Temă

1. Faceţi o listă cu lucruri pe care vi le-au iertat cei cărora le-aţi greşit şi le sunteţi recunoscători pentru asta.

2. Faceţi o listă cu lucruri pe care nu le puteţi ierta.

3. Faceţi o listă cu lucruri care credeţi că nu vă pot fi iertate.

4. Faceţi o listă cu lucruri pe care credeţi că nu vi le puteţi ierta.

5. Ce credeţi că vă împiedică să iertaţi când nu puteţi ierta?

6. Comparați listele și cugetați la asemănările pe care le sesizați între voi și cei ce v-au rănit. Notați ce simțiți și ce gândiți despre asta.
***
Ce am postat este Sesiunea 1 din seminarul duhovnicesc: Sa ne vindecam iertand!, oferit de centrul de consiliere Sf.Arhangheli Mihail si Gavril.

Pe site-ul lor se gasesc detaliile si se poate incepe acest seminar, ptr. cei care doresc sau au nevoie:
http://www.sfintiiarhangheli.ro/sa-ne-vindecam-iertand

Ce e iertarea?
Din puctul meu de vedere este miracolul ca desi sunt atat de pacatos, Dumnezeu imi ingaduie inca sa traiesc si imi mai da sanse sa ma indrept!
Metaforic vorbind, cred ca omul este asemanat cu un vas ai carui pereti sunt ciuruiti de slabiciuni. Cu cat mai multe slabiciuni, cu atat mai multe gauri. Cu cat mai mari patimile, cu atat mai mari gaurile. Iar cu acest vas, trebuie sa care dintr-o parte in alta nisipul intelepciunii... Tot ce se risipeste prin gauri, reprezinta neiertarea. Tot ce ramane adunat, inseamna rabdare, smerenie si dragoste... Tare ma tem ca vom ajunge la destinatie cu vasul ciuruit si cu nisipul intelepciunii, spulberat in cele patru vanturi!...

frumoasa comparatie,dar eu comparam sufletul cu o oglinda.cioburile ar fi reprezentat loviturile.cateodata e aburita pt ca nu putem sa ne privim clar.dar dupa ce o curatam incepem sa constientizam ce avem de reparat si cum sa lipim cioburile,iar harul divin o va inoi.(dar aici n are legatura cu iertarea)

interesanta descriere
spunea cineva ca din cauza tinerii de minte a raului au fost toate revoltele si razboaiele lumii.

iertarea ar mai putea consta si pomenirea in rugaciune a celui ce ne-a gresit, fara a strange din dinti la numele lui/ ei, gandindu-ne ca suntem datori a ierta, dimpotriva, trebuie sa cautam sa cunoastem pentru ce motiv un om ne doreste ceva rau pentru a intelege cum este el in realitate (orice om are suferinte ascunse) si odata inteleasa pricina pentru care te raneste, iertarea apare ca o usurare de poveri, ca tare greu e sa ai sufletul apasat de resentimente. cel care iarta se simte inaintea celui ierat, binecuvantat ca poate face asta!

Minunat spus! Daca putem trai acest sentiment de bucurie sufleteasca, asta inseamna ca nu mai este vorba de nici o strangere din dinti, ci de o iertare sincera si o usurare de o foarte grea povara.

binecuvantat!? inseamna ca omu are ceva smerenie in el :o
eu cand am iertat am simtit o mare povara,de parca mi as fi calcat orgoliul,de parca m as fi umilit...poate ca asa e inceputu...cine stie.eu nu inteleg de ce omu respectiv,care e vinovat nu face primul pas si tot eu care am suportat treb sa iert...in fine.daca asta e.
omul poate ierta si prin comportament,plin de blandete si amabilitate nu neaparat printr un simplu "scuze" fortat,ca ar fi ca si o impacare superficiala si mincinoasa in fata lui Dumnezeu.nu poti ierta din prima din inima,poti invata pe parcurs,mai ales daca n ai facut o pt omu respectiv ci pt tine si Dumnezeu...pare putin egoism,dar totul se invata cu rabdare.