penticostalii nu prea au fost persecutati, deoarece ei nu s-au impotrivit niciodata uciderii in razboi, au mers fara nicio problema de constiinta si au impuscat cu sange rece pe cine li se spunea, fie rusi, fie nemti(dupa 23aug)

si ce rezultat a fost? s-a convertit vreun penticostal la ortodoxie?

Asta e de fapt problema, astfel s-a impus invatatura lor in majoritatea cultelor, ma refer la miscarea carismatica. Pe crestini nu i-a interesat ca musulmanii spuneau ca ei sunt religia adevarata, problema e atunci cand cineva sustine ca si ei sunt ca noi in adevar si nu sunt.

Nu s-a convertit dar preotul Necula si-a facut datoria iar ei la Judecata nu vor avea scuze .
S-a implinit ce a spus Hristos la sf.Evanghelist Matei ,cap.13 :

" Şi se împlineşte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: "Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea".
Căci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă, şi Eu să-i tămăduiesc pe ei. Dar fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud."

La fel si cu d-voastra ,nu ati inteles mare lucru despre ortodoxie ,poate prin fire nefiind atras de viata sufletului
Crucea o vedeti ca un instrument de tortura ,o bucata de lemn .
Ortodocsii sunt evlaviosi ,adica respectuosi.
Exista o carte despre minunile care s-au facut de-a lungul secolelor prin puterea sfintei Cruci.

As vrea sa spun si eu citeva cuvinte in privinta..."idolatriei" cinstirii sfintelor icoane, sfintei Cruci.

Spun unele rugaciuni sau texte duhovnicesti: "sa ne insemnam cu semnul sfintei Cruci". Adica, atunci cind ne facem semnul Crucii "declaram" ca suntem gata sa-I urmam lui Hristos, si chemam asupra noastra Harul. Ne-o facem cu mina noastra, cum s-ar spune; facindu-ne semnul sfintei Cruci, ne sfintim noi insine, cam prin acelasi..."mecanism" prin care se transsubstantiaza Darurile pe Masa Jertfei prin rugaciunea si gesturile preotului si ale credinciosilor.

In acelasi timp, ne declaram apartenenta la Biserica, apartenenta dorita din tot sufletul. Si mai facem un lucru: ne asumam propria cruce, iar prin Crucea lui Hristos, care este modelul nostru absolut, si prin crucea noastra personala, a fiecaruia, nadajduim sa inviem. Daca Hristos a venit sa ne arate cum trebuie sa fim, si a spus in mod repetat ca El a venit pentru Cruce, noi avem un respect maximal pentru Cruce, pentru ca Crucea este cea prin care Hristos ne lucreaza mintuirea.

Statul cu genunchii pe coji de nuca, daca ar fi fost asumat in mod dreptslavitor de catre penticostalii la care facea referire domnul de mai sus le-ar fi adus cununi de mucenici celor care au fost supusi unui astfel de tratament; daca s-au dezis de Cruce (sub pretextul pueril ca Crucea este "idol"), e de plins pur si simplu...

Citi dintre dumneavoastra, cei care vorbiti impotriva cinstirii sfintei Cruci si a sfintelor icoane, ati sarutat vreodata mina parintilor vostri? I-ati idolatrizat facind asta? Nici ortodocsii nu sunt idolatri atunci cind saruta imaginea sfinteniei unor oameni (sau chiar imaginea Sfinteniei Lui Dumnezeu) de la care asteapta ajutor in a-si construi sufletul cit mai aproape de Dragostea lui Dumnezeu! Daca cineva dintre dumneavoastra are un model, un om apropiat (bunic, unchi, bunica, mama, prieten de familie etc), un om pe care il respecta si-l iubeste enorm, un om care va face sa tresaltati de bucurie cind il vedeti, un om ale carui cuvinte si gesturi va trezesc sentimente minunate, imaginati-va ca acel om va poate ajuta sa-L bucurati pe Dumnezeu si sa infaptuiti poruncile Lui mult mai usor si mai temeinic... Imaginati-va ca omul acela este nemuritor, si ca va iubeste mult, si ca va va ajuta cit mai mult, numai sa-i cereti... Nu va veti manifesta in niciun fel recunostinta, bucuria si dragostea dumneavoastra fata de el? Asta se intimpla de fapt in Biserica, atunci cind credinciosii cinstesc icoanele - isi exprima sentimentele (si nu numai!) fata de Sfinti si fata de Dumnezeu.

