|
"Aseară pe-nserate"
Aseara pe-nserate Fecioara Maria In Viflaim cetate Calatorind sosea. Si fiind obosita Salas isi cauta, Si-n Viflaimul mare Nimenea n-o primea. Atunci Sfanta Fecioara Din Viflaim iesea, Si-n camp intr-o poiata, Acolo s-aseza. Si intre dobitoace Pe fanul cel uscat Nascut-a Preacurata Un mare Imparat. Fiul incepe-a plange Maria-l mangaia O, nu plage Iisuse Ca tu cunosti lumea Ca lumea asta mare Prin tine s-a zidit Prin tine si prin Tatal Si Dumnezeu cel Sfant. S-aude glas spre seara, Al clopotelor cant, Ca vine, vine iara Iisus pe-acest pamant. El vine-n haina alba De ingerasi purtat Sa spele lumea-ntreaga De rau si de pacat. De-atunci in orice casa S-aud colindatori, Colinda lor duioasa Rasuna pana-n zori |
Steaua a vestit magilor pe Soarele Dreptatii, Cel ce S-a nascut negrait, in pestera, ca sa ma mantuiasca pe mine, cel ce m-am facut pestera a toata necuratia, prin calcarea poruncilor Lui, pentru care, pocaindu-ma, cant: Aliluia !
|
|
Cuvantul Tatalui, prin care toate s-au facut, fara patimire si fara stricaciune Se naste cu trup, din Sfanta Fecioara Maria, ca sa mantuiasca lumea, Caruia, intampinandu-L, asa sa-I strigam:
Iisuse, Cela ce cu Tatal si cu Sfantul Duh esti laudat de ingeri, miluieste-ma. Iisuse, Cela ce de ingeri esti laudat, fa ca si noi pe pamant, neincetat sa Te marim. Iisuse, Cela ce pe pamant nascandu-Te, de cer nu Te-ai despartit, cu smerenie Iti slujim. Iisuse, care ai impreunat prin Nasterea Ta, pe ingeri cu oamenii, pe Tine Te laudam. Iisuse, Cela ce prin Nasterea Ta, ne-ai deschis usile raiului, inchise prin neascultarea lui Adam, Tie Iti multumim. Iisuse, Cela ce ai omorat moartea, prin Nasterea Ta facandu-ne partasi vietii celei vesnice, Te preamarim. Iisuse, Cela ce ai departat vrajba si lumii pace ai adus prin Nasterea Ta, Tie Iti slujim. Iisuse, Care prin Nasterea Ta, mantuire lumii ai adus, da-ne noua iertare de pacate. Iisuse, Cela ce ne-ai descoperit noua, prin Nasterea Ta, pe Dumnezeu in Treime, Tie ne inchinam. Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cela ce cu trupul in pestera Te-ai nascut, mantuieste-ma! Ca sa ma izbavesti din robia celui viclean, ai binevoit a Te imbraca in chip de rob, Cuvinte cel fara de inceput si de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant, pentru care, slavind milostivirea Ta, cantam neincetat: Aliluia ! |
Trei crai de la rasarit
http://www.youtube.com/watch?v=y4opP4Jl5ls |
Carmen : Vis de iarna
Zăpada albă și pufoasă Se-așează-n liniște pe casă; Totul în jur e uimitor, Pătruns de-un tainic, sfânt fior. Se lasă iară înserarea, Natura parc-a adormit; Doar luna-și mai aruncă raze Pe albul care-i nesfârșit. E frig și nimeni nu-i pe cale, Pământul parcă-i amorțit; În casă, lângă sobă stam Și-ndată, ușor am ațipit Visam că-n lume era pace Și numai oameni buni și sfinți, Era iubire-adevarată Între copii și-ntre părinți. În nea, jucam un joc, Mai rar întâlnit, Cel al iubirii sfinte Ce nu are sfârșit. Ură nu exista, nici răutate, Ci numai dragoste cu-adevarat,; Totul era curat si