de data asta ai pus degetul pe rana
 

Nu spune nimeni ca acei copii nu ar fi binecuvantati, dar , in lumea asta fiecare gest, fiecare cuvant conteaza, se inscrie undeva. Vedeti ce vremuri traim, rasplata faptelor se cam face pe loc, timpul s-a condensat deci distanta dintre fapta si rasplata s-a scurtat considerabil, nu ar fi pacat sa sufere un copil nevinovat de pe urma "zburdalniciei" parintilor?
Conteaza asa de mult inca o ora sau inca o zi stiind ca de asta depinde starea de bine a copiilor nostri? Nu v-ati pus intrebarea de ce se sinucid copiii nostri pe capete? Nu vedeti ce grozavii se petrec in toata lumea? V-a trecut vreodata prin minte ca ceea ce se intampla in aceste zile ar putea fi o selectie, o cernere a celor buni de cei rai? Credeti ca toate accidentele sunt doar o urmare a vitezei sau neatentiei? Traim in viteza si nu prea mai avem timp de meditatie si reflectie, dar undeva , in adancul sufletului realizam ca se intampla ceva, ca a venit sau vine vremea cand trebuie sa dam socoteala pentru faptele,vorbele si gandurile noastre. Necazul este ca ne lasam prinsi in mocirla cotidiana si uitam sa facem o suma a evenimentelor zilnice la care am fost martori sau partasi. Rezultatul se vede in descrierea starii de fapt pe care a facut-o Ory in comentariul anterior. Dar, decat sa batem apa in piua, nu ar fi mai bine sa incercam sa indreptam viata noastra, a fiecaruia, intai si pe urma a celor apropiati noua? Cred ca s-ar forma o unda care ar putea modifica societatea... Mai sunt urechi ciulite si inimi deschise, cu putina bunavointa si vorba buna mai putem schimba atitudinea celor din jurul nostru....

Foarte bine punctat eudelasibiu, subscriu la cele spuse de tine;
dealtfel vorba "parintii mananca agurida iar copiilor li se strepezesc dintii" - spune multe.
Pentru mine( cat si pentru sotul meu) cartile parintelui Arsenie Boca au fost ca doua perechi de palme, m-au trezit din somnolenta si recunosc si eu ca ne-a fost tare greu la inceput dar....incetul cu incetul invatam tot alfabetul, cu ajutorul lui Dumnezeu si al duhovnicului am depasit momentele de rusine, de a intreba;cand noi am marturisit faptul ca nu pazeam zilele de post, zilele de sarbatoare, de duminica, am fost opriti de la Sf. Impartasanie si am suferit pentru asta; si daca respecti canonul dat de duhovnic...totul merge spre bine, pazirea zilelor oprite devine obisnuinta si nu ti-ar mai trebui nici in ruptul capului;
Poate nu era cazul sa fac aceasta marturisire publica dar (poate) ajuta pe cineva; sa nu uitam ca la scaunul spovedaniei Hristos sta nevazut si vorbeste prin gura preotului; as fi tare curioasa sa stiu daca cineva are dezlegare de la duhovnicul sau sa conceapa copii oricand, in orice zi; dealtfel cred ca orice preot din orice biserica poate da raspunsul pe loc la aceasta intrebare

.....
 

Eu cred ( eu pacatoasa bineinteles) ca daca un cuplu isi doreste copii ( de fapt asa e si normal), dar se vad doar intr-o zi din saptamana...aia e. Mi s-ar parea ridicol sa li se spuna " Va intalniti numai miercurea? Nu faceti copii !" :))....Religia ortodoxa nu e numai aspra si stricta ,mai e si iubitoare si intelege oamenii, atunci cand pur si simplu nu au alte optiuni. Aceste reguli sunt pentru a ne pazi sanatatea sufleteasca si a nu lasa portite celui rau, dar cand tu stii deja ce se cuvine si ce nu si mergi pe o linie... te rogi lui Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te ierte pentru ca altfel nu se poate...eu cred ca Dumnezeu, Sfintii, Biserica si Duhovnicul inteleg situatiile de genul asta totusi.
Asa vad eu aceasta situatie.
Doamne ajuta!

da, dar sunt oameni care au impresia ca tot ce zboara se mananca...
 

...si ii acuza de fariseism pe cei care sustin altceva decat ceea ce au fost invatati sau au auzit dealungul timpului. Pe langa asta, au deprins si prostul obicei sa despice in 64 orice. Dogmele si invataturile Bisericii nu se discuta, le plici sau nu le aplici, dupa cum crezi de cuviinta. Mersul la biserica nu este obligatoriu, dar daca te duci, conformeaza-te regulilor, daca nu, stai acasa si mai departe vezi ce fel fel de viata o sa ai. Din pacate multi dintre noi nu invata nici dupa ce s-au lovit de pragul de sus. Regulile de circulatie sau legile le respecta marea majoritate a cetatenilor unei tari, fie ca le convine fie ca nu. In schimb, cand vine vorba de Biserica, toti strambam din nas si facem mutre ba ca asta nu e normal, ba ca cealalta nu e tocmai asa cum ne inchipuim si ne luam libertatea de a incalca normele si invataturile in numele libertatii( religioase, de idei s.a.m.d.) ca doar e democratie. Ar trebui sa invatam de la musulmani, aia, cand incepe muezinul chemarea la rugaciune lasa totul, isi astern covorasul si se roaga fara sa mai tina cont de ce spune evreul, catolicul sau ortodoxul. Noi, in schimb suntem liberi....indiferent cat ne costa acea libertate...Pacat ca ne pierdem asa usor...

