză, sau reproșează și ar spune cam așa, pe un ton de superioritate:
- Păi ați plecat din țară, nu ați tras greul lângă noi, ați lăsat țara pentru binele personal, nu pentru o suferință sau un țel comun țării.
- Fraților cu respect, îmi pare total fals și nedrept, să susținem asemenea aberații și inepții, într-o țară gestionată mediocru din punct de vedere economic, al locurilor de muncă, al infrastructurii, al dezvoltării industriale sau agricole, ce să faci în asemenea situație, dupa evenimentele din 1989?
- Să aștepți să-ți moară familia de foame?
- Să stai cu mâna întinsă la mila statului?
- Ce să-ți dea, de unde parale, dacă nu crești dezvoltarea economică și producția, în nici o ramură economică?
- Ce să faci în asemenea situație?
- Să stăm toţi în ţară şi să aşteptăm, ajutor social, ajutor de șomaj, de la stat?
- Îmi pare o absurditate să consideri act de patriotism ori dragoste de țară, gestul de a munci benevol, într-o ţară deficitară în dezvoltarea economică, unde nu ești plătit pentru munca depusă în mod asiduu, la stăpânul oricărei instituții, fabrici, șantier, muncind ore peste ore sau ore suplimentare gratis, neplătite, de ce?
- Pe ce criteriu de lege, din Constituția României, stă scris că ești obligat să muncești gratis și neplătit, având responsabilitatea față de familie, de proprii copii, proprii părinți și datoria fiscală față de cheltuielile și toate îndatoririle cetățenești ca român, fața de stat?
- Îmi pare o jignire ca un om tânăr şi competent, cu o facultate sau cu două, sau cu o specialitate sau cu două, să stea să muncescă gratis, pentru un stat cu buget auster, când poate să câștige un ban frumos în afara țării, în domeniul unde este capabil și performant, mergând oriunde este apreciat!
- Așa cum clasa politică își permite într-o țară cu buget auster ca în România, să aibă salariu special, pensie specială, remunerații exorbitante greu de închipuit, greu de numărat, greu de cheltuit, când nu sunt parale la buget, de ce trudnicul și pălmașul, muncitorul de rând trebuie neapărat să traiască la limita de jos a economiei societății?
-Legea a stabilit minimum pe economie 2000 sau 3000 lei, dar prețurile se aliniază la occident, la UE, la toate legile cursului Euro sau Dolar, dar banul este tot la nivel de România, nu este ca afară în țările dezvoltate remunerația.
- Și atunci nu ești tentat să duci un trai decent, vrând să pleci în afară, sa te poți hrăni și să-ți întreții casa și familia?
- De ce atâta ostilitate și vanitate între noi românii, de ce să-i invidiem pe cei din afară?
- De ce atâtea vorbe grele la adresa diasporei românilor plecați la muncă în exterior?
- Nu sunt oare frații noștrii, prietenii noștrii, rudele noastre, familia noastră, părinții sau rudele noastre?
-Ce demon satanic ne bântuie și ne dezbină și ne incită la ură pe unii împotriva altora?
- Să fim atenți, avem același sânge, același grai, aceiași țară, același Dumnezeu, aceiași credință, aceiași istorie,aceiași strămoși și eroi.
- Cum este posibil să ne ucidem unii pe alții, să ridicăm mâna unii asupra altora, fiind de același neam și sânge și credință?
