Draga surioara,

instititia cea mai solida,dar si cea mai complexa este FAMILIA.
Aici se duce binele si greul.Se intemeiaza "eternitatea"(adica copiii,dupa caz...),se educa, se lanseaza...
iubirea,supunerea,intelegerea si iertarea...sunt "verigile"acestei "fundatii"(familia)
fara a rade de greutatile ce pot aparea intr-o casnicie sau a zambii cand norii grei se abate peste o famillie.

Eu la inceput de an ...iti doresc sa ai puterea sa-ti spui durerea la picioarele Domnului,prin Sfanta Rugaciune.
Ca incununare in fapta ta...eu ...m-am gandit sa-ti astern aceasta rugaciune...

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai zis: “Căutati mai întâi Împărătia lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor adăuga vouă”, dăruieste-mi toate cele de trebuintă pentru a putea merge pe calea mântuirii.

În mâinile Tale este viata mea si fără Tine nu pot cunoaste nici împlinirea si nici bucuria cea adevărată. Stiind aceasta si având dorinta de a purta crucea căsătoriei, Te rog să mă ajuti să găsesc făptura potrivită mie alături de care să înfrunt marea vietii acesteia.

Ajută-mă, Doamne, ajută-mă, cum numai Tu mă poti ajuta. De multe ori ispita singurătătii mi-a rănit inima, de multe ori diavolul deznădejdii a lovit în poarta sufletului meu. De atâta durere, inima mea s-a strâns, si nu este nimeni care să îmi aline durerea.

La Tine alerg, Doamne, nădejdea mea, întărirea mea, lumina vietii mele. Ajută-mă să am o familie bineplăcută Tie, o familie peste care să se reverse multimea binecuvântărilor Tale.

Fereste-mă, Doamne, de tot răul. Fereste-mă si de o alegere gresită. Fereste-mă de minciuni, de răutate si de desfrâu. Să nu mă însele frumusetea cea degrab trecătoare, ci să caut mai ales frumusetea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimasă si nici să nu mă biruie patimile si poftele.

Tu stii, Doamne, nepriceperea si slăbiciunea mintii mele. Izbăveste-mă prin harul Tău de neputintele care mă apasă.

Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruieste-mi întelepciune si răbdare. O, grea este crucea răbdării, si greu îmi este să nu fiu covârsit de ea. Dar în Tine îmi pun nădejdea.

Ajută-mă, Doamne, să iubesc Biserica, să stărui în rugăciune si să am râvnă pentru împlinirea poruncilor Tale. Să mă spovedesc ori de câte ori umbra păcatului va tulbura mintea mea, mai înainte ca gândul murdar să devină faptă. Dăruieste-mi ca primind dezlegare de păcate să-mi îndrept viata după cum Îti este bineplăcut Tie.

Fă să-mi fie mie familia cale de mântuire, cale de bucurie. Să nu caut împlinirea cea înselătoare cu care mă ademeneste această lume, ci să caut dragostea pe care ai binecuvântat-o la nunta din Cana Galileii.

Să îmi fie familia prilej pentru a-Ti multumi în fiecare zi. Si la vreme potrivită, dăruieste-mi, Doamne, copii credinciosi si sănătosi, care să ducă o viată curată si sfântă.

Rugători aduc pentru mine pe toti sfintii, pe mai marii cetelor îngeresti, pe Înaintemergătorul Tău, pe înteleptii Apostoli, si împreună cu acestia pe Preacinstita si Preacurata Maica Ta, ale căror rugăciuni primeste-le, Milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu si pentru mântuirea mea.

Că Tu Însuti esti, Bunule, sfintirea si luminarea sufletelor noastre si Tie după cuviintă, ca unui Dumnezeu si Stăpân, toti slavă Îti înăltăm, în toate zilele. Amin.


„Cartea Nuntii” – Danion Vasile

La multi ani si tie.
Cum mai stau lucrurile acum?

