Nu afirma nimeni ca firea dumnezeiasca da o persoana nici ca firea omeneasca da o persoana, ci ca persoana are insusirile firilor ei.

...nu stiu de ce nu te~ai “minunat“ inainte de a deschide topicul ... ca sa~l ataci pe parintele Staniloaie si un intreg Sinod inPostul Mare.Ma indoiesc ca esti ortodox.Pacat ca multi forumisti au plecat pe “fenta“ ta ,dand topicului atentie.

Scuteşte-mă de astfel de fraze puerile şi ridicole! În concepţia ta Biserica Ortodoxă se confundă cu afirmaţiile pr. prof. Stăniloae dintr-o pastorală sinodală. Aşadar, nimeni nu poate fi ortodox dacă nu cade de acord cu ceea ce a spus prof. Stăniloae. Fii pe pace! N-are nimeni nevoie de avizul tău pentru a fi sau a nu fi ortodox.

Toate cele bune şi post uşor tuturor!

Parintele Staniloae a vorbit, in legatura cu Sfanta Treime, nu doar de 3 constiinte personale perfect interioare una alteia, nu doar de intreita subiectivitate, ci si de inter-subiectivitate.
Ceea ce inseamna ca fiecarui subiect, fiecarei persoane divine, ii sunt perfect interioare celelalte doua. Fiecare persoana traieste nu numai subiectivitatea sa, ci si pe a celorlalte doua persoane, dar fara se le amestece intre ele. Iata un citat din Teologia Dogmatica Ortodoxa a parintelui :

„Intersubiectivitatea si afirmarea reciproca face ca Tatal, traindu-se ca Tata, traieste ca Tata toata subectivitatea filiala a Fiului; subiectivitatea Fiului Ii este interioara, dar ca unui Tata. Ii este nesfarsit mai interioara de cum ii este interioara unui tata pamantesc subiectivitatea filiala a fiului sau, sau de cum ii este interioara unei mame subiectivitatea filiala a fiului ei, facand-o sa se poata substitui fiului ei si sa traiasca cu mai multa intensitate decat el bucuriile si durerile lui. Dar precum Tatal dumnezeiesc traieste subiectivitatea Fiului in subiectivitatea Sa parinteasca, fara sa le amestece, ci intensificandu-le, asa si Fiul traieste subiectivitatea parinteasca a Tatalui in subiectivitatea Sa filiala, sau ca Fiu. Totul e comun si perihoretic in Treime, fara ca in aceasta miscare comuna a subiectivitatii Unuia in altul sa se confunde modurile distincte ale trairii impreuna a acestei subiectivitati” 2. Parintele Staniloae arata ca: „Tatal se cunoaste pe Sine in Fiul si prin Fiul, numai intrucat Fiul ca imagine reala a Tatalui proiecteaza spre Tatal existenta Sa, ca Fiu al Tatalui; dar si Fiul Se cunoaste pe Sine prin aceasta. Tatal Se cunoaste pe Sine in Fiul nu ca intr-o imagine pasiva a Sa, ci ca intr-o imagine activa, care intoarce si ea spre Tatal cunoasterea sa despre El, cunoastere ce a devenit posibila intrucat a luat nastere ca imagine reala perfecta a Tatalui. Nasterea Fiului de catre Tatal e premisa cunoasterii de sine a Tatalui, realizata in mod comun cu Fiul” .

Subliniez ce spune parintele : "Totul e comun si perihoretic in Treime."
Insa este adevarat ca noi nu putem sa intelegem Treimea. Vladimir Lossky afirma chiar ca in afara inchinarii si a slavirii ce se cuvine adusa Treimii, tot ce spunem noi despre Treime e fals. Cuvintele noastre sunt neputincioase cand e vorba de a reflecta aceasta taina necuprinsa. Sfantul Iustin Popovici spune ca taina Treimii e inaccesibila omului dar ea se da spre traire, spre experiere constienta, ca dar al lui Dumnezeu. Deci numai slavirea si adorarea adusa Treimii ne pot invata ceva despre ea. In rest, tot ce spunem noi despre ea va fi nu doar insuficient, ci si fals, intr-un fel.

Frate Bogdan, adica concentrice? (Vezi ce am subliniat). Asta ar trimite la monarchism, daca parintele Staniloaie, Domnul sa il odihneasca cu dreptii, avea asa conceptii. Duhul NU e cuprins in fiul, si fiul NU e cuprins in Tatal ("cuprins" = "subordonat"), altfel, alunecam in arianism sau in modalism.
Dumnezeu e Unul, perihoreza e o marturie ea insasi in acest sens, dar noi Il preaslavim ca Sf. Treime.

Dupa Losski, pana si termenul de cauza a Fiului si a Duhului, aplicat Tatalui e un termen fals, "a carui inadecvare numai folosirea purificatoare a apofatismului ne da posibilitatea sa o masuram." Termenul de "cauza", explica Losski e un termen analogic si inadecvat, fiindca cauza ar presupune anterioritate si superioritate fata de efect. Dar in Treime, unde NU exista anterioritate si nici "efectul " NU este inferior "cauzei", folosirea termenului are doar un temei analogic.

Barsaumas, nu cred ca reiese din textul parintelui Staniloae vreo aluzie la ce spuneai.
Cred ca parintele incerca sa vorbeasca despre perihoreza persoanelor Treimii. Eu asa inteleg.

Ce vreau sa spun eu aici este exact ce spuneai tu Barsaumas, anume ca Sfanta Treime si Domnul Hristos trebuie sa fie obiect de adoratie, inchinare si slavire, si nu obiect de disectii analitice care oricum nu duc nicaieri, fiindca logica se impotmoleste singura.
Ba duc undeva: la ateism.

Exact! Ai spus-o perfect de concis si la obiect. "Studierea" lui Dumnezeu (pana si suna oribil, nu?) Il coboara in randul creaturilor...pentru cine se gandeste lumeste la dogme. Sa nu ne fie noua una ca aceasta!