Iata doua filme exceptionale (care desi la prima vedere par antagonice de fapt se completeaza unul pe celalat... in ceea ce priveste "originea speciilor" si crearea omului, caci toata creatia este hristocentrica):

Cum apar speciile...
http://www.youtube.com/watch?v=-a6Pe...eature=related
"Priviti mai profund" si veti intelege (cu ajutorul harului lui Dumnezeu) "un pic din taina creatiei"... asociati "norisorii personalizati" cu natura (universul, evident impersonal) creat de Creator, care face voia Creatorului: hristocentrismul.

Aborigenii din jungla amazoniana: prima intalnire cu "omul modern" "civilizat".
http://www.youtube.com/watch?v=xd0I1...eature=related
Consider ca acest film confirma afrimatia invataturii filocalice: "omul este animal indumenzeit".

De asemenea "nu reusesc" sa imi dau seama daca acesti oameni aborigeni (evident ca nu toti ci doar unii dintre ei) care traiesc in armonie (naturaletea dragostei) unii cu altii, cu natura, sunt "urmasii" lui Adam (inainte de cadere sau dupa cadere)... sau sunt "parintii trupesti" ai lui Adam?
Sigur insa putem "vedea" in ei si in noi ca suntem dupa chipul pecetii, prototipul omului: Iisus Hristos. Atat ei cat si noi putem fi botezati in numele Sfintei Treimi... putem fi hristificati, sfintiti, indumnezeiti in har (harul Duhului Sfant).
Fara Hristos Iisus (Sfanta Sa Biserica, Sfintele Taine, Sfanta Traditie)... atat ei cat si noi suntem nimic (parf si cenusa... nimic). Sa se milostiveaca Dumnezeu de noi si sa ne ajute cu harul Sau sa intelegem atat cat ne este noua cu putinta aceste "taine"...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiaca Domnul Iisus Hristos.

P.S. Editarea ulterioara a avut ca scop corectarea link-urilor.

...noi, albii, sa mergem in Africa sa (ne) urmarim culoarea pielii! ne vom innegri?:29:

E simplu, hazard sau hazard si necesitate e folosit exclusiv de cei ce sunt atei. Cei ce cred in divinitate, inclusiv cei ce sustin evolutionismul teist spun de o evolutie coordonata de divinitate, deci cu un scop, fara hazardul ateu. In evolutionismul ateu (evolutionismul cuprinde si cosmogonia si teoria evolutiei speciilor si abiogeneza) materia a evoluat fara a avea vreun scop, tocmai de aceea Intelligent design (in care se integreaza si evolutionismul teist) spune de un plan inteligent. Necesitate si hazard este de fapt Mama Natura folosita de cei ce nu cred in Dumnezeu. Evolutionismul ateu spune ca nu a existat niciun scop (evident, din moment ce nu era cineav inteligent care sa faca un plan dinainte), intamplarea si niste legi au dat diferite rezultate, pana la urma s-a ajuns la om. La inceput era un punct, nu se stie exact de unde a aparut, ce a fost inainte. Punctul asta a explodat la un anumit moment de timp, sunt descrise cu niste legi fizice primele minute. Apoi nu se stie exact cum s-a conglomerat materia si s-au format stele si apoi planete (nori de praf cosmic care isi maresc densitatea la un moment dat). Din intamplare s-a nimerit ca pe Pamant sa fie toate conditiile la milimetru sa se poate forma viata. Nu se stie cum a aparut viata, apoi organismele simple s-au tot dezvoltat, tot fara niciun scop si s-a nascut omul, care s-a trezit mai inteligent decat celelalte animale. Toate fara vreun scop, soarta, cum s-ar zice.

Desenul este frumos, din fericire arata toata argumentatia teoriei evolutioniste, o poveste pentru copii, adaptata sa fie ca o filozofie pentru oamenii mari. In crestinism stim ca trebuie sa fim copii la suflet, nu si la minte. Asadar merge doar ca povata pentru suflet.
Din greseala ai dat acelasi link cu desenul animat. Am explicat si eu si alti ortodocsi la ce se refera "omul, animal indumnezeit", dar se pare ca explicatia e doar pentru cei ce vor sa afle adevarul.
Acesti oameni nu sunt neevoluati, cum ni se prezinta. De curand stiinta a aratat ca oamenii considerati primitivi de acum mii de ani erau la fel de inteligenti ca oamenii ce traiesc acum: http://www.descopera.ro/dnews/907370...ruiau-locuinte
Din cauza ruperii de divinitate si a lipsei contactului cu alta lume au ajuns intr-o stare mai simpla.

