Imi permit sa transcriu cate ceva din ce a zis parintele :

"Nu. Eu cred că dacă cineva duce o viață îngrijită, cu aceeași spovedanie poate să se împărtășească și de mai multe ori. Nu pot să spun de câte ori anume, dar dacă duce o viață ireproșabilă, poate foarte bine să se împărtășească de câte ori dorește în intervalul acesta de timp. Cam la o lună e bine totuși să se spovedească. Noi ne orientăm fiecare cum credem de cuviință, pentru ca omul însuși să fie hotărât pentru bine până la așa o măsură, încât să nu mai fie necesară o spovedanie propriu-zisă. La mine vin unii oameni care sunt spovediți gata înainte să vină la spovedanie, sunt oameni care n-au ce spune, la drept vorbind."

Daca duce o viata ireprosabila.
Ori Florin Ionut a spus ca ne putem imparatasi fara spovedanie chiar daca avem pacate ,dar nu prea mari.
Aici par.Teofil Paraian zice cu totul altceva.
De ex.judecarea aproapelui ,chiar in gand ,sa fie un pacat care sa nu trebuiasca a fi marturisit inainte de sf.Impartasanie ?
Cati dintre noi nu am judecat ,chiar si fara sa vrem ?

Ionut, focus :)
Vezi ca n-ai citit cu atentie ce am scris si mi-ai pus in spate chestii care nu le-am zis.

Sau poate n-am fost prea clar, sa precizez.

Des nu se impartasesc cei care se impartasesc saptamanal fata de cei care o fac doar de 4 ori pe an (sa zicem) si rar cei care o fac de 4 ori pe an fata de cei care o fac in fiecare saptamana.

Se impartasesc des cei care se impartasesc saptamanal desi n-ar trebui sa o faca mai mult de 4 ori pe an si rar cei care se impartasesc de 4 ori pe an desi ar trebui sa o faca saptamanal.

Sa ne amintim ca parintele gresea si cand spunea ca ne putem impartasi la catolici (care e de fapt o mare greseala, practic o lepadare de ortodoxie), probabil si aici e influentat de practica din catolicism. In Romania niciun preot nu impartaseste pe cineva care s-a spovedit in urma cu mai mult de o zi, nu cu o luna. Chiar si daca s-a spovedit cu o zi inainte preotul ezita sa impartaseasca.
Aceasta poate fi valabil mai mult pentru monahi, cum spuneam inainte.

Cum adica???

Totusi, ca medicamente sunt Spovedania, Maslul, etc. In cazul unui pacat dimpotriva, este oprit acela de la Impartasanie. Face mai intai pocaita si canon, abia apoi e primit la Impartasanie, cu conditia sa vrea sa nu mai faca pacatul. Impartasania e singura Taina in care primim pe Hristos, la restul Tainelor primim har.

De exemplu te spovedesti intr-o dimineata, nu te impartasesti si te duci a doua zi sa te impartasesti. Daca te duci la alt preot (de exemplu la o biserica ce are program zilnic de slujbe) acela trebuie sa te creada pe cuvant ca te-ai spovedit ieri. Si nu stie nici ce ai mai facut tu ieri, e suficienta o zi pentru a face un pacat oricat de mare.

Poate nu stii, dar duminica cand se impartaseste cel mai des, nu se spovedeste.

Ieromonah, nu monah.
Va asigur ca dansul nu compara preotii cu mirenii iar ce am spus eu nu stiu de la Par. Petru.
Totul se face cu ascultare de duhovnic. Daca duhovnicul spune unui om sa se impartaseasca saptamanal cu spovedanie saptamanala asa va face omul , daca altcineva este oprit de duhovnic o perioada de timp iarasi ascultare. In legatura cu Par. Petru as voi doar sa va spun ca nu hotaraste nimic major fara rugaciune si voie de la Dumnezeu. Asteapta atat cat e nevoie pana Dumnezeu isi arata voia Sa.

Fara spovedanie nu are cum sa fie Impartasanie. Sigur , adevarat ce spui , nu am mai adaugat eu acest lucru. Dar Impartasania este exact medicamentul vindecator tocmai pentru ca este Hristos. Prin spovedanie primim har si putere sa luptam cu pacatul si patima.

Te apropii de Hristos cand spune duhovnicul tau. Cu ascultare totul. Se poate ca duhovnicul sa spuna te impartasesti iar tu sa simti nu sunt vrednica, asta inseamna smerenie. Cand te apropii gandind ca te simti vrednica, te apropii cu mandrie.