Din pricina unor manipulări ieftine, care de 30 ani bântuie România prin intermediul unor ideologii de coloratură politică diferită, prin jongleria și mizeria tuturor partidelor de guvernământ, care s-au perindat în folosul lor la pupitrele statului, dar niciodată cu gând bun și milostiv, pentru cei mici, goi sau flămânzi, lipsiți de minimum de decență în viața de zi cu zi.
- Trebuie să nu ne mai lăsăm antrenați în hedonismul satanic al disputelor politice nefolositoare, nici un partid nu are ce să-ți dea, dacă tu, cetăteanul român, nu muncești să ai din ce trăi.
- Promisiunile electorale sunt iluzii și vise spulberate, doar credința și munca te scoate din sărăcie, asta pot să ne comfirme, cei care au izbândit cu trudă și cu greu, prin ani de zile și muncă.
- Mai auzim:
- "Vai, nu plecaţi din ţară că îmbătrânesc satele!"
- Satele au îmbatrânit din motive de necredință.
- Fraților, noi singuri am scos din mamele, soțiile și fiicele noastre, prunci avortați, încă odată populația țarii, prin metode obstretice și medicale, de aceea bate vântul pustiu prin ulițele satelor românești.
- Apoi satele ca să nu îmbătrânească, mai trebuiesc ajutate cu o infrastructură serioasă, cu un drum bun, cu o canalizare bună, cu o reţea de apă potabilă, cu o reţea electrică bună, cu un lanţ de farmacii şi cabinete medicale, dispensare, pe cine interesează astăzi la nivel politic?
-Dacă ne victimizăm mereu, nu rezolvăm absolut nimic, plus faptul că bătrânii satelor ar putea crește nepoţii acasă în bătătură lângă școală și biserică, iar putea forma, ca să rămână pe mâine generaţie tânără de schimb.
Noi urâm bătrânii, pensionarii îi detestăm, ignorăm, ridiculizăm, sau îi socotim inutili societății, nu este chiar așa..!
- Nu cred că se simt bine neapărat cel din străinătate, cu toată familia după el muncind din greu, dar tot nevoia la obligat să ia toată familia, să nu lase acasă pe seama unor bătrânei sau a unei bătrânele și nepoți şi pământul, grădina, animalele, gospodăria și acareturile, toate în seama unor oameni vârstici.
-Toate derapajele politice sau economice ale românilor, nu sunt altceva decât rodul vanității, urii, disputelor demagogice între partide, lipsă de împreună sfatuire, lipsa dorinței de bine,lipsa unor inimi curate cu simț românesc și patriotic, lipsa de oameni potriviți la lucruri potrivite, lehamitea față de popor, nepăsarea personală a tuturor, traiul bun, negrija de toate darurile naturale, zăcăminte, bogății, sol, ape, munți, paduri,tot ce ne-a lasat Dumnezeu, care trebuiesc chibzuite pentru noi și celor ce vin după noi.
- Dacă 1oo de ani de România ne găsesc fără credință, făra Dumnezeu, dezbinați politic, îndârjiți unii asupra altora pentru interese meschine și trecătoare, gata de hulă, gata de răzbunări, gata de ucis cugetul și inima și sufletul românesc, această nație românească va pieri, cu tot cu neam, cu istorie și cu eroii ei cu tot.
- Nu putem, noi toți românii la un loc, să facem o asemenea crimă națională, noi românii din țară și din afară, să săvârșim o asemenea orgie spirituală asuprăne, învrajbindu-ne între noi, unii împotriva altora,să ne ucidem singuri noi pe noi, la îndemnul dușmanilor noștri.
- ASTA ÎNSEAMNĂ CĂ AM UCIS ROMÂNIA, BISERICA, CREDINTĂ, ȚARA ȘI NEAMUL NOSTRU, ȘI SUNTEM SINGURI VINOVAȚI DE PACATUL ACESTA."