In rugaciunea de sfintire a icoanelor se spune:Tu, Cel Care ai poruncit sa se faca pe Chivotul Legamintului chipuri de Serafimi din aur si argint si lucru cusut... Oare si Moise, care a primit aceasta porunca de la Insusi Dumnezeu, era idolatru? Si cei care chiar asa au facut, si tamiiau Chivotul cu tot cu Serafimi si cu niste bucati de piatra pe care scria nu-stiu-ce? Si aceia erau idolatri?


Doamne ajuta!

P.S. Am locuit citiva ani la Stockholm. Parintele de acolo tine slujbe in capela unei catedrale luterane suedeze, si de-a lungul anilor a cultivat cu multa grija relatiile cu clerul catedralei suedeze. La un moment dat, parintele a daruit pastorilor suedezi o icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, pictata si sfintita la manastirea Sihastria. Suedezii au pus-o in mijlocul catedralei, si au inceput dupa o vreme sa-i faca slujbe speciale Maicii Domnului, ajungind chiar sa il roage pe parintele sa le imprumute cadelnita, sa tamiieze icoana.

Cam asta a facut, la o scara mai mica, si parintele Necula predicindu-le penticostalilor... A facut sa se auda glas de dreapta slavire in adunarea penticostala. Poate ca macar unii vor pierde inversunarea impotriva doctrinei si a Bisericii ortodoxe. Oamenii se schimba enorm de greu, uneori e nevoie de o viata intreaga pentru a se schimba. Iar schimbarea este treptata, in pasi marunti, uneori microscopici - trebuie sa ai microscop duhovnicesc ca sa-i vezi...

Sunt sigura ca parintele Constantin Necula nu si-a facut datoria doar. Cred ca o astfel de viziune este lipsita de dragostea crestineasca; parintele nu s-a dus acolo ca sa se asigure ca oamenii aceia au auzit formal cuvintul Adevarului si sa arda mai virtos in iad daca nu recunosc suprematia ortodoxiei. Eu cred ca parintele, asa cum transpare din toate conferintele si cartile lui, s-a dus acolo sa..."faca dragoste" de sufletele acelor oameni si de Dumnezeu Insusi. Cuvintul acesta este din Pateric, si inseamna sa lucreze fapta dragostei Dumnezeiesti, iar in unele texte inseamna si a face milostenie.

Le-a si adus. Ei au suferit pentru credinta si Dumnezeu i-a iubit. Si le va rasplati. Iar suferintele lor vremelnice nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare. Dupa cum spunea apostolul: Căci socotesc că pătimirile vremii de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi.Romani 8:18

Nu, in nici un caz nu s-au dezis de Cruce. Pur si simplu au refuzat sa-si faca semnul crucii, ceea ce in credinta lor semnifica lepadarea de credinta.

Indiferent care ar fi fost realitatea (inchinare sau neinchinare la idoli) Dumnezeu vede ce este in inima omului si a apreciat faptul ca acei oameni, de dragul Lui, au fost gata sa sufere.
Sa dea Dumnezeu asa sa fie.

Si poate cu aceasta ocazie si unii ortodocsi vor pierde inversunarea impotriva doctrinei si a Bisericii Penticostale.

[/quote]
Si poate cu aceasta ocazie si unii ortodocsi vor pierde inversunarea impotriva doctrinei si a Bisericii Penticostale.[/quote]

Am uitat sa scriu si varianta aceasta, pentru ca raspunsul era pentru doamna de mai inainte, care parea sa spuna ca scopul parintelui Necula ar fi fost sa se asigure ca penticostalii nu vor avea scuza la Judecata, si pentru Profetul de carton, care umbla aiurea dupa cifre statistice...

E totusi de plins ca au refuzat sa-si faca Cruce "martirii" de care vorbeati mai inainte. Pentru ca, in dorinta de a se disocia de Biserica ortodoxa, au refuzat cel mai crestin simbol posibil. Si oricum, treaba asta cu disociatul de Biserica este cu cintec. Care este diferenta dintre biserica penticostala si cea Ortodoxa? O sa-mi vorbiti despre tot felul de lucruri care sunt marginale pentru credinta, pentru ca in privinta "simburelui", lucrurile sunt mai clare - toti credem in Hristos, in Inviere, si in celelalte care fac caracterul "crestin" al celor doua confesiuni. Ei bine, pentru aceste aspecte marginale, cei despre care ati vorbit au refuzat sa-si faca cruce. Adica, mai concret spus, diavolul le-a gasit punctul slab, si i-a facut sa-si refuze semnul Crucii, ceea ce pentru el a fost desigur o victorie. Mica, dar nu neinsemnata.

