ce înţelegi prin " credinta are ca scop cognitia"?

am vrut să fac un comentariu mai larg, dar spun doar că mi-a plăcut comentariul.

diferenţa e că maimuţa nu are Legea.
dacă ar fi judecate după Legea data oamenilor ...

Dumnezeu sa ne ierte si sa ne lumineze cu harul Lui, frate Dumitru...
Ce se mai grabesc unii oameni sa traga concluzii definitive in cestiunile stiintifice, nebagind de seama ca oamenii de stiinta sunt mereu scrupulosi si relativ neincrezatori in propriile lor sisteme cognitive, care raman mereu deschise la nou, la imbunatatire sau schimbare uneori radicala. Deschise, in definitiv, mereu la aportul insusi al lui Dumnezeu!
Un om de stiinta patimas si incapatinat sa demonstreze pana in panzele albe ca el si numai el detine "adevarul" nu e om de stiinta, ci nebun de balamuc. Cum de nu pricep asta cei ce contempla de pe marginea stiintei, nu imi dau seama...
Cum nu intelegem ca stiinta omeneasca este mereu o cunoastere aproximativa, indiferent de stralucitoarele ei dovezi si aplicatii practice, ingaduite sau de-a dreptul facute posibile de Insusi Dumnezeu Creatorul si Proniatorul.

Probabil cei fara "organul tainei" sunt incapabili, dominati fiind de "organul tinei", sa vada in cunoasterea stiintifica un reflex al dorului de Dumnezeu, fara de care nu exista de fapt nici un strop de viata duhovniceasca nicaieri sub soare.

Multumim Moshule, eu si Tudorica al meu, pentru minunata marturie documentara!
(Ehee, sunt multe altele care ar fi de vazut si auzit... Dar e mai confortabil sa ramanem inchisi in turnuletul nostru de comoditate si iluzii. Ne protejeaza de frica inceputului explorarii necunoscutului.)

Tudor mi-a zis (si ia drept cadou pentru tine vorba asta) ca "Tati, fricosii de a intra in jungla au frica si la rugaciune... nu ajung prea departe... Si mie mi-a fost frica prima data cand am urcat si nu mai stiam unde sunt, dar am fost linistit dupa aceea..."

am văzut chiar azi un clip în care un ateu spunea că,ateul ce afirmă 100% că Dumnezeu nu exista, minte.
majoritatea ateilor sunt agnostici. chiar dacă ei se cred atei 100%.
consider ca necredinta nu este un afront.
pentru mine este o continuă căutare.
chiar dacă unii mă consideră anti-religios.
poate sunt.
dar aşa cum spui, un om trebuie să fie deschis cercetării.
ieri mă gândeam să caut un profesor de la care să învăţ gramatică muzicii psaltice. nu stiu dacă o s-o fac. dar mi-ar place.

dar dacă îmi apar concluziile la care am ajuns până acum şi sunt acid, uneori, în comentarii, nu desconsider pe nimeni.
fiecare are dreptul la părerea lui, oricât de greşită mi s-ar părea. şi o respect, chiar dacă o neg.

ufffff, iar am bătut câmpii.

Din cauza ca privesti doar din punctul tau de vedere nu poti vedea ca Eugen incerca sa impuna evolutionismul teist. Parerea mea (si poate n-am vazut bine) e ca la inceput si tu sustineau evolutionismul, acum ai mai batut in retragere, ceea ce e bine pana la urma. Pe topic unii au incercat sa impuna aceasta conceptie chiar cu orice pret, cum zici tu (de exemplu userul catolic). Eu am scris care e adevarul, chiar daca unii au incercat sa ma faca sa nu-l spun. In legatura cu spiritul de asociere, ma foarte indoiesc din ce vad pe forum.

Sunt si atei si agnostici. Tu probabil esti agnostic, dar sunt atei care chiar lupta impotriva religiei.

Ce-ar fi sa te opresti din a spune tu cine si ce e fiecare? Ce tot pui etichete, cine te-a solicitat sa pui persoane intregi in borcan?
Nu pricepi ca asta e un comportament antisocial (crestine!), o apucatura urata? Unul din cele mai josnice niveluri ale agresivitatii primare (iubitorule de aproapele!).
Ti s-a tot explicat, ai tot fost rugat. Inceteaza cu etichetarile, daca mai ai un strop de buna cuviinta!

Ba nu, nu cred ca ai batut campii. Ci pur si simplu ai practicat o clipa marturisirea onesta despre tine, fara a leza pe nimeni si fara sa iti mai fie frica sa spui: "acesta sunt eu".
Foarte bine! Onestitatea e o insusire virtuoasa iar eu iti multumesc pentru deschidere. In sfarsit un om nu se ascunde dupa o masca pioasa si jegoasa.

Eu cred ca si tine in cautare continua, chiar daca am deja certitudinea personala ca Dumnezeu m-a miluit deschizindu-mi ochii spre El, in Biserica. Ma straduiesc sa devin ceea ce sunt, adica crestin ortodox. Dar imi e greu din pricina vechilor obisnuinte lumesti si sunt inca foarte usor de iritat cand intalnesc nesimtirea si prostia aroganta. Ceea ce e un mare defect al meu, nu o virtute. Ar trebui sa ma ocup mult mai serios de mine, pe linia grea a umilintei, dar nu stiu cum sa suport jigodiile dovedite, caracteropatii... La mine in cabinet stiu cum sa fac, insa in afara imi e tare greu. Jigodiile ma infurie teribil. Nu mai pot vedea pe Dumnezeu in ei, parca sunt cu totul schimonositi si dedati rautatii... In fine, e problema mea grava.

Muzica psaltica se poate invata, desigur, sunt materiale destule (carti, CD-uri cu lectii elementare si apoi mai dificile etc.). Gasesti sprijin la facultatea de Teologie precum si la cantaretii din biserici, daca voiesti cu adevarat sa incepi. Succes! E minunata muzica psaltica...