simplu, De-un alb imaculat. Iar oameni în veștminte albe, Slăveau pe Fiul de-Împarat, Ce-acum, deși era în noapte, Părea nespus de luminat. Rugând, cu îndrăzneală multă, Am început să strig mereu: “-Iisuse Doamne, Fiu preadulce, Cu Tine vreau să fiu și eu!” Mai vino iar în astă lume Un strop de milă să aduci, Să te mai naști din nou în noapte; E iarnă iar, ca și atunci. Vino in peștera din suflet, Mi-o încălzește cu har sfânt, Să aduci pacea Ta în lume Și fericirea pe pământ! |
Zorica Latcu (Monahia Teodosia):
ÎNCHINAREA MAGILOR Trei înțelepți bătrâni, albiți de zile, Venit-au călărind pe trei cămile. Cu mult alai, cu fală-mbelșugată, Călăuziți de steaua luminată. Leiți în fir de aur și mătasă, Cei trei bătrâni pătrund încet în casă, Și-n colțul ei cel mai ferit găsesc, Pe Maica Pruncului dumnezeiesc. Ea toarce firul neted din fuior Și mișcă leagănul cu un picior. Cât e de simplă-n port Aceea care Primește de la îngeri închinare. Pe haina lungă fără strălucire, Pogoară văl marama Ei subțire. Doar strălucește lin în părul Ei, Cunună măiestrită din scântei. Nu știu: e leagănul acoperit, Mișcându-se în colțul lui ferit, E cântecul Măicuței lui Iisus, Sau poate cântecul cântat de sus? Sau jocul de lumini cu umbre dese? Ceva ce-aduce vrăji neînțelese Încât bătrânii cei cărunți se-nchină, În fața leagănului de Lumină. Și noi cu magii-n gând călătorim, Și Pruncului și noi îi dăruim, Tămâia rugăciunilor fierbinți, Și aurul simțirilor cuminți. Și dacă n-avem smirnă de iubire, Noi Te rugăm, Stăpână, cu smerire, Tot Tu să ne trimiți din cer de sus Vreun bob; să I-l aprindem lui Iisus Ca-n fum de smirnă-nmiresmat să dea Lăcașul Tău cu străluciri de nea. |
Zorica Latcu :
ÎN STAUL Te-am urmărit cu inima, Fecioară, Cum urci din Nazaret spre Vitleim, Nu vede nimeni cum în cale zboară Cu aripi argintii un heruvim. Te văd apoi cum treci, ca o străină Pe străzile micuțului oraș… Nu vede nimeni nimbul de lumină Ce-nvăluie tot chipul drăgălaș. Ticsită până-n vârf e orice casă, Zadarnic bați la poartă, e-ncuiat… Nu vede nimeni cuta dureroasă Ce-n fruntea Ta senină s-a tăiat. Iți simt durerea, Maică Prea Curată, Pentru cei ce trufași Te-au gonit, Ți-aud departe vocea-ndurerată: „De ce cu Fiul Meu nu m-ai primit?” Ci haide, intră-n staul. Te așteaptă Smeriții boi și vitelușii blânzi. Spre Tine oile grăbit se-ndreaptă, Spre Tine cată mieii cei plăpânzi. La cei smeriți, ce sufăr în tăcere, Și s-au făcut ca boul răbdător, La ei să vii cu mâini de mângâiere, Si să le naști lor Prunc Mântuitor. Și la cei blânzi, ca mieii fără vină, Cei ce ca oi plăpânde s-au făcut, La ei să vii, Fecioară de lumină, Si Pruncul dă-li-L să le fie scut. O, vino, pașii lini Tu Ți-i coboară Adânc în taina duhului smerit Și-n staul, între oi și boi, Fecioară, Să naști Prunc mic, pe Domnul Prea Slăvit. |
Ca sa ma izbavesti din robia celui viclean, ai binevoit a Te imbraca in chip de rob, Cuvinte cel fara de inceput si de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant, pentru care, slavind milostivirea Ta, cantam neincetat: Aliluia !