Acel copil nascut din " zburdalnicia parintilor" care sa zicem ca de fapt ar fi departe de starea grava de zburdalnicie ....si conceput la 00:06 a.m. intr-o zi de Duminica , nu inseamna neaparat ca trebuie sa sufere sau sa fie strapezit. Dumnezeu nu pedepseste asa..tranca tranca imediat? Copilul ala va avea si el o viata, parintii aia se presupune ca sunt credinciosi deja si nu niste punk-rockeri, iar viata lor poate fi de fapt o continua rugaciune de-a lungul vietii. Lucrurile nu se iau chiar asa cum le gandeste mintea noastra ingusta ( mai ales a mea).
Eu cred ca prin " Parintii au mancat agurida, si copiilor li s-au strapezit dintii" se face totusi referire la o stare persistenta in pacat, si o neraportare a vietii la Cuvantului lui Dumnezeu , o lipsa de responsabilitate care caracterizeaza viata unui cuplu in general. Nu as putea eu judeca atat de aspru venirea unui copil pe lume, necunoscand viata parintilor lui, sau raportand-o la a mea....noi nu putem cunoaste planul lui Dumnezeu si ce rol are fiecare om in cadrul lui.
Cunosc aceasta expresie si am inteles-o si practic in scoala speciala in care am predat...si totusi am vazut parinti care erau mai tot timpul invaluiti in aburii alcoolului, dar al caror copii erau foarte reusiti... dar si vice versa, de aceea cred ca e grav totusi sa aruncam prezumtii dure, neavand toate datele cazului.
Doamne ajuta!

Eu stiam ca la Botez devii om nou. Sau se face Botezul pe jumatate? Ori cum? Ce tot vorbiti de copiii care platesc pacatele? Daca n-ar fi botezati as intelege, dar dupa Botez, totul se sterge, nu? Mai cate citesc aici pe forum, de nu L-as fi simtit pe Dumnezeu inainte de a intra aici m-as fi lepadat de mult de credinta asta. :46:

Banuiesc ca stii si celelalte aspecte ale Islamismului si numai faptul ca isi astern covorasul cumintei in intersectii, in miezul zilei pentru a-si face rugaciunea ;)

Eu m-am saturat sa vad regulile de circulatie sau legile unei tari comparate cu restrictiile impuse de biserica. Pai daca nu respecti o regula de circulatie, daca treci strada aiurea, prin loc nepermis, fara sa te asiguri, da masina peste tine si ori te omoara ori te nenoroceste pe viata. La fel si daca nu respecti culoarea rosie a semaforului: simti imediat pe pielea proprie consecinta.
Legile unei tari functioneaza pe acelasi principiu, fapta (rea) si raspala imediata pe masura.

Acum, cum poti dumneata sa compari cele doua sisteme exemplificate mai sus cu felul in care biserica intelege sa impuna limitari credinciosilor? Daca nu respecti acele limitari nu te trasneste Dumnezeu din ceruri in secunda urmatoare. Asta e diferenta enorma dintre cele doua aspecte. Pedeapsa pentru cele rele comise in viata asta va fi primita in viata urmatoare iar acest lucru nu este palpabil! Nu este precum un picior rupt (daca da masina peste tine) sau statul in inchisoare (daca furi). Din aceasta cauza oamenii tind sa "neglijeze" aceste "reguli" ale bisericii.

Dumneata ai ajuns la credinta desavarsita, la 100% traire fara sa parcugi etape pline de indoiala, de incertitudine, de ezitare? Daca e asa, te asigur ca esti un caz unic.
De ce crezi ca crestinii se roaga asa: "Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!"?

Doamne ajuta!


... aa, si inca ceva, gasirea unor justificari de ordin mistico-punitiv pentru handicapurile unor copii mi se pare total nelalocul ei!

greu de inteles si de patruns legile Domnului...
 

la urma urmei oricine poate avea ceasul dereglat, dar daca stii cum stau lucrurile si ignori ceea ce stii atunci devine grav, este premeditare...Dumnezeu este plin de mila si judeca pe fiecare dupa masura potrivita, dar a astepta mila sau intelegere cand o comiti in deplina cunostiinta de cauza s-ar putea sa fie riscant si in loc de mila si intelegere sa primesti o scatoalca...

cu tot respectul....
 

intr-adevar, Botezul sterge pactele, dar doar cele ale pruncului, nu si cele ale parintilor, iar daca Doamne-Doamne considera ca parintii pot fi corectati prin suferinta micutului, Doamne fereste...