Pe langa multe alte personaje da, mi-a placut si Apophis. Sunt multe seriale in care vilain-ul este mai bine conturat decat alte personaje " in slujba binelui".

Filmul din 1994 este filmul de la care s-a pornit aceasta mega poveste. Avand un succes imens, au continuat filmul cu un serial, Stargate SG1.

Din sezonul 8 al lui SG1 incepe, in paralel, Stargate Atlantis, dupa care Stargate Universe.

Daca ai urmarit filmul din 1994 iti recomand si serialele, sunt foarte interesante din multe puncte de vedere.

Lasa toate grijile tale in seama lui Dumnezeu.
Nu te gandi la vreo solutie : nici cum sa faci sa reinvie ceva ce aproape a murit,nici cum sa faci sa nu mai suferi .
Nu te gandi nici macar cu nostalgie si drag la el,ca de aici iti vin alte ganduri . Nu esti pregatita inca sa il iubesti neconditionat ,asa ca mai bine evita sa te gandesti la el
Singurul tau gand sa fie : 'Doamne,eu nu stiu cum sa managez aceasta situatie si sunt depasita .Nedreptatea care mi se face e prea mare,si suferinta e prea mare.Poate si eu am gresit pe undeva. Ajuta-ma Tu Doamne ,izvorul intelepciunii si al bucuriei ,dar nu dupa voia mea ,ci dupa voia Ta "
Lasa totul in seama lui Dumnezeu ,si vei vedea ca aceasta problema nu te va mai coplesi.
Incercarile ,oricare ar fi ele,sunt facute sa ne apropie de Dumnezeu ,in nici un caz sa ne copleseasca mai mult decat putem duce.

Cum scrieri voi ca niste oameni mari... Imi place ca dati sfaturi din astea, desi nu vreti sa va imaginati cum ar fi in situatia ei. Intelegeti ca nu e vorba de Dumnezeu aici, e chestie ce tine de psihologie.

Subscriu intru totul acestui punct de vedere.
Cand eram coplesit de situatie, ma rugam punind accentul pe formulari in genul acesteia: "Doamne, (sau Sfinte, Preasfanta, dupa caz), vezi necazul meu si pacatele mele, te rog cu umilinta ajuta-ma Tu, dupa marea Ta intelepciune. Faca-se Voia Ta, nu a mea."
Si lucrurile au evoluat cu mult mai bine, atat pentru mine cat si pentru sotia mea si copii, pentru intreaga familie, decat evoluau cand fortam spasmodic si dezorientat...

Pai haide omule, fa odata saltul asteptat: sesizeaza legatura intre psi (duh, suflare de viata sufleteasca) si Domnul, de binevoiesti...
Dumnezeu lucreaza in oameni la toate nivelurile: fizic, psihic, duhovniceste. Atunci fireste ca si omul se indreapta cu toata fiinta spre Domnul: fizic, psihic, duhovniceste.
Are sens, oare, pentru tine, ce iti spun?

Pai de psihologie tine .Cu cat te agiti,cu atat te scufunzi
Exista o cale naturala de a te vindeca,lasind timpul sa treaca,si consumand tot raul din tine
Apelul la Dumnezeu este calea supranaturala si accelerata ,prin care intorci raul,si il transformi in bine.
Descoperi cu uimire ca ai un sprijin,ca in bezna ta,care producea numai solutii ambigue si aducatoare de suferinta,intervine o lumina din exterior,si care iti aduce linistea.
Si cu cat suferi mai tare,lumina aceea iti este mai aproape, si descoperi uimit ca este chiar in tine.Ba chiar si in cel ce te a inselat ,ceea ce te face sa poti si ierta cu adwevarat,adica din tot sufletul.
Omul singur e fiinta ratacitoare,care poate trai si orb si schiop.Nimeni nu a murit dintr-un divort.Dar omul care se sprijina pe Dumnezeu,este ca un olog,care isi ia patul de suferinta in spate,si mai incepe si sa joace .Pentru ca,acolo unde picioarele nu il mai ajuta , ingerii lui Dumnezeu il poarta pe brate , aratandu-i toata dragostea .Mai multa chiar,decat daca lucrurile ar fi mers dupa mintea lui...

Ei,haideti acum nu mai bagatelizati astfel acest fenomen,ca n-o fi atat de usor ca si cum iti tai unghiile si gata!!!
Un divort este un motiv maxim de stres,angoasa si depresie;poate ca nu mori pe loc,dar daca nu stii cum sa-l contracarezi emotional,iti poate face debutul in boli cronice.
Poate nu stiti ca exista o legatura intre emotii puternice si boli(in special cancer)?!

Pai si ideea mea era ca ramai olog,infirm,ciunt.Dar ca nu mori .
Adica exista o cale naturala de aparare a echilibrului int6erior si exterior ,dar cu pretul distrugerii increderii,si al aparitiei deznadejdii,neincrederii , mortii sufletesti
Nelinistea si suferinta scad odata cu trecerea timpului ,dar cu ce daune interioare !
Pe cand depasirea acestei situatii punindu-ti toata increderea in Dumnezeu,poate sa te ajute la urcare spirituala,si nu la coborare

Înțeleg ce ai vrea să spui, dar în fond spui exact contrariul. Tocmai că nu e olog, infirm sau ciunt, ci mort sufletește(așa cum închei), adică mort.

60. Iar El i-a zis: Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, iar tu mergi de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu.(Lc9,60)

Neliniștea și suferința nu scad, din contră, se transformă în daune interioare tot mai mari.

Sincer nu. Dar raspunsul meu nu era pentru initiatoare topicului, ci pentru persoana care trata simplist casatoria unde fiecare face ce vrea ca sunt destui disponibili pe lume.