Modul de a trai si a crede in Hristos este foarte diferit la romanii din diverse regiuni/provincii istorice ale tarii .
In sudul tarii , chiar judetele de la Dunare , credinta omului de rind este f. slaba .
Eu vorbesc in general si fara dorinta a genera polemici .
Sigur ca in toata aceasta mare de indiferenta exista rivnitori, exista imbunatatiti, exista sfinti, exista minastiri in care mintuirea este luata f. in serios , dar sunt putine in raport cu numarul populatiei declarate ortodoxe .
Deci in sudul tarii , taranul roman mai degraba isi pune sapa pe umar duminica si merge la cimp decit la biserica motivind sus si tare ca toate sunt de la Dumnezeu iar Dumnezeu este in toate . Pe deasupra au pretentia ca monahii sa se roage si pt. ei deoarece asta le este meseria si ca altceva nu au de facut , ca ei au treaba nu gluma !
Mai rar vezi icoane prin casele lor si si mai rar vezi o candela pe un perete, un ceaslov sau o biblie pe vreo polita , iar cind exista candela aceasta este soioasa si stinsa deoarece nu se aprinde decit duminica .
In schimb ii apreciaza mult pe adventisti (neoprotestanti , in general) , ca ce bine este la ei : cum se ajuta acestia intre ei nu se ajuta nimeni si ca la ei simbata este sfinta , nu muncesc orice ar fi ! De parca pe ei ii imbrinceste cineva duminica la cimp sau sa nu-si ajute semenul.
In schimb tin toate sarbatorile paginesti cu mare sfintenie , crezind cu tarie in dracii lor locali :
- nu spala , nu fierb apa si nu aprind decit cu mare grija focul in soba , in ziua sf. Spiridon , deoarece este rau de arsuri si opareli ;
- tin joimarele de dupa Pasti cu mare sfintenie, ca sa nu te scoata noaptea la joc in curte sau pe cimpii ;
- tin calusul , tot in cincizecime , ca sa "nu ii ia din calus" si sa damblageasca ;
- simbetele nu spala ca sa nu dea laturi la morti ;
- in ajun de boboteaza nu spala , ca sa nu spurce apele cu laturile aruncate, dar in zilele notate cu cruce neagra (in zilele noastre sunt notati astfel multi sfinti romani) fac ce vor ;
- cind este zi de pomenirea mortilor si merg la biserica mai intii inchina ei luminarile si apoi le pun in colive iar cind impart la oameni nu da din mina pomana pina nu inchina ei , pina nu fac ei semnul sfintei cruci pe prinoase... ce a facut popa la slujba nu este nimic pe linga ce trebuie sa faca ei ;
- de f. multe ori , cind sunt aceste pomeniri de obste ale mortilor in BOR nu merg la biserica , nu au treaba ce face preotul in ziua aceea la biserica ci fac ei acasa diverse mincaruri (gris cu lapte, sarmale,orez cu lapte, fasole batuta sau frecata, etc) , le binecuvinteaza ei pe acestea si le impart , ca ce, fara slujba la biserica nu se poate imparti ? Popa este cu treaba lui , iar ei cu treaba si mortii lor !
- s.a.m.d. fiind insa si multe alte aspecte legate de modul de a posti , a te ruga sau a-ti face canonul (cind taranul a auzit de asa ceva), a creste copii cu strictete in frica si rusinea lui Dumnezeu ... etc, etc

Cunosc obiceiurile (desigur , nu in amanunt ca un profesor universitar de folclor ... sau poate mai bine ca el !) deoarece am mai multe resedinte (in mai multe judete) in sudul tarii si locuiesc in ele, vorbind astfel in cunostiinta de cauza !
Dar cu toate aceste aspecte trebuie tinut seama de un lucru f. important : sa nu incerci vreodata sa le spui ca nu au o credinta buna , sa nu incerci ca atunci cind mergi tu la biserica sa ii chemi si pe ei mustrindu-i astfel ca sunt slab credinciosi , sa nu incerci sa le arati formalismul credintei lor , ca din clipa aceea ti-ai pus foc pe casa . Cum te vor ridiculiza si cum te vor birfi si te vor judeca si iti vor vorbi ... sa nu intrebati !


