| Iuliana_crestina |
23.02.2011 09:50:34 |
Sfinta Impartasanie si sarutul
Doamne ajuta!
Din cite am aflat eu de la fratele meu de botez, care este preot, "interdictia" de a saruta dupa Impartasanie, ca si aceea de a te atinge de persoane/lucruri sfinte/sfintite in timpul menstruatiei nu sunt interdictii propriu zise, ci niste recomandari care, pentru ca suntem ortodocsi, trebuiesc respectate cu duiosie si reverenta duhovniceasca. Ele nu sunt din pricina ca sarutul (intre anumite limite) sau singele menstrual ar fi spurcate sau ar spurca Impartasania, icoanele etc. Ci motivatia este subtila si minunata. In cazul sarutului dupa Sfinta Impartasanie, daca Il ai pe Hristos in tine, primit sub forma Impartasaniei, esti momentan mai mare decit icoanele, prin urmare nu mai saruti nimic din ce puteai saruta ca semn de respect si de inchinare; de la sine inteles ca nici sarutarea data celor dragi nu mai are sens in acele clipe, pentru ca semnifica recoborirea prematura in lumesc-pentru citava vreme dupa ce primesti Impartasania esti "rupt" din Imparatia Cerurilor... Iar in ce priveste recomandarea de a nu te atinge de sfinte/sfintite in timpul menstruatiei, ea se explica prin aceea ca Jertfa nesingeroasa a Liturghiei nu permite amestecarea cu nimic singeros; din acest unghi, nu numai femeile la menstruatie nu pot primi Sfintele Taine sau saruta icoanele, ci si barbatii care au curgere de singe (singerari ale aparatului digestiv, ale rinichilor etc). In rest, femeile pot merge la biserica si pot participa fara probleme la Sfinta Liturghie...
In privinta baticului..ce sa va spun...fiecare cum simte si cum doreste... Eu port, pentru ca asa mi s-a recomandat de catre parintele duhovnic, dar asta e pentru ca eu am nevoie de aceasta modalitate de smerire; nu este obligatoriu ca toata lumea sa poarte, daca port eu. Dealtfel, si eu port batic foarte subtire, si nu-l pun "pina-n dinti", nici nu-l leg strins cu o mie de noduri, pentru ca un acoperamint gros imi da mincarimi la pielea capului, si pe termen lung face sa-mi cada parul cam tare. Si apoi, eu sunt vietate de clima rece, si am nevoie sa respir in voie; cred ca multa lume raceste pentru ca se supraimbraca in mod constant. Daca ar fi dupa mine, mai n-as purta, pentru ca mi-e mai bine fara nimic pe cap. Dar mi-e rusine sa refuz pe parintele duhovnic; m-am gindit ca macar acest efort sa-l fac, ca poate eforturi mai mari, ca sa evit alte pacate, mai mari si mai ademenitoare, mi-e greu sa le fac...
De fapt, ideea de acoperamint al capului nu-mi displace, pentru ca am citit o carte minunata a lui Pavel Evdokimov, Femeia si mintuirea lumii; Evdokimov spune ca recomandarile Sfintului Apostol Pavel nu trebuie luate ad-literam, ci femeile sa fie constiente ca acoperamintul capului nu este pentru a ascunde ceva obscen, ci pentru a cinsti feminitatea, care este subtila, delicata, tainica, si demna de a fi protejata prin ascundere; mai spune el, minunat, ca feminitatea este construita dupa Chipul feminin/matern al Sfintului Duh. Si cum Sfintul Duh este discret si gingas si ascuns, tot asa si femeia trebuie sa fie...
Sper sa fie de folos ce am scris. Doamne ajuta si sa avem un Post mare prin roade!
|