|
|
"Astăzi se vestește"
Astazi se vesteste Si se preamareste Zi veselitoare Lumii de sub soare Astazi s-a nascut Cel far' de-nceput, Domnu' Iisus Hristos, Fiul Cel Frumos Dintr-o feciorita Plina de credinta La noi a venit Si s-a oferit Ca sa ne sloboaza Stralucita raza Din poarta cea mare Fara desfatare. |
STRALUCIND TU IN EGIPT
Flori minunate cresc pe langa casa Sunt lotusi mari de aur si iacinti, Iasminul alb cu floarea de matasa, Si tufe mari de negri terebinti. Incremenit in vraja idoleasca, Neputincios, asteapta Ham din veac O raza-n intuneric sa luceasca, Si iata: vrajile se si desfac. Ca-ntr-o casuta-n margini de oras, Au poposit ast-noapte trei fugari: O mama, un batran si-un copilas Si-atunci cazura idolii cei mari. Smerita Mama matura prin casa; Iar Pruncul doarme-n leaganul de lemn. Arhanghelul zorit in zbor se lasa, Si cade in genunchi ca la un semn. Căci Maica matura cu mana lina, Farame de icoane idolesti, Care-au cazut ranite de lumina, Sub focul ochilor dumnezeiesti. Ci si-n pamantul inimii, Stapana, Sa-mi vii sa maturi idolii sfarmati Sa-mi vii cu matura cea sfanta-n mana Sa-l cureti tot cu pasii Tai curati. Si inflorind in flori nenumarate, Sa simta si pamantu-ntelenit Din inimile noastre-nvartosate, Ca-n El cu Pruncul Tau au poposit. Si sa tresalte inima plapanda Precum Egipetul lipsit de ploi Cand Tu cu Pruncul Tau, Stapana blanda, Vei poposi la noi si… intru noi. (din: Zorica Latcu Teodosia |
Iisuse, nascandu-Te Tu, imparatia pacatului s-a nimicit.
Iisuse, cugetele cele rele, nascandu-Te Tu, din multe inimi s-au descoperit. Iisuse, venind Tu, puterea diavolului a slabit si oamenii asupra lui s-au intarit. Iisuse, nascandu-Te Tu, de ispitele ce vin de la lume ne-am izbavit. Iisuse, trup luand, de ispitele trupului ne-am mantuit. Iisuse, nascandu-Te Tu, trupurile si sufletele de patimi le-am curatit. Iisuse, prin intruparea Ta, trupul nostru cel stricacios cu nestricaciunea l-ai impodobit. Iisuse, pogorandu-Te Tu, din oameni pamantesti, prin har, ingeri ai facut. Iisuse, rasarind Tu, lumina adevarului peste toti a stralucit. Iisuse, nascandu-Te Tu, Dreptatea si Adevarul pe pamant s-au pogorat. Iisuse, aratandu-Te Tu, pe Dumnezeu Cel intr-o fiinta am cunoscut. Iisuse, lumea, prin Nasterea Ta, de bucuria mantuirii s-a umplut. Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cela ce cu trupul in pestera Te-ai nascut, mantuieste-ma. |
|
Ca sa ma izbavesti din robia celui viclean, ai binevoit a Te imbraca in chip de rob, Cuvinte cel fara de inceput si de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant, pentru care, slavind milostivirea Ta, cantam neincetat: Aliluia !
