|
Tu n-auzi sufletul meu cum geme?
Sufletul meu ca o pasăre se zbate, Plânge tăcut când răspund provocărilor ... Cum plânge sufletul meu rănit ... În lupta oarbă a orgoliilor Încă mă las târâta, Sufletul ar vrea să se-nalțe deasupra norilor, Mândria mă vrea prăbușită. Privirea mea e o lacrimă, Zâmbetul meu – un suspin, Ție mă închin, Soare al Dreptății, Vino în inima mea, Fiule Divin ! |
Să izvorască dragostea mea pentru Tine,
În cascade de lumină Să se contopească Stropii divini, Fruntea și obrajii plânși Să-Ți răcorească! Balsamul lacrimilor e durerea, Încătușată, suspinândă mângâiere… Înflorește-mă cu dorul de a fi Iubire, adevăr și bine și speranță, Maiestosul rod al zorilor de zi. Mă înalță printre edenice chipuri serafice Celeste harpe la iubirea Ta, Arta mă transformă, Mă răvășesc în diafane forme, Adorm in valuri sonore, Trezește-mi inima să te adore! Te chem, Din țărmuri tremurânde Ecoul îmi răspunde, Lumina necreată fiinta îmi cuprinde, Șovăitoare mă îndrept, Dar până când ȘI până unde? |
Când vă rănesc, prieteni,
Îl văd pe Dumnezeu plângând; Posomorât, cerul varsă lacrimi, Tristețea ierbii mă oprește Să mai calc pe ea, Gemetele copacilor-durere surda, Florile palide își pleacă timide capete; Neputința mea de-a vă iubi, de-a vă ierta Mă doare, O lacrimă strivită E dragostea-mi ce moare, Inimă curată aștern sub bolți de stele, Îmi cert sufletul să vă aline Cu lacrimile mele. |
Să cânt bucuriile acestei lumi,
Ce-nseamnă bucuria? Dor de-nviere, de soare, de stea, Imn legănat în inima mea, Bucuria ce-nseamnă? Călător în mister, În lumină de Cer, Bucuria ce-nseamnă? În lacrima-cuvânt Mângâierea Ți-o simt, În inima-mi stea, Mărturie Dragostea mea Ție să-Ți fie, Loc de popas Inima a rămas Adăpost, Lumină din Lumină, Mă ascund de anost; În sufletu-mi stingher, Mlădiță de credință, Iubire, umilință, Bucuria înseamnă Trepte spre Cer. |
Ca un crinr însângerat
Înflorise speranța Roua regală impurpurase Obrajii inimii, Mîngâietoare aripi de sidef Străpungeau carcasa amorfă, Acordurile lirei se înăltau, In imn dureros se impleteau La crucea pătimirii Tale. Eram un arbore falnic, Securile nu puteau sa muste, Seva se oțelise pentru eternitate, Coaja de diamant Zdrobea dintele de răutate; Neștiința lor Făcuse din umilirea mea Lemn pentru crucea Ta. Cuiele în trupul meu străpuns N-or să Te mai doară, Doream să-Ți fac suferința ușoară. Mi-am plecat tăcutele ramuri. Atins de miresmele Tale Frunzișul a îngenuncheat, În sunet foșnitor. Mistuit de dor clocotea Să devină rugă Mileniului următor. |
Mă întorc greu la picioareleTale,
Sufletul meu și-a sfâșiat Veșmintele printre mărăcini, Drumul este lung, Mă sfârșesc de puteri, LaTine,Dorite,vreau să ajung, În palatul Tău,cu neprețuite lumini. Lacrimi amare îmi udă pâinea trudită, Iisuse Hristoase,Mărite, Puterile-mi sunt sleite, Doru-mi sfâșietor Te cheamă, Am nevoie de Tine, Fără Tine mi-e greu și mi-e teamă. |
Cum se roagă inima mea,
Cu aripi de lumină Ți se-nchină, Cu dor de Cer, Stingher, sufletu-mi Se-anină. Ce sărbătoare împărătească Lumina Cerului Rai: Ochi de lumină, Aripă-ngerească, Mers de regină, Fericire cerească. |
În noaptea marilor sfâșieri
Ți-am strigat: Nu mai am puteri, Fără Tine mi-e greu, Fii lângă mine, Nu mă părăsi; Fă din nou, Pentru mine zi, Cu stinsele șoapte Ți-am spus, N-a fost noapte, Pentru mine Soarele niciodată Nu a apus, Dulcele meu Iisus ! |
Pocainta !!!
Pocainta !!