De aceea, cind este recunoscut oficial un sfint, Biserica ortodoxa se uita si la un lucru primordial, care influenteaza decizia de canonizare: credinta dreapta si dupa adevar. Daca are scapari doctrinare, respectivul nu poate fi recunoscut oficial. Nu este nicio diferenta relevanta intre cineva care moare in tortura pentru un crez gresit (de exemplu, cazul sustinatorilor Qi Gong in China) si comunistii ilegalisti batuti la singe de "securistii" interbelici...

Cei de care vorbiti nu au fost torturati pentru Hristos, ci au fost torturati pentru ca nu si-au facut cruce. Imi amintesc de o relatare a parintelui Iustin Pirvu: in timpul detentiei, tortionarii obisnuiau sa dea ordin detinutilor preoti sau calugari sa iasa in fata, pentru a-i tortura mai mult decit pe ceilalti. Dupa citeva batai crunte, parintele a pierdut curajul la un moment dat, si n-a mai iesit in fata, de teama bataii; atunci unul dintre calai, plimbindu-se printre detinuti, s-a oprit in fata parintelui, si i-a spus: "De ce n-ai iesit in fata, popa?", apoi i-a administrat cea mai crunta bataie, mai salbatica decit a tuturor celorlalti, preoti sau nepreoti. Si zicea parintele: "Asa-mi trebuia! Daca m-am lepadat de vrednicia pe care mi-o dase Dumnezeu!".

Insa nu pot judeca deplin situatia celor despre care vorbiti dumneavoastra, pentru ca nu am toate datele. De pilda, nu stiu daca nu cumva oamenii aceia au refuzat sa faca tot ce li se cerea de catre tortionari, pentru ca in cazul in care a fost mai mult un efort de ignorare a calailor cred ca trebuie nuantat mult... Este o situatie cam..discutabila..si nici dumneavoastra n-ar trebui sa o utilizati in discurs prea mult, pentru ca mi se pare destul de sterila...

[/quote] Indiferent care ar fi fost realitatea (inchinare sau neinchinare la idoli) Dumnezeu vede ce este in inima omului si a apreciat faptul ca acei oameni, de dragul Lui, au fost gata sa sufere.[/quote]

Nu este deloc indiferent care e realitatea. Niciodata nu este indiferent care e realitatea. Dimpotriva, e....crucial care e realitatea!

Părintele Necula şi-a făcut datoria de a vesti cuvântul Lui Dumnezeu. Un adevărat mărturisitor al Dreptei Credinţe (la Duminica Ortodoxiei). Dumnezeu să-i ţie harul!!! Amin!

Si poate cu aceasta ocazie si unii ortodocsi vor pierde inversunarea impotriva doctrinei si a Bisericii Penticostale.[/quote]

Am uitat sa scriu si varianta aceasta, pentru ca raspunsul era pentru doamna de mai inainte, care parea sa spuna ca scopul parintelui Necula ar fi fost sa se asigure ca penticostalii nu vor avea scuza la Judecata, si pentru Profetul de carton, care umbla aiurea dupa cifre statistice...

[/quote]


Dupa cum vorbiti am insinuat ca parintele s-ar fi dus acolo ca sa-i osandeasca pe acei penticostali sa ramana fara raspuns la Judecata ,o atitudine sadica ,de neconceput si neadevarata.
Eu am spus foarte clar ca in fata lui Dumnezeu el si-a facut datoria ,ce se va intampla mai departe nu avem de unde sa stim .
Posibil ca multi dintre cei de acolo sa se converteasca ,desi dupa atitudinea lor ,pareau mai degraba sceptici.
Dar daca macar un suflet s-a convertit ,va dati seama ce victorie?
Nu meritau si acesti oameni sa stie ce este ortodoxia ,mai ales ca in momentul cand s-au dus la secta nu stiau nimic despre credinta ?
De ce sa fie osanditi la chinurile vesnice ?