În prealabil postat de florin.oltean75 (Post 500551)

In aceasta postare pot identificate mai multe erori de rationament.

Cel putin trei.

În prealabil postat de florin.oltean75 (Post 500542)

Sufletul are o putere de 20 W? (aceasta valoare numerica nu reflecta o cantitate de energie discreta)

"20 de W de energie"...????

In cazul in care un suflet de putere 20 W ar fi nemuritor, energia sa degajata ar fi infinita [20W x infinite secunde = infiniti jouli].

Cine are minime cunostinte de fizica si filosofie nu poate fi impresionat de aceste jonglerii pseudo-stiintifice.

Sufletul nu este nici energie creata, nici energie necreata.

"Energia"/"sufletul" sunt fixatii ale mintii, asa cum este de fapt si "materia".

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit (Post 500534)

Ne intoarcem acasa Noiembrie,iarna se intoarce in toamna si parul nostru alb incepe sa-si spele tristetea zapezilor gandurilor trecute,apoi toamna se intoarce in vara si suntem iar tineri si viata freamata in noi,si lumea ne imbratiseaza iar cu toata frumusetea si nebunia ei iar apoi,la final,precum natura isi renaste mereu samanta,vara se opreste din fuga ei de om si observa ca a venit primavara si ca omul a devenit iar copil,fara tristetea finalului si zbuciumul drumului,ci doar un copil cu inocenta si bucuria descoperirii miracolului numit viata.Si apoi copilul se intinde pe pamant si florile si pasarile il imbratiseaza si devine tot mai mic si mai mic,pana se intoarce in pantecul mamei sale,ferit de rau si cunoscand taina vietii pe care Dumnezeu o pune in noi.Si apoi din acel copil mai ramine o scanteie,frumoasa,curata,luminoasa,care se intoarce fericita acasa,de unde a plecat in lungul ei drum si unde stia ca se va intoarce.Ne intoarcem acasa Noiembrie,liberi in dragostea fara de sfarsit care ne-a creat,alergand ca niste copii primordiali printr-un lan de grau al unei lumi noi si a unui cer nou.Asa este,moartea nu exista,ne intoarcem acasa si chiar daca vom trece prin valea umbrei mortii nu ne va fi frica de nici un rau,caci EL este mereu alaturi de toti copii sai,care se intorc acasa.Dupa cum spunea Pavel ,,Bucurati-va !".

În prealabil postat de iliegh (Post 500556)

Stai un pic.

In timpul vietii probabil creierul ( atribuit sufeltului printr-o conexiune miraculoasa) consuma 20 W. Consuma, adica ia din mediul exterior o energie sub forma calorica, electrica, chimica, si o transforma intr-o energie care are puterea de 20 W.

Ar putea face la fel si dupa moarte, nu e nici o problema atat timp cat ar avea o sursa de energie.

Nu asa se combate inexistenta sufletului.

În prealabil postat de Noiembrie (Post 500557)

Minunata exprimarea calatoriei prin anotimpurile noastre ! Mi-a facut efectiv o deosebita placere sa te citesc si cumva , nu pot exprima in cuvinte, percep un anume dor, o dorinta si o senzatie de eliberare ! Stiu ca intelegi!Mi-e dor de acasa!

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 500418)

Vestea bună este că viața veșnică e chiar aici și acum. Sau împărăția cerurilor, aceea în care Împărat este Hristos. Ea începe cu botezul și se continuă în veșnicie. Însă de acum trebuie să înviem.

În prealabil postat de Noiembrie (Post 500555)

Am postat textul tocmai pentru a va cunoaste opiniile! Nu a fost nimic ce sa imi apartina ca idee! Iar dialogurile trebuie sa fie constructive, nu-i asa?

În prealabil postat de iliegh (Post 500559)

Si totusi instinctul de conservare e mai puternic, astfel incat te face sa nu pleci acasa ci sa stai aici, nu-i asa ?

În prealabil postat de iliegh (Post 500543)

Se pare ca in cele din urma se desprinde o idee din topicul asta.

Dupa cum zic Cezar si N.priceputu, sufletul are nevoie de sens, tanjeste dupa ceva absolut, mai presus de lumea asta, are o destinatie care nu este din lumea asta materiala.

Si se pare ca oamenii isi dau seama de asta studiind natura, totul arata catre un creator, nu-i asa ?



Nu prea cred. Daca ar fi asa, ar trebui ca oamenii sa aiba un puternic instinct de sinucidere, tocmai ca sa intre in turma de lumina calatoare. Nu spun ca ar trebui sa se sinucida, dar ar considera viata in chip uman ca ceva rau, ceva de care ar vrea sa scape cat mai repede, ca sa se alature luminii.

Ori realitatea ne arata un puternic instinct de conservare, orice om se opune cu foarte mare rezistenta ideii de moarte fizica (care ar trebui sa fie de fapt o eliberare).

De fapt acest instinct de autoaparare este atat de puternic incat omul refuza sa creada ca ar putea muri vreodata, si pentru propriul sau confort psihic, inventeaza lumi invizibile, halucinante in care spiritul lor va calatori la nesfarsit fara sa moara.

Totul e o iluzie autocreata pentru propriul confort psihic. Daca nu e asa, moartea este o binefacere, ceva de dorit, ceea ce contrazice dogmele religioase, cel putin pe cea crestina pe care o cunoastem cu totii.

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 500566)

Viața umană nu este ceva rău, avându-și rostul ei. Nu ea ne desparte de Lumină, ci ne este lăsată poate tocmai ca să cunoaștem și să ne familiarizăm cu Lumina-Hristos. E o vreme de gestație, trebuie să creștem în Duh până vom trece pragul spre veșnicie.
Viața cea adevărată a venit în lume, s-a amestecat cu viața obișnuită și nu așteaptă decât să fie cunoscută.