Da, frumoasa predica parintelui Calistrat! As pune acestei predici titlu: ”Cuvantul intai catre pereti!” Da ,ei mai curand ar auzi ,si ar face ceva ,ar schimba ceva. :-)

Cuvintele de mai jos le subliniez:

deh, jonny, fiecare cu ce-l doare. eu as sublinia altceva:

"jongleria și mizeria tuturor partidelor de guvernământ, care s-au perindat în folosul lor la pupitrele statului, dar niciodată cu gând bun și milostiv, pentru cei mici, goi sau flămânzi, lipsiți de minimum de decență în viața de zi cu zi."

sper ca a fost spusa raspicat, cu voce tunatoare, nu scrisa.

Degeba e vocea tunatoare, daca urechea care trebuie sa auda e surda.

Imi aduc aminte de J. F.Kenedy cum spunea ceva de genul: "Nu iti pune problema ce face tara ptr tine, intreaba-te ce poti face tu ptr tara!"
Mi se pare ca e mult mai usor sa ne ducem la nu stiu ce manifestatii sa protestam impotriva oricui ,dar sa avem ureche surda cand trebuie sa ne schimbam noi. Oameni care arunca pet-uri si plasticuri oriunde in natura si cand le faci observati, se plang si chiar riposteaza.

Oameni care atunci cand sunt in Germania sunt disciplinati si respecta tara si oamenii de acolo si cand ajung aici , dau casetofonul la maxim, sa auda toti vecinii la maxim chiar daca ei nu vor. Uita ca acolo nu ar face asa. Uita ca ar trebui sa aduca obiceiurile de acolo aici. Sa sfintim locul aici, sa facem ce am face in Germania si aici. Sa respectii si atunci sa impui respect prin rabdare si fel de a fii.
Pana atunci ,...cand vom vedea schimbari,...chiar si tunatoare aceasta predica, o pot denumii cum am spus €"Cuvantul intai catre pereti!"

Uraganul Florence se apropie de coasta de est a SUA. Peste 98.000 de case au rămas fără curent din cauza inundaţiilor
Uraganul Florence se apropie de coasta de est a SUA. Peste 98.000 de case au rămas fără curent din cauza inundaţiilor
Cel puţin 98.000 de locuinţe din Carolina de Nord, Virginia şi Carolina de Sud au rămas joi fără curent electric, din cauza uraganului Florence care se apropie de continent, încadrat de către meteorologi la categoria doi, relatează BBC şi Reuters.
Meteorologii au retrogradat joi uraganul Florence la categoria doi, cu vânturi de aproximativ 155 de kilometri pe oră.
Serviciul Naţional de Meteorologie a emis o avertizare de tornadă pentru mai multe zone din Carolina de Nord şi le-a transmis cetăţenilor care au decis să nu evacueze să rămână în case şi subsoluri.
Autorităţile din statul Washington DC au încheiat starea de urgenţă.
Aeroportul Charleston din Carolina de Sud a fost închis şi cel mai probabil nu va fi redeschis decât după acest weekend, au anunţat autorităţile.
Peste 1.7 milioane de persoane din cele trei state situate pe coasta de est, după ce meteorologii au anunţat că uraganul Florence va ajunge pe continent cel târziu joi seară.
Preşedintele american Donald Trump a postat miercuri mai multe mesaje pe Twitter în care le cere locuitorilor să respecte avertizările autorităţilor şi să evacueze.

Sute de oameni au murit, iar alte câteva sute de persoane au fost rănite în urma cutremurului cu magnitudinea de 7,5 grade, produs vineri, în zona insulei Sulawesi din Indonezia, care a provocat un tsunami.
Mai mult de 380 de persoane au fost confirmate decedate după un tsunami declanşat de cutremurul cu magnitudinea de 7,5 grade care a lovit vineri oraşul indonezian Palu de pe insula Sulawesi, au anunţat sâmbătă autorităţile din Indonezia, transmite BBC.
Agenţia de dezastre din Indonezia a declarat că cel puţin 384 de persoane au fost ucise. Mai mult de 350 de oameni au fost răniţi.
"Nu am primit încă rapoarte detaliate, deoarece comunicaţiile sunt tăiate. Multe cadavre au fost găsite de-a lungul ţărmului din cauza tsunami-ului, dar cifrele sunt încă necunoscute", a declarat Sutopo Purwo Nugroho, purtător de cuvânt al agenţiei.
Replicile puternice au continuat în oraşul de coastă sâmbătă dimineaţa, urmate de valuri de până la trei metri înălţime.
Mii de case s-au prăbuşit, împreună cu spitale, hoteluri şi centre comerciale.
Eforturile de salvare sunt în curs de desfăşurare, dar operaţiunile sunt îngreunate deoarece drumul principal către Palu a fost blocat din cauza unei alunecări de teren.
Anterior, purtătorului de cuvânt al Agenţiei pentru Managementul Dezastrelor, Sutopo Purwo Nugroho,a declarat că patru spitale din Palu au confirmat moartea a 48 de de persoane, iar alte sute sunt rănite.
El a adăugat că "multe victime" sunt încă necunoscute, iar autorităţile avertizează că numărul deceselor poate creşte substanţial în următoarele zile, transmite CNN.