|
Colind basarabean
Tu esti lumina cea sfanta Precista blagoslovita Ca ai nascut pre Fiul Sfant Oamenilor pre pamantu’. Tu esti cinstea ingereasca Si slava apostoleasca Biruinta sihastreasca, Nadejdea calugareasca. La toti sfintii esti cununa Cu Cocon Fiu impreuna Toti se satura cu tine De Dumnezeiasca paine Tu esti izvor de viata Adăpi bine cu dulceata Si esti Maica adevarata C-ai nascut Fiu far’de tata. Mai intai si mai cinstita Decat soarele mai sfanta Intru totul esti sfintita De David esti proroocita De-nteleptul Solomon Si de Sfantul Ghedeon Esti ieslea salasluita Si cartea pecetluita Cartea ne scrie cu dreptii Unde doresc inteleptii Si de-acum pana-n vecie Mila Domnului sa fie. |
Hristos, cu trupul aratandu-Se, Se salasluieste in noi in chip negrait. Veniti, credinciosii, sa vedem slava Lui, slava ca a Unuia nascut din Tatal si sa-I cantam: Aliluia !
|
Carmen : Vis de iarna
Zăpada albă și pufoasă Se-așează-n liniște pe casă; Totul în jur e uimitor, Pătruns de-un tainic, sfânt fior. Se lasă iară înserarea, Natura parc-a adormit; Doar luna-și mai aruncă raze Pe albul care-i nesfârșit. E frig și nimeni nu-i pe cale, Pământul parcă-i amorțit; În casă, lângă sobă stam Și-ndată, ușor am ațipit Visam că-n lume era pace Și numai oameni buni și sfinți, Era iubire-adevarată Între copii și-ntre părinți. În nea, jucam un joc, Mai rar întâlnit, Cel al iubirii sfinte Ce nu are sfârșit. Ură nu exista, nici răutate, Ci numai dragoste cu-adevarat,; Totul era curat si simplu, De-un alb imaculat. Iar oameni în veștminte albe, Slăveau pe Fiul de-Împarat, Ce-acum, deși era în noapte, Părea nespus de luminat. Rugând, cu îndrăzneală multă, Am început să strig mereu: “-Iisuse Doamne, Fiu preadulce, Cu Tine vreau să fiu și eu!” Mai vino iar în astă lume Un strop de milă să aduci, Să te mai naști din nou în noapte; E iarnă iar, ca și atunci. Vino in peștera din suflet, Mi-o încălzește cu har sfânt, Să aduci pacea Ta în lume Și fericirea pe pământ! |
|
Hristos, cu trupul aratandu-Se, Se salasluieste in noi in chip negrait. Veniti, credinciosii, sa vedem slava Lui, slava ca a Unuia nascut din Tatal si sa-I cantam: Aliluia
|
O, brad frumos,
de Radu Gyr O, brad frumos, ce sfânt erai În altă sărbătoare, Mă văd copil cu păr bălai Și ochii de cicoare. Revăd un alb și sfânt cămin Și chipul mamei sfinte, Imagini de Crăciun senin Mi-apar și azi-nainte. Un brad cu daruri și lumini În amintiri s-arată. Prin vis zâmbește ca un crin Copilul de-altădată Azi nu mai vine Moș Crăciun Ca-n noaptea de cenușă, Ci doar durerile-mi s-adun’ Să-mi plângă după ușă. Trosnește lacătul de fier, Se stige câte-o viață, S-aude glas de temnicer Pe lespedea de gheață. Omătul spulberat de vânt Se cerne prin zăbrele Și-mi pare temnița mormânt Al tinereții mele. |
Colinde traditionale romanesti :
|
Iisuse, nascandu-Te cu trup din Sfanta Fecioara Maria, o ai facut Nascatoare de Dumnezeu si plina de har.