11111111 multumesc frumos pentru rugaciune, am citit-o cu mare placere
AlinB nu s-a schimbat nimic, ba poate sau inrautatit lucrurile si mai mult prin faptul ca nu a mai dat nici un semn de viata, nici macar de sarbatori.
eu ma rog in continuare , acum numai cel de sus stie ce o sa fie , ce o sa se intimple

Stii macar pe unde e..cu cine?
Ati divortat pana la urma?
Daca s-ar intoarce l-ai mai primi?

alinab stiu cu cine este, nu am divortat, pentru ca venise sa-i semnez actele dar eu am zis ca fiind post sa ma lase in pace.
i-am spus ca eu merg pe principiul ca in post nu se leaga nu se dezleaga asa ca sa ma lase.

acum, probabil ca o sa vina nu stiu, cum va randui Dumnezeu.
si de va veni sa-i semnez probabil ca o sa o fac pentru ca nu este o solutie in a-l tine legat de mine atita timp cit el nu-si mai doreste.
iar de va veni cu ginduri bune, atunci sa ma ajute bunul Dumnezeu si sa ma lumineze si sa ma invete cum sa procedez ca sa fac sa mearga bine.

numai cel de sus stie ce o sa fie mai bine pentru noi.
doamne ajuta

Iubita pusichet...
sa nu uitam, barbatii sunt "suflete de copii",indiferent de varsta reala...
ei sunt mereu intr-o cautare a cuvantului bun,mereu in cautarea "luminii"(asta pentru a-i lumina si pe ei sufleteste)...
si cum copiii gresesc(mai mult sau mai putin)ei trebuesc iertati si iubiti la fel sau mai mult...
mai bine sa-ti plangi durerea decat sa plangi in singuratate...
hm...chiar daca a plecat,...lasa-i ceva timp de discernamant.
Cuplul este supus mereu unor incercari si as numii cateva...
Un motiv pentru care soţul şi soţia nu reuşesc să comunice corespunzător este acela că fiecare dintre ei se teme să-i împărtăşească celuilalt propriile gânduri şi simţăminte.
De multe ori, există o oarecare teamă în ce priveşte unul sau chiar ambii parteneri de a-şi împărtăşii propriile gânduri şi sentimente. Teama de a experimenta cea mai dureroasă jignire – respingerea – împiedică împărtăşirea deschisă a gândurilor şi a simţămintelor.
Există şi o justificare pentru o asemenea teamă, aceea fiind că foarte mulţi oamnei şi-au deschis sufletul partenerului şi au fost respinşi. Unii oameni au fost răniţi atât de tare, încât au refuzat să mai încerce vreodată. Ca urmare, ei se strecoară înăuntrul unei cochilii şi rămân acolo, păstrând aparenţa unui partener de căsătorie mulţumit, dar negând realitatea
Un alt motiv pentru care cuplurile nu reuşesc să comunice, îl constituie faptul că este mai uşor să-ţi ignori şi să-ţi reprimi ideile şi sentimentele, decât să înveţi cum să le tratezi într-un mod adecvat.
Motivul acesta are strânsă legătură cu imaginea pe care o avem despre noi înşine. Dacă crezi că persoana ta sau părerile tale sunt lipsite de orice valoare, atunci de ce să încerci să le împărtăşeşti? Cine ar vrea să audă ce ai tu de spus? Şi când cel căruia i te adresezi te respinge, atunci tabloul este complet. Ajungi la concluzia că este mai bine să te retragi, decât să fii rănit.
Iubita mea..eu cred ca ai multa putere si rabdare ca Domnul sa-ti "rezolve"cazul...
tie trei fapte iti trebuiesc:rugaciune,rabdare si iertare...incununate cu Sf.Spovedanie
ia sa vezi tu minune...crede-ma,ai sa-mi spui tu mie...
eu iti dedic cateva versuri...

"O, tu femeie!
Tu nu esti numai faptura mainilor ceresti, ci si a celor omenesti;
de-a pururi ei, barbatii,iti inchia a inimii lor gingasa lumina .
Poetii-n jurul chipului tau tes un val din fire de-aur, des, in dulci icoane-ales...
Maestrii, din penel, dintr-o ochire dau trupului sau fraged nemurire...
Albastra mare-ti da margaritare, pamantul - aurul, gradini in vara
cu flori te-ncarca, te-mpovara mai mandra-n ochi sa ne rasara
vapaia frumusetii de comoara! de dorul tau atatea inimi - generatii -
iti canta pururi tinerele gratii. Desigur, esti pe jumatate doar femeie,
pe jumatate - vis ce-n noi santeie!..."
Rabindranath Tagore


Speranta(nu mai stiu de cine-i compusa...)

