Și unde am spus că trebuie să te împărtășești săptămânal? Deși normal așa ar fi. Citește totuși cu atenție: În Biserica Il avem prezent pe Hristos, Care Se Jertfeste pentru noi la fiecare Sfanta Liturghie si ne asteapta sa redevenim icoana a Sa, prin primirea Sfintei Impartasanii

În acest sens există și canoane care nu sunt perimate.

Sfanta Liturghie nu poate fi un spectacol de teatru pt ca noi suntem datori ,dupa putinta fiecaruia , sa traim rugaciunile aceste slujbe ,sa incercam sa ne rugam impreuna cu preotul si cantaretii.
Daca ar fi dupa acest criteriu ,Sfanta Liturghie este oricum un spectacol de teatru la sfarsitul caruia se impartaseste fiecare .
Eu cred ca sfanta Impartasanie e un eveniment ,deci prea deasa impartasanie poate crea obisnuinta.

Deasa împărtășire ar trebui să fie o normalitate pentru un creștin ortodox practicant.

Nu trecem peste duhovnic și binecuvântarea lui, dar vrednic cine este? Sunt eu mai vrednic decât celălalt să mă împărtășesc? Nu. Domnul ne cheamă la Cină de fiecare dată în cadrul Sf. Litughii, însă eu nu mă străduiesc să-mi îndrept viața pentru a fi ”vrednic” și mereu refuz. În majoritatea rugăciunilor înainte de împărtășanie se repetă nevrednicia celui care se înpărtășește, dar noi apelăm la mila Domnului.
Majoritatea Sfinţilor Părinţi însă, în baza tradiţiei apostolice şi a părinţilor din primele veacuri (Ignatie Teoforul, Irineu de Lyon ş.a.), a practicat şi a recomandat „oamenilor obişnuiţi” (fără o harismă specială) împărtăşirea deasă şi chiar foarte deasă – sau mai corect: sistematică, considerând Împărtăşania ca fiind „singurul remediu” împotriva patimilor, dar nu fără o nevoinţă ascetică.

Eu nu cunosc asemenea preoti care sunt pentru deasa impartasanie indifernt cum e omul. Poate ne spui tu un caz și cum e pe acolo.

Deci patimile nu trec de la sine ,chiar cu deasa impartasanie.
Eu cunosc duhovnic care recomanda impartasirea la 40 zile ,dar e des ,e rar la 40 zile ?
In rest pe la manastiri ,de ex.par.Ioan de la man.Rarau , se recomanda impartasania la 2 saptamani.

Fiecare om are particularitățile lui, deci și fiecare duhovnic. La 40 zile nu poate fi considerată împărtășire rară, dar nu putem spune că e deasă. Cum spunea pr. Rafail Noica, fiecare cu școala lui.
Era vorba de împărtășitul de 2-3 ori pe an la sărbătorile mari, în restul anului doar preotul și copiii.

Anita, poate te ajută cuvântul pr. Rafail Noica: http://acvila30.ro/pr-rafail-noica-n...artasania-des/

Scurt calcul matematic:

4 posturi pe an => minim 4 împărtășiri
2 dintre posturi fiind mai lungi => alte minim 2 împărtășiri
+ alte împărășiri cu ocazia unor sărbători mai mari, sau în timpul posturilor, sau pentru o nevoie/ ocazie personală
=> cam 8 împărtășiri pe an, în medie - ca exemplu din biserica unde merg eu - pentru adulți.

Dacă încercăm să comparăm cu recomandarea de împărtășire la 40 de zile, ar rezulta 365/40 = cam 9 împărtășiri pe an.

Nu e chiar o mare diferență.

Dar, desigur, e prea puțin, față de 52 de ocazii, sau chiar mai multe, poate chiar 104, că unii merg și sâmbăta la biseircă ... + alte ocazii...

Sau în format audio: http://www.youtube.com/watch?v=84k4GR75q54
http://www.youtube.com/watch?v=ACeqUf5S4KI

Nu numărul dă intensitatea și folosul, căci ne putem împărăși de 52 de ori pe an, dar să acumulăm osândă, dacă ne împărășim fără pregătire și binecuvântarea duhovnicului. De aceea mai bună e o împărtășire mai rară, dar bine pregătită, în cazul celor care au o stare laxă.