Aici si acum se va schimba, Ce a fost odata viata mea, Caci cel ce crede in Tine,[COLOR=red].[/COLOR] Va avea parte numai de bine. Stand sus in cer Tu il pazesti, Pe cel ales de Il voiesti, Caci Tu esti Tatal tuturor, Iar dragostea-i al Tau izvor. Pe al Tau Fiu, Tu ni l-ai dat, Flamand de lume, nemancat,[COLOR=red] [/COLOR] Sa mantuiasca a noastra lume,[COLOR=red] [/COLOR] Schimband astfel tot rau’ in bine.[COLOR=red][/COLOR] Iar noi cu al nostru suflet necurat, Nici macar nu L-am recunoscut,[COLOR=red][/COLOR] Pe Cel Ales, de Domn, chiar Fiul Lui, Caci suntem multi, orbi si intinati. O, Doamne de-as putea intotdeauna, Sa scriu asa cum as vrea eu,[COLOR=red][/COLOR] Sa-L simta, sa-L guste si sa-L placa lumea, [COLOR=red] [/COLOR] Pe Unul Sfant si Bunul Dumnezeu. [COLOR=red] [/COLOR] [SIZE=3] [/SIZE] |
NOI SPUNEM DOAR CĂ TE IUBIM
Noi spunem doar că Te iubim, Iisuse Domnul nostru Dar inima o împărțim, căutând prin viață rostul. Cu-n murmur stins pe buze Îți declarăm iubirea… Dar viața și trăirea…se-aseamănă cu omenirea. Noi spunem doar că Te iubim…dar ne-ntrebăm adesea: „Noi pentru cine azi trăim, și inima cui dăruim?” Un ceas cu Tine Doamne noi nu putem veghea, Și zicem că iubirea doar Ție îți vom da. Ne alipim iubirea de tot ce-i trecător, Iar Domnul stă la ușa închisă cu zăvor. Ne înșelăm adesea când spunem că-L iubim, Dar la prima-ncercare…pe Domnul părăsim. O, Doamne pune iar în noi iubirea Ta Divină, Și fă ca dragostea-dintâi în inimi să rămână! Și zi de zi când ne vorbești, să-Ți spunem cu tărie: Ca Te iubim cu-adevarat, acum si-n vesnicie Florin Patru |
Amin!
Citat:
Te rog frate pune la plural aceasta ruga! Vreau sa ma rog si eu cu tine! |
Toti strigati cu bucurie catre Dumnezeu Cel Sfant , - / Cati , din mila Lui cea mare , vietuiti pe-acest pamant ! / Domnului , cu veselie , toti iesiti-I inainte / Si slujiti-L cu iubire fara seaman de fierbinte ! / Dumnezeul nostru El e ! El ne este Ziditorul ! Oi suntem pe-a Lui pasune , pe cand El ne e Pastorul ! / Pe-a Lui porti intrati , slavindu-L ! Umpleti curtile-I de cant / Preamariti-L intru slava-I ! Laudati numele-I sfant ! / Ca bun este Domnu-n ceruri : mila Lui e vesnicie / Si din neam in neam ramane sfanta lui credinciosie !
|
Aceasta rugaciune frate drag ar trebui pusa la fiecare intrare in Sfintele noastre Biserici si cred cu tarie ca in felul acesta foarte multi din fratii nostri , putin rataciti s-ar indrepta.Sa ma ierti aceasta este parerea mea,numai rugaciunea ne mai poate scapa de aceasta deznadejde in care s-a ajuns in tara si nu numai.Doamne Ajuta.
|
Dumnezeule Preasfinte
Din adancul meu ma bucur , Dumnezeule Preasfinte , / Ca-auzi glasul gurii mele , rugaciunea mea fiebinte ! / Ca apleci a Ta ureche inspre mine , dimineata ; / Eu Te voi chema , Stapane , cu iubire , toata viata ! / Lantul mortii ma-ncinsese , flacari ma ardeau in iad , / Si durerii , si-ntristarii , prada-n veci eram sa cad , / Dar in noaptea mea , chemata-am numele lui Dumnezeu : / " Doamne , rogu-Te fierbinte , scapa si sufletul meu ! " / Milostiv si drept e Domnul-Dumnezeul nostru mare ; / Si nemarginita este a Lui Sfanta indurare ! / El pazeste totdeauna pe cei slabi, fara de vina , / Si-al meu suflet , izbavire a primit si Lui se-nchina ! / Suflete al meu , te-ntoarce la odihna ta , caci bine / Fara margini savarsit-a Milostivul , pentru tine ! / El m-a izbavit din moarte ; mi-a oprit din gene plansul / Si picioarele-n cadere , mi-a oprit pe veci tot Dansul ! / Drept aceea , cu dreptate si nespuse bucurii , / Voi umbla-nainte-ti , Doamne , in pamantul celor vii !
|
Foarte frumos!