Replici puternice au continuat să lovească insula Sulawesi din Indonezia, după cutremurul major urmat de tsunami, şi cel puţin 832 de persoane şi-au pierdut viaţa, informează BBC.
Bilanţul aanterior anunţat de autorităţi era de 408 morţi şi 500 de răniţi.
În oraşul Palu, zeci de oameni sunt în continuare daţi dispăruţi, mulţi fiind prinşi sub dărâmăturile clădirilor prăbuşite după cutremur.
Pe străzi se pot vedea trupurile neînsufleţite ale celor ucişi de tragedia care a lovit insula Sulawesi, iar cei răniţi sunt trataţi în corturi, deoarece spitalele au fost afectate serios de cutremur.
Mulţi oameni au fost prinşi sub dărâmăturile clădirilor care s-au prăbuşit în cutremurul cu magnitudinea de 7.5, de vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al agenţiei, Sutopo Purwo Nugroho, la o conferinţă de presă.
Cutremurul a declanşat valuri de tsunami de până la şase metri, iar zona afectată a fost mai mare decât s-a crezut iniţial, a adăugat acesta.
Salvatorii au săpat cu mâna în căutarea supravieţuitorilor în oraşul indonezian Palu.
Există preocupări deosebite cu privire la oraşul Donggala, unde impactul este încă neclar.
2,4 milioane de persoane au fost afectate de cutremur
Purtătorul de cuvânt al Agenţiei Indoneziene pentru Managementul Dezastrelor, Sutopo Purwo Nugroho, estimează că 2,4 milioane de persoane au fost afectate de cutremurul de vineri, anunţă CNN.
Nugroho a declarat că 71 de străini au fost în Palu în timpul cutremurului şi doi au fost evacuaţi în siguranţă în Jakarta. Nu există informaţii privind starea celorlalţi.
Supravieţuitorii au trecut prin apele rezultate în urma inundaţiilor şi prin grămezi de moloz. Un centru comercial s-a transformat în moloz, iar cupola mare a unei moschei s-a prăbuşit în oraşul Palu, care are 350.000 de locuitori.
Familiile aveau puţinele obiecte pe care le-au putut recupera în pungi de plastic şi rucsaci la adăposturi în aer liber unde mii de oameni sperau să primească ajutor.
Sute de persoane au fost grav rănite şi cel puţin 17.000 de persoane au rămas fără adăpost, a spus Nugroho.
Lipsa echipamentelor grele şi a personalului a încetinit eforturile de salvare în oraşul de coastă Palu, unde muncitorii au început duminică căutările pentru a salva aproximativ 50 de persoane prinse sub dărâmăturile unui hotel prăbuşit.
Unul din controlorii de trafic a murit în timp ce asigura decolarea în siguranţă a unui avion
Potrivit BBC, unul din controlorii de trafic aerian din Palu a murit în timp ce asigura decolarea în siguranţă a unui avion, imediat după producerea cutremurului de 7,5 grade.

fereasca Dumnezeu!