Caut raspuns la nimicuri
Nu inteleg desi-i clar,
Sintem din nou amindoi singuri
Din nou, intre noi e hotar.

Hotar este acum si-ntre ani
Perdele se trag peste zile trecute,
Clipe in care ma mingiiai
Acum sint poveste , sint duse.

Ce pot spera la ziua de miine
Odata cu nasterea unui nou an,
Decit sa nu uiti de mine
Sa ne iubim, la multi ani



Doamne ajuta!

draga mea draga...omul trebuie sa se comporte mereu ca intr-un continuu Post...
discuta cu el sincer...calca-ti inhibitiile...
spune-i ce simti...fara orgolii
nu-i pacat...
ce faci?...tainuiesti iubirea jurata(promisa) in fata Domnului...
indiferent de solutia lui(poate fi de moment),tu,ramai tare ca piatra...ancorata in iubire...
mult mai de pret este rugaciunea unei femei supuse Poruncilor Sale...
s-apoi Domnul v-a lumina calea ta
"lucrurile nu sunt cum par a fi..."

ti-am vorbit din multe exemple palpate de mine...nu experimentate pe net
crede-ma
rabdarea mult aduce...
nu cauda dreptatea lumeasca
n-ai ce face cu ea...
tu te vei palii in flagelul singuratatii,
te vei caii,zicand ca...poate mai bine era sa mai astepti...

scumpo,drada mea...stiu este greu...dar nu imposibil...

Domnul sa te lumineze!
te rog spune-mi si mie numele vostru de botez...multumesc!

Frumoasa atitudine.

Stii, este o vorba, daca te paraseste, cea mai mare pedeapsa este sa-l lasi sa se duca acolo unde se duce.

Fericirea din astfel de relatii care se cladesc pe o astfel de tradare nu va dura mult.

Scrii f frumos, 1111.., am citit de mai multe ori mesajele tale.
Chiar "functioneaza" sa comunici sotului ce simti? Se va dezmetici el, se va intoarce la iubirea jurata? etc.
Eu am o alta perceptie despre relatii. Cred ca in momentul in care el calca stramb, el incearca sa se justifice (ca doar nu-si va sifona imaginea buna despre propria lui persoana) construind o imagine oribila a sotiei. Chiar daca Pusichet este o fiinta minunata, el va crede despre ea tot felul de lucruri neplacute, iar cel mai mult il va scarbi si infuria tocmai faptul ca ea il iubeste (il iubeste cu toate defectele si scaparile lui). Mi-a fost dat sa vad de cateva ori (si la un moment dat am experimentat si eu) cat de mult uraste un barbat tocmai faptul ca este iubit cand el nu vrea. Ca acea iubire este o nuia pentru constiinta lui.

Si eu cred ca ea trebuie sa-i spuna sotului ce simte si sa o faca in mod frumos (nu revendicativ). Dar cred ca trebuie sa se pregateasca pt ce este mai rau, pentru ca putin probabil ca el va fi emotionat in sens bun. (Probabil ca va fi furios pt ca ea il face sa simta regret, rusine etc.). Dar ea sa nu lase lucruri nespuse.
Pusichet, sa te ajute si sa te intareasca Dumnezeu.

De ce exista aceasta atitudine ( vizibil falsa) a femeii crestine in cadrul casniciei?

Nu prea inteleg de ce barbatul este tratat asa ca un mare zeu de aur, si trebuie sa te calmezi in prezenta lui, ce ai de spus trebuie sa ii spui pe un ton egal...cautat, sa nu cumva sa fuga asemeni unui ghepard spre orizont la auzul vocalizelor vindicative?:4:

Nu cred ca este o atitudine specifica familiei crestine, neaparat.
Asta este iubirea, cred eu.
Si nu este o atitudine falsa (cel putin nu in cazul meu).
Cu mult timp in urma l-am luat pe el de mana si l-am urcat pe un piedestal, l-am decorat frumos (cu tot felul de calitati mai mult sau mai putin imaginare).. totdeauna l-am pus de bunavoie inaintea mea.
(Cand mi-am vizitat parintii am gasit portrete ale lui pe care le-am desenat din amintire.. mi se parea foarte frumos, era de fapt frumos ca adonis.. in fine, azi nu mai pot face asta: sa inchid ochii si sa-i refac imaginea in minte. Nu pot face asta nici cu copiii mei: sa-i desenez din memorie. Dar in tinerete imi petreceam vremea privindu-mi prietenul...).
Chiar si astazi cred ca rezista doar casatoriile in care fiecare din soti il pune pe celalalt inaintea propriilor interese. Nu este o relatie de egalitate.
Cred ca o casatorie se duce de rapa cand unul dintre ei se gandeste la "drepturile" lui sau vrea sa re-stabileasca o egalitate.
Uite sotul lui Pusichet: a inceput prin a se plange ca nu este fericit! Nu ca nu sunt fericiti impreuna, ci ca lui ii lipseste ceva.

Revenind la comunicare, cred ca tu esti femeia norocoasa care poti discuta cu sotul. Eu observ ca barbatii o iau la goana cand le reprosezi ceva. De mici: copilul meu de 5 ani isi pune mainile peste urechi cand incep sa-l critic! Pana la maturitate va deveni expert in a evita astfel de discutii.
Am avut discutii in care sotul statea cu plapuma in cap sa nu auda nimic!! Asta pt. ca era in pijama si nu avea unde sa fuga in momentul acela, ca altfel ar fi parasit fizic "discutia".
Si chiar cand sunt prinsi cu mata-n sac (sau cu factura de telefon care arata ca a vorbit ore in sir cu "aia") tot rasucesc discutia ca sa fii tu de vina!! Cineva spunea ca sunt ca niste copii... Ba, sunt ca niste handicapati emotional! Am prietene cu care am avut discutii fara menajamente si apreciez enorm cand mi se spune adevarul in fata (si cred ca si ele fac la fel). Cu un barbat este imposibil sa porti o discutie onesta.. fara jigniri, fara interpretari.. Imediat iese la lumina orgoliul lor blestemat!
(Dar nu mai insist, sa nu fie jigniti barbati de pe acest forum pt care am tot respectul.)

Pusichet, nu stiu ce se intampla cu casnicia ta, dar ai incredere in Dumnezeu. Sunt convinsa ca nu esti singura niciodata si nimic nu se intampla fara ingaduinta lui Dumnezeu.
Daca tu ai incredere in iubirea lui Dumnezeu, daca reusesti sa-ti ierti si sa iubesti sotul asa cum este (daca reusesti sa o ierti si pe cealalta femeie), daca vei avea rabdare, cred ca vei trece cu bine prin toate incercarile.

Hmmm, nu stiu daca sunt norocoasa sau nu...dar din experienta mea, ori de cate ori s-a pus problema..mi-am spus punctul de vedere pe tonul pe care l-am avut disponibil in momentul respectiv, asta insemnand practic ca nu am atenuat nimic si nu m-a interesat niciodata catusi de putin reactia partenerului/lor....si nu am vazut sa fuga vreunul, ba dimpotriva.

Cumva in opinia mea iubirea nu trebuie sa ne tranforme in oameni slabi, in umbra celuilalt...ci trebuie sa ne implineasca, dar asta nealterand ceea ce suntem noi ca oameni, ca entitati separate, pentru ca in caz contrar mie mi se pare mai mult un sentiment care capata valente negative, care are o hiba pe undeva.

Doamne Ajuta
am intrat sa va spun ca pina la urma nu s-a mai rezolvat nimic.
am divortat
multumesc inca o data de incurajarile si sfaturile primite.
de acum incetul cu icnetul trebuie sa ma ridic.
doamne ajuta

NU esti obligata sa semnezi nici un act!!!!!!!!!DE CE SA ITI DAI CONSIMTAMINTUL DACA TU NU VREI ASTA?DACA VREA SA DIVORTEZE SA ISI IA AVOCAT!!!POATE SA DIVORTEZE SI FARE SEMNATURA TA!!!

nu incet incet sa te ridici!!!mai bine fa-o acuma in momentul acesta!!!nu lasa trecutul sa iti bantuie mintea!!!ocupa-ti mintea cu rugaciunea.trecutul e departe si e trecut!!!apropiete de domnul ca el se descopera celor in suferinta!! Domnul fie cu tine!!!