|
Tot mai rar
Tot mai rar auzi cuvântul
cel curat și credincios ce cuprinde adevărul sfânt, cum l-a lăsat Hristos. Tot mai rar îi vezi pe oameni prețuind ce-i luminos si-nsetând de curăția umbletului cu Hristos. Tot mai rari sunt credincioșii ce cu-n duh adânc, pios, gustă și trăiesc minunea părtășiei cu Hristos. Tot mai rari sunt doritorii care-și strâng curat folos aurul înțelepciunii din Cuvântul lui Hristos. Tot mai rari sunt ochii milei către plânsul dureros tot mai rari neprihăniții chinuiți pentru Hristos. Tot mai rari... Dar când din lume cel din urmă va fi scos va veni grăbit pârjolul Judecații lui Hristos. Traian Dorz |
Adevar ! ! ! Trist , dar adevar !
Citat:
|
Niste versuri superbe ati postat..iata ca mai adaug eu cateva:
Mă bucur în Domnul și acum ÎL slăvesc, Pentru tot ce mi-a făcut, din inimă Îi mulțumesc. Că orfan am fost, dar Domnul m-a luat, Pierdut am fost, dar Domnul m-a aflat. Copil am fost, dar Domnul m-a crescut, Și mi-a dăruit cu drag tot ce i-am cerut. Slab am fost, dar Domnul mi-a dat puteri, Sărac am fost dar Domnul mi-a dat averi. Bolnav am fost, dar Dumnezeu m-a vindecat, Din patul suferinței El m-a ridicat. Neștiutor am fost, dar Domnul m-a înțelepțit, Urât am fost de toți, dar Domnul m-a iubit. Batjocorit am fost, dar Domnul m-a sărutat, Cu sărutare sfântă de Veșnic Împărat. Mă bucur în Domnul acum și ÎL slăvesc, Pentru tot ce mi-a făcut, din inimă Îi mulțumesc. Și am să-L slăvesc în viață, până am să mor, Pe Milostivul, Preainduratul și Sfântul meu Ocrotitor. Luca Ionel Branislav |
Si niste versuri care imi plac foarte foarte mult:
Mi–aș fi dorit să te cunosc, Iisuse, Încă de când eram o copilă, Să vorbesc cu Tine taine ascunse, Să–Ți dau dragostea mea umilă. Oriunde aș merge, să fii cu mine, Orice-aș începe, să-ncep cu Tine, Orice aș face, să faci cu mine Și al meu gând să fie la Tine. Dar nu regret că Te-am cunoscut acum Și Îti mulțumesc că mi Te-ai arătat, Ca o rază ce îți apare în drum, Așa Tu pe mine m-ai luminat; La minunata vârsta a adolescenței, Când una lume pare a Te fi uitat, Tu m-ai chemat pe calea pocăinței Și în acest fel eu Te-am aflat. Când mulți, de vârsta mea, Te-au părăsit, Dar mulți, au încercat să Te slăvească, Așa cum încerc eu, de când Te-am găsit, Dragostea pentru Tine să nu se sfârșească. Eu Te iubesc din tot sufletul meu, Orice mi s-ar întâmpla, Să nu mă lasi niciodată la greu , Oricare ar fi voia Ta. Niciodată să nu mă desparți de Tine, Să Îți slujesc toată viața mea, Orice s-ar întâmpla cu mine, Să fac, în toate, voia Ta, Să-Ți cânt, să Te slăvesc Iisuse, Să Te iubesc, Mântuitorul meu, Și Îngerii cu imnuri nespuse Să îmi păzească sufletul mereu. Tu de acum îmi ești Tată, Tu ești Părintele Ceresc, Și-i rog pe Sfinți, ca ei să facă S-ajung la Tine, să-Ți slujesc. Ajută-mă Tu, Doamne Sfinte, Cu Sfânta Doamnă, Maica Ta, Să Te iubesc, Iubit Părinte, Din toată inima mea. Să vin la Tine sus, în Rai, În Noul Ierusalim Ceresc, Să mă pomenești Iisuse, Lângă cei ce Te iubesc. Cristina Onoiu |
Cat de frumoase sunt a Tale
Cat de frumoase sunt a Tale
Oranduiri ce-n veci raman, Adevaratul, Inteleptul si Minunatul meu Stapan! Ce bogatii nebanuite Din Raiul Tau mereu cobori In cel ce-n Tine se increde Si-n timp senin, si-n timp cu nori! Cat de-ntarita faci nadejdea Din sufletul in care stai, Cu ce putere si-ndrazneala Ii umpli hotaratul grai! Ce bunatate nesfarsita La Tine, Scump Iisus, gasim, Oricare-n chinurile noastre Si ori de cate ori venim! Ce ajutor ne dai cand crucea Si lupta ne-o simtim prea grea, De cate ori, fara de Tine, Am fi cazuti zdrobiti sub ea! O numa-n veacul care vine, Cand tot va fi descoperit, Se va vedea, Isuse bine Ce mare har ne-ai daruit. Traian Dorz |
