Iata si raspunsul lui Mihai Neamtu la acuzatiile care i se aduc, in mod gratuit sic eu:
"In discursul meu politic, tind să utilizez o mulțime de referințe culturale. Sunt un om liber, uneori eclectic, și vreau să rămân astfel.
Pentru a combate pasivitatea mioritică, am citat adeseori exemplul Vitoriei Lipan din capodopera lui Mihail Sadoveanu numită “Baltagul”. Sadoveanu e un mare prozator și am învățat asta de la Alecu Paleologu. Sub raport politic, după 1948, Sadoveanu a fost un kulturnic nenorocit, nepăsător față de soarta unor poeți de geniu (precum Lucian Blaga). Totuși, Sadoveanu a scris pagini sublime. “Mitrea Cocor” e una, “Neamul Șoimăreștilor” cu totul altceva. Iar “Baltagul” le întrece pe toate.
La fel, Radu Gyr. Pagini memorabile sub raport estetic, dar o biografie îndoielnică. În tinerețe, omul a fost de-un oportunism jalnic. A susținut cauza legionară prin anii ’30, dar – la ieșirea din închisoare – a scris și pentru gazeta comunistă “Glasul Patriei”. Cu toate acestea strigătul din “Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane” răzbună suferința a sute de mii de plugari și chiaburi închiși de comuniști pentru un simplu motiv: dragostea de pământ și libertate.
Când am recitat “Ridică-te Gheorghe” am vrut să onorez memoria țăranilor uciși de comuniști, iar nu să cauționez aberațiile politice din tinerețea lui Gyr. Când am invocat modelul Vitoriei Lipan, am căutat să elogiez feminitatea demnă, iar nu să șterg cu buretele mizeriile din biografia lui Sadoveanu.
Sub steaua lui David ori sub crucea lui Hristos, mormintele tuturor victimelor totalitarismelor pot fi plânse cu decență și pietate. Negaționismele la adresa Holocaustului sau ale Gulagului sunt respingătoare, extremiste și inacceptabile în discursul public al secolului XXI.
Nu mai puțin regretabile sunt, totuși, încercările de-a cenzura sentimentul curat, empatia, uzul metaforei sau recursul la artă." (
www.hotnews.ro)
Cine nu intelege acest raspuns are o problema, daca este român. Daca nu este roman, are o scuza pentru neintelegere.