De fapt nu e mare diferenta intre cele doua versiuni, cu partea aceea si fara.

"11. Apoi a zis Dumnezeu: "Să dea pământul din sine verdeaţă: iarbă, cu sămânţă într-însa, după felul şi asemănarea ei, şi pomi roditori, care să dea rod cu sămânţă în sine, după fel, pe pământ!" Şi a fost aşa.
12. Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă, după felul şi după asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.
13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.
14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii,
15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa.
16. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele.
17. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul,
18. Să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.
19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra."

Cine poate să explice folosind argumente ştiinţifice actuale cum a fost posibilă apariţia vegetaţiei pe Pămînt înaintea creaţiei Soarelui. Şi cum de a apărut Pămîntul însuşi înaintea "luminătorului celui mare".

Cateva dovezi ca dinozaurii traiau si in timpul oamenilor. Sunt si dovezi stiintifice ca Facerea din Sfanta criptura este adevarata, in contrast cu teoria evolutionista care are doar povestiri si filozofie.
http://www.lovendal.net/wp52/dinozau...lioane-de-ani/
In mai multe locuri din lume au fost descoperite urme de picior de dinozaur solodificate cu urme de picior de om. In Uniunea Sovietica a fost facuta publica descoperirea unei pietre cu urme de dinozaur si om.
Un paleontolog a reusit izolarea de tesuturi moi ale unui dinozaur, desi aceste tesuturi nu pot rezista mai mult de 100 000 de ani. Exista numeroase reprezentari antice ale unor dinozauri, in toate colturile lumii. Aici sunt 89 de pagini cu reprezentari in arta a unor animale de acest fel: http://s8int.com/dinolit1.html
Alte dovezi arheologice: http://www.lovendal.net/wp52/stiinta...total-gresita/

Explicatia o avem in prima zi a creatiei: "Şi a zis Dumnezeu: "Să fie lumină!" Şi a fost lumină."
Pe de alta parte viata nu e data doar de reactii chimice, cum cred ateii. Domnul tine toata creatia si viata.

Nu am priceput explicaţia. Poţi detalia?

Domnul ţine într-adevăr Creaţia, dar modul în care El descrie pe prima pagină a Bibliei suucesiunea cronologică a evenimentelor nu poate fi în concordanţă cu ceea ce ne spune ştiinţa vremurilor noastre. Repet: conform VT, Soarele a fost făcut după ce Pămîntul era plin de verdeaţă.

Sfantul Simeon Noul Teolog
 

Repere ale cosmologiei simeoniene

Incercare asupra Primului Discurs Etic

"[...] In viziunea sfantului Simeon este de asemenea evidenta perspectiva unei istorii a creatiei, a unei creatii in miscare progresiva intru desavarsire. Viziunea sa este exprimata intr-un inteles asemanator ideii implicate in termenii aristotelici folositi de sfantul Maxim, potentialitate si actualitate; mai precis, este vorba de ceea ce el pare sa numeasca desavarsirea initiala si desavarsirea finala.

Creatia este cu adevarat un paradis, dar unul potential, interpretat (in stilul Scripturii, care contempla, in Facerea, 1, 31, toata istoria creatiei, de la un capat la celalalt), cred eu, dinspre forma ultima a lumii. Este un rai "supus simturilor si material", desi in egala masura - de vreme ce omul nu pacatuise, pentru a tulbura ritmul si ordinea lumii, asa cum au fost acestea hotarate de Dumnezeu - "nestricacios" (necorupt). Raiul despre care vorbeste sfantul Simeon nu este un loc din sanul creatiei, ci o stare, de vreme ce omul a primit de la Creator, spre a stapani - dinainte de paradis -, "intreg pamantul acesta pe care il locuim, si toate cele de pe pamant, ca si cerul si cele din el".
[...]
Dupa cum omul insusi, descris in slava paradisiaca, trebuia sa urce - paulin zicand - din slava in slava, fapt cerut de ratiunea sau de a fi, tot astfel universul trebuia sa ajunga, din nestricaciunea potentiala initiala, care anticipa starea ultima a lumii, la starea nestricacioasa a cerului nou si a pamantului nou. Aceasta perspectiva este sugerata de modul in care, in linia sfintilor Vasile si Maxim, Noul Teolog contempla zilele creatiei.