Iisuse, Cela ce Te-ai incredintat spre ingrijire Maicii prea curate, prunc fiind, incredinteaza-ne si pe noi purtarii ei de grija. Iisuse, Cela ce in brate Te-ai purtat, deschide si noua pacatosilor, bratele milostivirii Tale. Iisuse, Cela ce cu scutece Te-ai infasat, incinge-ne si pe noi cu puterea Crucii Tale, ca sa biruim pe vrajmasii nostri. Iisuse, Cela ce cu lapte Te-ai hranit, hraneste-ne si pe noi, flamanzii si insetatii, din darurile Tale. Iisuse, Cela ce la sanul Sfintei Fecioare Te-ai odihnit, da-ne si noua sa aflam liniste in sanul Bisericii Tale. Iisuse, Cela ce Te-ai aratat supus Sfintei Fecioare, da-ne si noua sa ne supunem voiei Tale celei dumnezeiesti. Iisuse, Cela ce ai primit dragostea Maicii Tale, primeste si de la noi aceasta putina dragoste si o inmulteste inaintea Ta. Iisuse, Cela ce ai primit daruri de la magi, primeste si de la noi aceste putine lacrimi, prin care curateste pacatele noastre. Iisuse, Cela ce primesti pe toti pacatosii care se pocaiesc, primeste-ma si pe mine cel cufundat in pacate, pentru Sfanta Nasterea Ta. Iisuse, Cela ce voiesti sa mantuiesti pe toti oamenii, mantuieste-ma si pe mine, dupa mare mila Ta. Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cela ce cu trupul in pestera Te-ai nascut, mantuieste-ma. |
|
Cu gura si cu inima, pe Hristos Cel ce S-a nascut cu trupul in pestera, din curata Fecioara, veniti credinciosii, cu un gand sa-L laudam, cantand impreuna cu ingerii: Aliluia !
|
Cel ce a facut cerul si pamantul, astazi Se naste trupeste ca un om, din tine, Maica Donului, pazindu-te si dupa nastere fecioara, pentru care, bucurandu-ne, asa-I strigam:
Iisuse, nascandu-Te cu trup din Sfanta Fecioara Maria, o ai facut Nascatoare de Dumnezeu si plina de har. Iisuse, Cela ce Te-ai incredintat spre ingrijire Maicii prea curate, prunc fiind, incredinteaza-ne si pe noi purtarii ei de grija. Iisuse, Cela ce in brate Te-ai purtat, deschide si noua pacatosilor, bratele milostivirii Tale. Iisuse, Cela ce cu scutece Te-ai infasat, incinge-ne si pe noi cu puterea Crucii Tale, ca sa biruim pe vrajmasii nostri. Iisuse, Cela ce cu lapte Te-ai hranit, hraneste-ne si pe noi, flamanzii si insetatii, din darurile Tale. Iisuse, Cela ce la sanul Sfintei Fecioare Te-ai odihnit, da-ne si noua sa aflam liniste in sanul Bisericii Tale. Iisuse, Cela ce Te-ai aratat supus Sfintei Fecioare, da-ne si noua sa ne supunem voiei Tale celei dumnezeiesti. Iisuse, Cela ce ai primit dragostea Maicii Tale, primeste si de la noi aceasta putina dragoste si o inmulteste inaintea Ta. Iisuse, Cela ce ai primit daruri de la magi, primeste si de la noi aceste putine lacrimi, prin care curateste pacatele noastre. Iisuse, Cela ce primesti pe toti pacatosii care se pocaiesc, primeste-ma si pe mine cel cufundat in pacate, pentru Sfanta Nasterea Ta. Iisuse, Cela ce voiesti sa mantuiesti pe toti oamenii, mantuieste-ma si pe mine, dupa mare mila Ta. Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cela ce cu trupul in pestera Te-ai nascut, mantuieste-ma. |
Cu gura si cu inima, pe Hristos Cel ce S-a nascut cu trupul in pestera, din curata Fecioara, veniti credinciosii, cu un gand sa-L laudam, cantand impreuna cu ingerii:
Aliluia ! |
Colinde, colinde - Mihai Eminescu
Colinde, colinde, E vremea colindelor, Căci ghiața se 'ntinde Asemeni oglinzilor. Și tremură brazii Mișcând ramurele, Căci noaptea de azi-i Când scântee stelele. Se bucur copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele... De dragul Mariei Și al Mântuitorului Lucește pe ceruri O stea călătorului. |
|
Ruga de Craciun...