[SIZE=1][COLOR=navy][SIZE=3][COLOR=black] O creste-mi iubirea
O, creste-mi iubirea in inima mea, Iisuse, Iisuse, mereu Te-as ruga: imi umpe cu harul pe care-l astept si ochii si graiul si inima-n piept. O, creste-mi iubirea, Iisuse iubit, sa fiu de-a ei haruri deplin coplesit; revarsa-mi-o-n suflet cu val dupa val, ca raul ce creste de da peste mal. O, creste-mi iubirea, iubite Iisus, in starea si locul in care m-ai pus. Sa port pretutindeni belsugu-i de har, si-a ei revarsare sa n-aiba hotar. O, creste-mi iubirea cu rodu-i sfintit, chiar numai cu ura de-as fi rasplatit; sa nu pot, Iisuse, trai fara ea: -o, creste-mi iubirea in inima mea. Traian Dorz [/COLOR][/SIZE][/COLOR][/SIZE] |
La Icoana Ta
La Icoana Ta Prea Sfânta, Sufletu-mi cu dor împlânta Un manunchi de sarutari Pentr-a Tale îndurari. Îti sarut piciorul Sfânt, Ce-a sfintit acest pamânt, Ca într-a vietii cale, Sa merg pe urmele Tale. Tivul hainei Ti-l sarut, Eu, faptura cea de lut, Ca slavitul Tau vesmânt Sa-mi fie acoperamânt. Si la urma îndraznind, Catre mâna Ta ma-ntind Ca Tu sa ma duci de mâna Catre Fiul Tau Stapâna! Iar apoi, ca o pecete, Buza mea pe îndelete Se apleaca în tacere Pe fata Ta cu durere Ca sa-nvete de la Tine, Taina tacerii depline… Teodosia Latcu |
. . .
1 atașament(e)
" De Tine mi-e foame , de Tine mi-e sete , / Si-n saltul credintei gustand vesnicia , / Din pulberea lumii imi strang bucuria / Ca sunt Cel care este " . ( Nichifor Crainic )
|
Maria Lucia CORNEA -Calea vietii
Pașii mei aleargă spre Tine Doamne, Dar pe cale mă împiedic mereu De pietre, spini și rafale Și drumu-i greu, tot mai greu. Cu corpul zdrobit de atâtea căderi Cu inima-mi frântă și grea Alerg încă Doamne cu temeri Și îți cer ca Petru mâna. Am Doamne încă atâta neputință, Dar cad, mă ridic și pornesc, Tu știi Doamne a mea nevoință Când pașii tot mai greu îi târșesc. Tu mai știi că murdară mi-e firea, Din înalta-ți mărire din Cer Întoarce-Ți cu milostivire privirea Și nu mă lasa Iisuse să pier! Iartă-mă iubite Stăpâne Ceresc De faptele rele ce pe cale Le-am ridicat ca pe un Everest Și privesc spre Tine cu jale. |
O, când mi se-ntoarce privirea spre El
O, când mi se-ntoarce privirea spre El lumină și zâmbet mi-e fața și inima-mi umple fiorul acel ce-nalță-ntr-o clipă viața. Atunci norii negri de griji și tristeți se duc cum se duce-o clipire și-n suflet revarsă seninul măreț cântare, lumină, iubire. Atunci nu sunt singur și nu sunt străin, oricât e de mare pustia, căci gândul îmi cântă iar duhul mi-e plin de harul ce-l dă pârtășia. Atunci orice frică și teamă dispar și-n fața cumplitei primejdii, în inimă-mi vine o fără hotar tărie, îndemnul nădejdii. Atunci încetează al rănilor chin, oricât e de cruntă lovirea, iar fața zdrobită mi-o umple deplin blândețea, iertarea, iubirea. Atunci pier, și neguri, și noapte, și nori de spaime, ‘ndoieli și ispite, iar cerul mi-l umple cu sute de sori lumina Privirii Iubite.. Traian Dorz |
Scumpa e comoara
Scumpa e comoara mantuirii Tale Merita s-o cauti peste deal si vale Merita sa cheltui, merita ati vinde Merita sa darui tot s-o poti cuprinde Ea-i margaritarul cel mai scump si mare Nu-i ca ea niciunul din margaritare Cel ce-o afla-si vinde orice avutie Ca s-o dobandeasca pentru vesnicie Scumpa-i mantuirea mai presus ca toate Cauta ca s-o afli pana se mai poate Tot ce imbie lumea e o zadarnicie Numai mantuirea e pe vesnicie |
Citat:
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 16:12:00. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.