Cele sapte zile sunt "tipuri" (icoane anticipative) ale unor "veacuri" (perioade, epoci, ere). Cifra sapte, descifrata in ciclul saptamanal, semnifica inconsistenta, repetitia, lipsa de permanenta, care caracterizeaza starea de acum a lumii. Creatia se va ridica peste aceasta inconsistenta, peste repetitii, in ziua "neinserata si fara sfarsit" - a opta. Asemenea sfantului Vasile, Noul Teolog observa ca ziua a opta nu este straina, nu e ceva adaugat creatiei, fiind deja data - potential, iara - in unica (prima, cum i se spune, incorect, de obicei) zi a creatiei, ba chiar este "ziua" in care au loc toate celelalte. [Identitatea lui 1 cu 8 a devenit evidenta numai cand Hristos a marturisit ca el este Alfa si Omega, ca in el se identifica inceputul si sfarsitul (Apocalipsa, 1, 8).] Desi sfantul nu speculeaza explicit inspre o istorie a creatiei, in care cele de la inceput sunt descrise in lumina celor din urma, totusi, aluzia sa la faptul ca desavarsirea creatiei este finala, nu initiala, este mai mult decat clara.

Drumul pe care trebuia sa-l parcurga creatia este indicat concentrat de trupul lui Adam care, de la materialitatea sa initiala, trebuia sa ajunga la transfigurarea duhovniceasca (asadar, e vorba de o descifrare antropologica a tainei lumii)." hristocentrica...
[...]
"Ce a murit mai intai nu a fost trupul, natura omului (daca functioneaza si aici precizarea lui Lossky), ci sufletul sau persoana. Tocmai acest esec existential/personal a produs cataclismul naturii, dezarticularea, decrepitudinea, moartea trupului. "Moartea sufletului", separarea si ofilirea, ingustarea persoanei umane prin deconectarea de la sursa vietii, face ca prioritatea pentru Dumnezeu sa fie "invierea si readucerea la viata a sufletului indumnezeit". [Pe aceeasi linie, sfantul Nicolae Cabasila avea sa spuna, in Despre viata in Hristos, ca invierea trupurilor nu trebuie sa fie o preocupare a noastra, tinand numai de mila si puterea lui Hristos; competenta, "ceea ce sta in puterea noastra", este invierea sufletelor noastre in comuniune cu Hristos.] Invierea sufleteasca, trezirea persoanei umane prin vietuirea in Hristos, in experienta mistica, la un plan superior de existenta, este conditie nu doar pentru invierea trupului si a creatiei, ci, potrivit Epistolei catre Evrei, conditie pentru "o mai buna inviere". Invierea sufleteasca este re-infierea divina, devenirea intru Dumnezeu, "prin lucrare si har". Pentru sfantul Simeon, evenimentul antropologic al invierii trupului devine garantia si semnul transfigurarii creatiei
[...]
Nu este vorba, in expresia "pamantul devenit in intregime spiritual si nematerial", de o dematerializare, ci, parafrazandu-l pe sfantul Maxim, de o radicala transformare tropica. Pentru aceasta stare, simturile noastre de acum sunt neputincioase, insa, cum spune in alte locuri sfantul, aceasta situatie poate fi deja cunoscuta in experienta mistica, prin chiar aceste simturi trupesti, la randul lor radical reconfigurate. [Si in privinta acestui punct avea sa aduca mai tarziu explicitarile necesare sfantul Nicolae Cabasila.] Persistenta simturilor in omul inviat, asadar chiar transfigurate, elimina sugestia unei dematerializari viitoare a lumii.

Este o viziune echilibrata, reusind sa tina impreuna, in beneficiul cosmologiei eclesiale, tema intruparii si tema transfigurarii (oarecum tensionate la unii autori anteriori, tributari metodelor celor doua scoli traditionale: antiohiana si alexandrina), aceasta reusita venind ca un nou si puternic argument pentru autenticitatea experientei sfantului. Numai o experienta reala, gustarea aici si acum a acelei stari viitoare, poate da seama pentru existenta acestei interpretari - dinspre viitor - a intregii istorii a creatiei (aceeasi experienta era evidenta la sfantul Maxim, in recomandarea de a privi lucrurile in si dinspre finalitatea lor). "
http://www.crestinortodox.ro/sanatat...ala-72678.html

Doamne ajuta.