Un fulg de nea usor se adaposteste sub lacrima tarzie uitata pe tejgheaua din fata casei. Orasul pare acoperit de glasurile ceresti ale colindatorilor. Privesc spre cer si parca vad Steaua ce a rasarit acum mult timp in Betleem,unde s-a nascut Pruncul Iisus. De ce plang, Doamne? Oare nu ma pot bucura de Tine...de tot ceea ce imi daruiesti? In apropiere de venirea Ta...de ce-mi lasi lacrimile sa cada? Un simplu ,,de ce" se infinge in inima...Tot de acolo o multime de raspunsuri dau tarcoale unor ganduri nostalgice. Tot din inima porneste ruga ce o inalt spre Slava Ta. Plang de nevrednicia mea...Tu stii asta. Privesc la chipul Tau cel bland...dar lacrimile nu au contenit. Ca un prunc Tatal Te-a trimis noua, in aceasta zi minunata. Cine credea ca Te vei rastigni pentru mine? Durerea de pe Cruce astazi parca as vrea s-o port si eu. Cu sangele Tau, Iisuse sa imi spal camara launtrica...Sa ies din intunericul ce ma cuprinde si sa pasesc spre Lumina Cea adevarata. Spre Lumina ce ma cheama, Lumina ce ma ridica de fiecare data cand cad. Sa alerg spre glasul Tau Cel dulce... Lacrimile sa nu le pot simti. Sa nu simt lumea, sa nu simt pacatul. Sa fiu o pasare ce zboara intr-o singura directie. Sa nu ma pot opri...din acest tainic dor...ce duce la Tine. Sa simt caldura palmelor Tale...Sa ma cuprinzi cu Mangaierea Ta... Strange-ma de mana Iisuse...atat cer...de Nasterea Ta! |
***Editat***
|
George Cosbuc - Colindatorii
Cad fulgii mari încet zburând, Si-n casa arde focul, Iar noi pe lânga mama stând De mult uitaram jocul. De mult si patul ne-astepta, Dar cine sa se culce? Rugata, mama repeta Cu glasul rar si dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea saraca, Si boul cum sufla milos Caldura ca sa-i faca, Dragut un miel cum i-au adus Pastorii de la stâna Si îngeri albi cântau pe sus Cu flori de mar în mâna. Si-auzi! Rasar cântari acum, Frânturi dintr-o colinda, Si vin mereu, s-opresc în drum; S-aud acum în tinda Noi stam cu ochii pironiti Si fara de suflare; Sunt îngerii din cer veniti Cu Ler, oi Domnul mare! Ei cânta naltator si rar Cântari de biruinta, Apoi se-ntorc si plâng amar De-a Iudei necredinta, De spini, de-ostasi, si c-a murit… Dar s-a deschis mormântul Si El acum e-n cer suit Si judeca pamântul. Si pâna nu taceau la prag, Noi nu vorbeam nici unul Sarac ne-a fost, dar cald si drag În casa-ne Craciunul. Si când târziu ne biruia Pe vatra calda somnul, Prin vis vedeam tot flori de mar Si-n fase mic pe Domnul. |
AM VENIT SĂ VĂ COLINDAM :)
Sus la poarta Raiului Sus la poarta Raiului, poarta Raiului, Paște turma Tatălui, turma Tatălui. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Lângă ea un legănel, leagăn legănel, Cu un copilaș în el, copilaș în el, Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Dar la poartă cine stă? Oare cine sta? Stă chiar Maica Precistă, Maica Precistă. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Copilașul când dormea, puiul când dormea, Maica Sfânta lin cânta Maica lin cânta Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Adorarea magilor Noi umblăm și colindăm, Florile dalbe, Pe Dumnezeu căutam, Florile dalbe, Alergarăm si-L aflarăm, Florile dalbe, În iesle la boi născut, Florile dalbe. Vântul dulce tragănă, Florile dalbe, Pruncul de mi-L leagănă, Florile dalbe, Ploaia caldă Fiul scaldă, Florile dalbe, Neaua ninge, nu-L atinge, Florile dalbe. Pruncul mâinile-și întinde, Florile dalbe, Maica Sfânta le sărută, Florile dalbe, La pământ plecându-ne, Florile dalbe, Și noi sărutându-le, Florile dalbe. Bucuroși să-L prăznuim, Florile dalbe, Cu daruri să-L dăruim, Florile dalbe, Cu stele albe de flori, Florile dalbe, Și-o oaie cu miel prior, Florile dalbe. |
Mănăstirea Bujoreni
|
TE VEI NASTE
Te vei naste iar in lume,vom primi divina veste, Iti vom spune in colinde,iesle veche o sa-Ti dam, Din nadejdile de pace vom mai face o poveste, Ca sa fie bine Doamne,langa Tine sa mai stam. Poate nu ne e colindul bun,ca cel de altadata, Obositi suntem cu totii,vai,pacatele ne dor Dar primeste-ne ofranda langa inima-Ti curata, Si ingaduie iubirii sa mai vrea cuvantul dor. ........Fiul Preaiubit a lui Dumnezeu Tatal,Soarele si Mantuitorul cu care incep toate sarbatorile noastre,Cel ce se naste in ieslea Betleemului,prin zvonul fericitului colind,sa renasca fiorii deplinei bucurii si pacea infratirii in sufletele noastre si sa ne fie nedespartit insotitor pe drumul mantuirii! |
Colindul Din cer senin
Din cer senin, un cor divin Se-aude lin cântând. Păstori cu har, pe culmi apar, Albi miei în dar ducând. O stea din zări, veghind cărări, Spre depărtări arzând. Conduce magi, cu daruri dragi, În albi desagi ducând. Si-un prunc plăpând, cu chipul blând, Stă surâzând, tăcând. Iar Maica Sa Îl legăna Și toți se bucura. Și cerul sfânt și-acest pământ S-a luminat prin Prunc. Și s-au sfințit și s-au slăvit Acei ce L-au primit. Iar noi văzând ne închinăm Și chipu-I sărutăm. Cu dor voim de-ai Lui să fim Și-n veci să Îl slăvim. Din cer senin, un cor divin Se-aude lin cântând... |
Colind
În prag de sfinte sărbători, colindul sufletului meu v-ajungă, când stelele încep să plângă cu-a gândurilor dalbe flori! Să vă încânte clopoțeii urărilor mele celeste, iar datinile de poveste vă mângâie cu călușeii! Să luminați fereastra bine ca moșul să nu rătăcească, iar pacea dulce-apostolească durerile să vă aline! În dansul măștilor bogate vă prindeți toți, cu mic cu mare, că la așa o sărbătoare nu este lipsă de bucate! Primiți colind dospit, cu gust de pâine și semănând cu cozonacul înfoiat ce visele copilăriei ni le-au aromat și ne-au purtat pe căi creștine, să împărțim lumină-n lume și să vestim cu bucurie că-n astă zi, Sfânta Marie născu Pruncuțul să ne-ndrume! |
Colind batranesc - Maicile Diaconesti
|
Asta-i casa cea frumoasa
Florile Dalbe Cu icoane luminoase Florile Dalbe La feresti cu flori domnesti Florile Dalbe Pe la usi cu flori de ruj Florile Dalbe La obloace busuioace Florile Dalbe La obloace busuioace Florile Dalbe Peste masa cruce trasa Florile Dalbe Peste pat cruce de brad Florile Dalbe Iar la masa cine sede Florile Dalbe Sede gazda cea frumoasa Florile Dalbe Cu-n pahar de vin in mana Florile Dalbe La cati vin la toti le-nchina Florile Dalbe Si-n cea mana busuiocu Florile Dalbe Sa aiba gazda norocu Florile Dalbe |
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 18:18:56. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.