In Ardeal lucrurile stau cu totul si cu totul altfel .
Un rind din bunicii mei sunt ardeleni si pot spune ca iarasi cunosc bine obiceiurile acestei zone .
Aici oamenii au icoane in casa , una sau doua, candela numai rareori si care este aprinsa cind si cind . Obiceiul citirii din Ceaslaov este extrem de rar, aproape necunoscut, dar citesc din orice Biblie pe care o prind, cind le este greu in viata .
Nu au obiceiul sa isi sfesteasca casa si fintinile dar au obiceiul sa sfinteasca in fiecare an clopotele bisericii, holda (cimpurile) in fiecare primavara, noua recolta din an aducind prinoase la altar apoi.
Nu cunosc produsul "coliva" (desigur ca in aceste timpuri moderne au ajuns sa cunoasca si coliva, dar nu o folosesc , o desconsidera, ei avind alte obiceiuri ! Oare preotii , in prima simbata din marele post nu ii invata despre coliva Sf. Teodor Tiron ? Sau, ii invata despre colacii sfintilor de la brutarie ?) iar pomenirea de obste a mortilor , desi se tine , este mult mai rece, mai putin importanta . Se axeaza mai mult pe morminte (citiri la mormintele celor care doresc asta , dupa liturghie si parastusul din biserica), pe ingrijirea lor, pe estetica lor si a cimitirului .
- respecta sarbatorile , fata de sudul tarii;
- insa problema credintei este la fel de slaba ca si in sud : merg la biserica cu mic cu mare , fiind o rusine pt. ei sa nu mearga, dar rareori au treaba cu ce se intimpla acolo . Nu cunosc, aproape in corpore, ce semnifica gesturile si ritualurile savirsite de preot, rostesc rugaciuni in cor (atunci cind este cazul) dar nu stiu de ce fac asta si ce senificatie are ceea ce spun, nu inteleg, nu stiu si nu inteaba despre bucatile din Evanghelie citite , astfel incit daca la masa de prinz , de dupa liturghie, intrebi ce s-a citit din Evanghelie si ce a insemnat rareori pot spune . Nu retin nimic sau mai nimic din predica (deobicei sunt plictisiti si neatenti)iar pina duminica viitoare mica bruma de amintire se sterge complet .
- isi permit deobicei ca obstea si batrinii sa exercite un bun control asupra preotului si sa il chestioneze despre slujirea lui.

Adica , este o cinste sa mergi la biserica , dar ce se intimpla acolo trece pe linga ei de numa-numa. In f. multe cazuri , mai totul este o aparenta .
Singura aparenta neaparenta este cintarea de pricesne (pe timpul impatasirii preotului) care place mult . Daca un preot scolit in sud scoate aceste pricesne si le inlocuieste tot cu cintari ale Maicii Domnului dar din manualele de psaltica , atunci lucrurile pot capata si o alta turnura . Priceasna este eticheta Ardealului in materie de liturgica !
De asemenea , datorita specificului ardelenesc (contactul strins cu multe alte culte) imprumuta si practica cu placere o serie de obiceiuri fie catolice (luminatia, udatul fetelor) fie protestante, mergind chiar atunci cind au ocazia la slujbe si la alte biserici , fiind f. intilnita ideea ca Dumnezeu este unul si acelasi si la catolici , si la protestanti si la ortodocsi . Asta ca sa nu se lase mai prejos de sudistii care stau strinsi de paginatate.
Au o credinta mai putin bazata pe canoane si mai mult pe pareri, considerind pacate doar sa ucizi, sa avortezi, sa furi si uneori sa curvesti .
De aceea , in totdeauna cind am discutii cu prietenii mei din Ardeal sau cind vad aici pe forum ardeleni stiu ca la un moment dat vor avea pareri absolut personale despre ortodoxie, inafara dogmelor sau a canoanelor. Stiu ca o vor zbircii , la un moment dat, in ceea ce priveste dreapta credinta si vietuirea in duh si adevar, si uneori chiar ii inteleg .
Insa mare imi este bucuria cind vad un ardelean (vorbind in general , dar aici introduc si banatenii si maramuresenii ...) care marturisesc drept Adevarul .
Ca om de rind nu trebuie sa sti multe despre credinta (nu este insa deloc rau daca se intimpla astfel) ci trebuie sa sti lucruri corecte si sa practici doar ce este binecuvintat si nu ce vrei tu si cum iti vine tie .
Ca atitudine , daca spui ca esti ardelean (de frunte, adica te mindresti cu asta) si ca esti ortodox, pai cind iti demonstreaza cineva un lucru legat de credinta ca fiind adevarat, tu te pui in unghii si refuzi sau dupa ce ceri lamuriri si vezi realitatea ii multumesti celui care a facut milostenie cu tine si te-a luminat aprinzindu-ti inca un becusor in intunericul propriei tale credinte iar de atunci incolo incepi si tu sa faci intocmai ?
Asta ca vorbim de credinta si de mindria ardeleanului de a merge la biserica si de a se da supus credincios !

Cu populatia oraselor lucrurile se modifica putin capatind un aspect mai mult elitist, intelectual , mai rafinat si mai important decit ce este la tara .
Dar ideea generala , aspectul general , este acelasi .


In Moldova, credinta omului de rind este mult mai mare decit in restul tarii .
Dar asta este alta poveste . Poate alta data .

Nu ma contraziceti numai ca stiti de toate. Ma simt nevoita sa repet. Eu fac ce simt, cum simt si cum cred. Si nu dau lectii nimanui de buna conduita si morala crestina si nici altfel de sfaturi s.a.m.d. si nici nu cred ca dvs. sunteti in masura sa faceti asta.

