Citat:
În prealabil postat de Doriana
(Post 186629)
Stiu si eu multi ortodocsi care fac binele, dar am vrut sa vezi cum suna o generalizare. Scuze... :1: Stiu insa ca cei ce judeca nu prea mai au timp sa faca bine.
Sunt de acord ca nu trebuie sa astepti preotul acasa, dar sunt cazuri si cazuri. Sunt oameni care mor in mizerie sau sufera mult. Ce sa mai astepti de la acei oameni? Trebuie sa ii ajutam, nu ii putem lasa asa. Si crestinii sunt cei ce trebuie sa arate iubire crestineasca fata de aproapele. Asta diferentiaza un crestin de un om lumesc.
Ioan 13:35
"Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții.”
In ce-i priveste pe iehovisti, eu cred ca trebuie sa ne fie mila de ei. Li se impune sa mearga din usa in usa sa faca "lucrare misionara". Ei si mormonii patesc asta. Si din cauza lor sunt urati toti np pe motiv ca fac prozelitism din usa in usa. Dar Dumnezeu poate are o zi de indurare pentru fiecare.
|
Ma bucur ca esti de acord in privinta faptului ca si ortodocsii fac fapte de milostenie pentru aproapele lor.:1:...nu or fi facand toti, insa nici toti nu au aceleasi proritati, nu toti sunt sensibili la suferinta aproapelui..dar asa sunt oamenii, nu toti sunt trasi la indigo.
Da, uite ca m-ai nimerit la faza cu lipsa faptelor bune, insa nu vreau sa se intealaga neaparat ca judec actiunile celorlalte denominatiuni, insa eu nu inteleg de ce procedeaza asa si afirma ca fac bine, si nu vor sa inteleaga ca unii oameni mai vad ceva in spatele faptelor bune facute pentru cel in nevoie. Eu de exemplu chiar nu prea fac fapte de milostenie...recunosc, dar asta si pentru ca nu sunt foarte implicata in societatea de aici, si as zice c ca oamenii nici nu au asa mare nevoie de ajutorul celorlalti asa cum il au cei din Romania, cei care abia isi duc zilele din cauza lipsurilor materiale..aici e alt sistem si alta mentalitate care tine probabil mai mult de drepturile omului si respectul fata de el, decat de religiozitate...zic si eu!!!Poate ca strainii au nevoie de mai mult de suflete calde, de comunicare decat de ajutor material...insa asta e doar o deductie a mea.
Dragostea pentru aproapele nu trebuie sa aiba si alte scopuri, cum ar fi prozelitismul, pentru ca eu percep aici clar o competitie intre confesiuni, mai mult decat dragoste reala si dezinteresata...asa cum trebuie ea sa fie.
Eu de exemplu daca as ajuta pe cineva si as sti si ca e de alta confesiune nu cred ca as considera ca trebuie sa bat aproposuri si sa il conving de ceva, sau ca religia mea ar fi mai altfel decat a lui....nu stiu, eu nu as face asta pur si simplu! Daca e adventist, penticostal...sau orice altceva, inseamna ca e crestin oricum, si daca a ajuns la batranete avand aceasta confesiune, inseamna ca l-a simtit pe Dumnezeu aproape si a considerat ca nu trebuie sa mai caute, nu? Deci e ca si cum eu as avea o ambitie personala, pentru ca de fapt se stie ca toti crestinii il cunosc pe Dumnezeu si cred in Hristos, dar datorita alegerilor facute sau poate pentru faptul ca nu au considerat ca merita sa caute altceva...si-au pastrat confesiunea.
Acum intreaga lume il cunoaste pe Dumnezeu si practic fiecare poate face pasi individual spre Dumnezeu, il poate afla..numai sa vrea, si numai daca nu vor nu cred in El. Dar misionarismul nu a insemnat prozelitism, a insemnat doar
increstinarea unor popoare pagane, politesite...si prin intermediul Apostolilor si ucenicilor li s-a facut cunoscut Dumnezeu si Cuvantul lui...acum nu se mai pune problema asa.
E o minciuna si afirmatia ca toate confesiunile sunt la fel si credinta in Dumnezeu e mantuitoare, si atat....pentru ca daca as fi un adevar crezut de cei care fac prozelitism, aceste demersuri nu si-ar avea rostul, si de aceea eu o vad doar ca pe o ambitie de a inmulti numarul adeptilor unui cult...dar e o realitate ca exista credinta in Dumnezeu si in Mantuirotul in majoritatea confesiunilor crestine....deci care este de fapt motorul prozelitismului si de ce se expun neadevaruri pentru a-l pretexta?