Vai de mine soro da ce mai ''PARERE'' ai despre barbat,pe care Dumnezeu l-a facut dupa CHIPUL SAU,si din a carui coasta esti si TU facuta!!!M-AI SPERIAT!!!

Omul este facut dupa Chipul lui Dumnezeu (Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie). Nu doar pe barbat, iar pe femeie.. indirect.
(Imi place mult cum a fost facuta femeia.. )
Imi pare rau ca te-am speriat.. inca nu m-ai auzit :).

Imi pare rau ca s-a ajuns la divort dar nu deznadajdui!
Inaintea lui Dumnezeu nu sunteti divortati si prin tine se poate mantui!!!

De ce s-a ajuns la divort? Care au fost adevaratele motive? Pentru ca in mod sigur a fost "ceva" sau "cineva" care l-a impins spre asta.
Parintele Iustin, spunea intr-o predica, ca am ajuns timpurile in care satana vrea cu orice pret sa desparta pe barbat de femeia lui. Insa trebuie sa fim tari si sa nu uitam ca nu acea bucata de hartie pe care scrie "Certificat de casatorie" te-a unit pe tine de sotul tau, ci insasi Dumnezeu, prin legamantul pe care l-ati facut la Sfanta Cununie. Iar cealalta bucata de hartie, pe care scrie "Hotarare de Divort" nu valoreaza nimic, atata timp cat adulterul nu a fost motivul separarii voastre.
Si inca ceva: un crestin adevarat nu si-ar fi lasat femeia asa, ca nu mai are ce discuta cu ea sau ca nu se simte fericit

din pacate, daca ai fi urmarit firul povestii lui pusichet ai fi aflat ca tocmai ADULTERUL a fost motivul divortului

DA stiam si eu ca nu numai pe barbat ci implicit si pe femeie(dealtfel eu nici nu am afirmat ca numai pe barbat)altceva vroiam sa scot in evidenta.Oricum ar trebui sa condamni PACATUL nu PACATOSUL!!!

Mi se pare limpede ca are pe cineva. Am selectat fragmentele-cheie din postarile tale. Iti spune ca nu se simte fericit iar in acelasi timp e convins ca nu e chestiune de comunicare spunand ca v-ati amagi si ca iar o sa ajungeti in impas. Asta se traduce liber: altcineva m-ar face fericit, tu oricat te-ai stradui nu ai putea sa ma faci fericit, nu ar fi decat o ,,amagire" si am ajunge iarasi in ,,impas". Asta e primul indiciu
Al doilea indiciu e faptul ca a venit cu actele de divort pe nepusa-masa, asta e o proba si mai evidenta. O persoana moale, sufletista, cumsecade nu procedeaza asa decat daca este invatata si indemnata de cineva. Mai ales ca asta e si senzatia ta
Asadar parerea mea este ca a fost sedus de o femeie fara scrupule, hotarata, dominatoare care-l manipuleaza.
Spui ca este o persoana credincioasa, dar nu stie ca singurul motiv legitim de divort este preacurvia femeii? Stie chestia asta, i-ai spus-o sau nu-l intereseaza? Stie ca daca se desparte de tine, se incarca cu 3 feluri de preacurvii, dupa cum spune insusi Mantuitorul
32Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte. (Mt5.31-32)
18Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.(Lc16.18)

,,nu participa la acest macel al sufletelor"
 

Asa cum bine zice cineva aici, nu participa la acest macel al sufletelor. Scoate capul din pamant, imbarbateaza-te, cere ajutorul lui Dumnezeu si ramai statornica in credinta adevarata (care nu accepta divortul decat pentru preacurvia femeii). El trece prin momente de slabiciune, roaga-te si pentru el sa-i lumineze Dumnezeu mintea. Cu ajutorul lui Dumnezeu
veti scapa pana la urma de femeia asta spargatoare de casa. Curaj, si noi suntem alaturi de tine!
,,Sa nu accepti divortul, daca inima lui e goala nu inseamna ca si a ta e la fel, tu il iubesti, nu divorta in veci. Lasa-l pe el sa hotarasca aceasta ruptura, nu participa la acest macel al sufletelor. Asa cum el nu-ti poate da inapoi sperantele, iubirea si tot ce ai investit in el in 9 ani, asa nici tu nu poti sa renunti la el cu zambetul pe buze."