Am inteles. Dvs. sunteti o crestina adevarata 100% fara nici-un pacat. Si observ ca la orice faceti trimitere la Sf. Biserica, pentru ca considerati ca daca nu e mentionat in nu stiu ce carte e eronat, nu exista, e pacat, etc. Dar poate ca nu cunoasteti o poveste foarte veche (drept sa zic nu stiu daca apare in vreo carte) cu trei oameni, erau pustnici, rupti de lume, se aveau doar ei pe ei si pe Dumnezeu, si pentru ca nu aveau carte nu stiau cum sa se roage si ei spuneau doar atat: "Trei Doamne si toti trei". Si se spune ca Dumnezeu I-a ascultat si cand au murit au ajuns in Rai. Iar daca oamenii saraci nu au bani sa isi cumpere nu stiu ce carti sa se roage de acolo si stiu numai Tatal Nostru, puteti sa afirmati ca nu se roaga asa cum trebuie? Eu daca aleg sa ma rog langa un copac, puteti sa afirmati ca sunt razvratita? Credeti ca rugaciunea nu este primita la fel? Acum peste 2000 de ani, existau Biserici?

Eu nu sunt de acord cum ati tratat comparativ ca dintr-o anumita zona sunt mai credinciosi si din alta, altele nu. Pentru mine credincios nu e omul care merge la biserica in fiecare zi si atunci cand iese ii da in cap cu toporul, sapa, parul vecinului. Iar cat despre ultima parte polemica e prea putin spus. Nu stiu cum puteti sa afirmati ca oamenii lenesi, care au pamanturi roditoare si nu le muncesc, ale caror copii mor aproape zilnic arsi de vi in case, care cum mentionam mai sus isi dau in cap unii altora, care se imbulzesc si se bat la moaste, sunt MAI credinciosi decat altii? Eu as putea spune ca diavolul este mai prezent acolo decat Dumnezeu.

In Brasov se face coliva. :) Chiar bunica facea ptr. bunicul. Si am mai fost la o inmormantare unde tot coliva si colacei se dadea. Si in Sibiu am inteles ca se face coliva. Acum banuiesc ca depinde si de zona Ardealului. :))
Intrebare adresata direct mie? :)
Pot sa spun ca ardelenii care il cinstesc pe Pr.Arsenie Boca, deobicei se tin tare pe credinta ortodoxa. Mai ales cei din Brasov, Sibiu, Hunedoara. (pe aici este cunoscut de mai multi oameni pr.Boca decat in nord-cel putin mie asa mi se pare)
Iar cei care cunosc putina istorie, o tin si mai si. (mai ales partea cu unitatia).

In zona Clujului , Maramures, Crisana nu se face coliva la inmormantare si la parastase, ci se face colac(parastas), insa cel putin odata pe an ardelenii tot isi fac sfestanie, in ajun de Boboteaza. Poate ca in mediul urban sunt tot mai putini cei care cheama preotul sa le faca sfestanie cand se muta in casa noua, insa nu cunosc om care sa nu fi chemat preotul sa-i faca sfestanie daca i-a murit un membru al familiei. Tin minte tousi ca am gustat odata coliva de un 1 noiembrie, cand m-a servit cel venit la mormantul de langa cel al bunicului meu si inca o data cand a facut vecina , care-i moldoveanca :) In general, la parastase nu se aduce coliva, eu n-am prea vazut. Cred deasemenea ca moldovenii tin mai mult la randuieli (daca-i post, e post, nu o dau pe post greco-catolic- fara carne, dar cu lapte si oua), dar sunt mai superstitiosi decat ardelenii si-si neglijeaza mormintele celor dragi (merg rar la cimitir). Luminatia cred ca e evenimentul care-i aduce pe toti adelenii la cimitir, nefiind insa o sarbatoare religioasa. La catolici ziua mortilor e pe 2 noi, la ortodocsi pe 8 noi, protestantii nu au o zi a mortilor, insa de 1 noi. cu totii merg la cimitir sa se reculeaga.

De ce crezi ca are importanta ingrijirea mormantului? Pe cei raposati ii ajuta rugaciunile pentru ei si nu ingrijirea mormantului (sau vizitarea lui).

Are importanţă şi îngrijirea mormântului, întrucât cimitirele creştinilor sunt grădinile învierii. M-a impresionat întotdeauna felul cum arată cimitirele mănăstirilor,cu morminte îngrijite şi iluminate în toată vremea de candele care sunt semne ale pomenirii necontenite în rugăciune a celor ce odihnesc acolo. În bună rânduială toate sunt importante pentru adormiţii în nădejdea învierii: rugăciunile, pomenirile, florile, lumânarea, lacrima de dor....

Adevarul este ca coliva nu ar trebui sa fie pe zone, ci peste tot. Este o randuiala ortodoxa. Si e buna tare. :D

Oricum, Brasovul si Fagarasul s-au rupt de mitropolia Ardealului cand au vazut ca preotii tot trec la greco-catolicism. Au cerut sa fie luati sub Tara Romaneasca. Poate din acest motiv unele obiceiuri s-au pastrat in Brasov, iar in zonele de nord, unde a fost o maghiarizare puternica, s-au mai pierdut. Vorbesc de vremea cand Transilvania era sub Imp.Austro-Ungar.