Ei, as vrea eu!...
Totusi aici chiar nu de sensibilitate este vorba, ci de penibil. Noi vorbim aici de versuri religioase, nu de manele cu drept de autor. Si eu fac poezie religioasa, uneori. Si ce? Am eu vreun merit in asta? Il pun pe Dumnezeu sub sechestru fiindca e Dumnezeul inventat de mine?
Ideea plagiatului in astfel de cazuri este total lipsita de sens.
Poate, daca as fi stiut sigur cine e autorul (nu ca l-as cunoaste, ci as fi cautat poate sa aflu ce a mai scris) as fi ezitat daca sa intervin asupra vreunui vers. Dar privind prin proprii ochi, asa cum inteleg eu dragostea pentru Dumnezeu, am considerat ca merita sa procedez asa. Si nu e prima data. Am schimbat uneori poezii profund atee, in rugaciuni delicate, doar umbland pe ici-pe colo la nuante. Singura vina pe care mi-o asum este slabiciunea pe care-o simt in astfel de cazuri fiindca mi se par reale provocari la care nu pot sa rezist. Cazul de fata a fost mult prea mic ca sa fie luat in seama. Si inca o data spun: asa inteleg eu sa lucrez ca sa-mi inmultesc talantul, fara sa-mi pese daca pe cineva deranjeaza ca am schimbat ciulinul in crin (nu e cazul exemplului de aici). Sa indrazneasca cineva sa ma acuze de plagiat fiindca Il iubesc pe Dumnezeu mai mult decat ei!...
Fara sa fiu acuzat de lipsa de modestie, accept orice provocare din partea oricui. Niciodata n-am pierdut o competitie in domeniul prozei sau al poeziei, iar la cel de pe urma au fost destule incercari la scena deschisa. Faptul ca nu sunt un autor recunoscut se datoreaza numai faptului ca nu-mi pasa si n-o fac pentru celebritate, ci ca sa ma amuz sau mai nou, fiindca asa simt.
Iarta-ma ca mi-am manifestat astfel indignarea in urma indignarii voastre, dar am considerat ca laudele lui Dumnezeu n-au nevoie de drept de autor. Fara Dumnezeu, nimeni nu e in stare sa creeze doua vorbe cu talc. Aceasta era esenta, mai ales aici pe un forum ortodox.

Frate Cristian
ce frumos suna cuvantul frate
Domnul m-a invatat sa il spun. Domnul fie laudat!
Ma bucur sa recitesc cuvantul acesta scris de mine Domnului Scotland the Brave. Ma mai intareste.

Sa fie gandurile voastre la Domnul mereu. ne invata Domnul.
Stii tu cate ganduri am? orice cuvant intru Domnul stau si il gandesc. Mi s-au umplut gandurile de Domnul.
Sa fie vorbele voastre despre Domnul. Vorbiti intre voi de Dumnezeu. ne invata Domnul.
Iertare va cer ca am sters cateva mesaje de-ale mele, care aveau si un continut legat pe viata mea. Dar atat de rau imi pare, ca si acolo erau multe ganduri despre Domnul. Si le-am sters. Si va cer iertare.

Iata sa va spun acum gandurile mele de azi noapte in urma unei discutii cu o sora.
"El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui". Mat. 3:3

Calugarii nostrii striga in pustie: pocaiti-va, indreptati-va si rugati-va Domnului pentru voi si pentru noi.
Din pustie vine invatatura spre lume. Si dintre zidurile manastirii striga spre noi Dumnezeu: pocaiti-va, indreptati-va, rugati-va.
Dar unii sunt surzi.

Acesta este Ioan Botezatorul care aducea pocainta din pustie, oamenilor; precursorul calugarilor nostri. El cu imbracaminte saracacioasa din par de camila si cingatoare de piele, exemplu pentru calugarii nostri sa ia pe umeri haina saracacioasa si cingatoarea de piele si sa il urmeze pe Hristos.

Pregatiti calea Domnului spune. Drepte sa facem cararile Lui.
Cat de trista am fost ieri sa vad cum oamenii uita sa pregateasca calea Domnului. Cat de trista sunt cand si eu uit aceasta uneori. Dar, cum sa uitam noi sa pregatim calea Domnului , calea noastra a fiecaruia!

Am vazut cum unii in loc sa isi faca cararile drepte , le stramba sau le impart.
Cum sa mearga omul pe carari impartite? Cum mai e ea dreapta, cararea impartita?
Dragilor , aici forumul este aceeasi lume pestrita din lume insa cu sentimente mai puternice, pentru ca dam frau crezand ca suntem ascunsi de ecranul micut al calculatorului. Dar nu suntem ascunsi, ca Domnul ne vede. deci daca aici aleg sa am mai multe carari, stramband cararea Domnului si impartind-o credeti ca Domnul nu vede?
Daca sentimentele voastre nu sunt bune, indreptati-le, nu le ascundeti pe dupa carari.
Daca iti este rusine cu ce esti, indreapta-te, nu ascunde ceea ce esti dupa carari.
Daca ai neputinte roaga-te: Ajuta Doamne nepuntintei mele, alearga la duhovnic, nu te ascunde dupa carari alergand la oameni si nu la Domnul.

Ma iertati dar nici un motiv nu avem sa umblam pe mai multe carari.
Ne facem conturi multe, cu scopuri diverse. Sa avem unul si pe acela sa il curatim. Asa cum avem o viata pe acest pamant si pe aceea trebuie sa o curatim.
Ma iertati acesta este unul din gandurile mele de ieri.
Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

Nu stiu cum am citat si a ajuns postarea mea si pe threadul sa ramanem ortodocsi. Nu stiu ce am gresit. ma iertati de dublura.

Cand esti VINOVAT , iti ceri scuze , daca nu poti cere cu adevarat iertare !
Un piculet mai multa smerenie ( un pic , nu mult ! )

Pacatul smintelii

http://www.youtube.com/watch?v=1MLhl...layer_embedded

Poate a mai fost postat aici pe forum, nu stiu, daca da, ma iertati.