Daca parintii nu stiu, daca nimeni nu mai stie, ce fac? Cum e cazul si cu orfanii care au fost botezati uneori de necunoscuti prin spitale. E o mare greseala rebotezarea. Intreaba pe marii duhovnici (toti pe stil nou, cum bine spunea cineva) cum e cu aceasta problema. Citeste ce a scris Parintele Cleopa... Chiar nu ti se pare ciudat ca cei de la Ierusalim, in loc sa va primeasca frateste nici nu vor sa auda de voi? Nu te-ai intrebat niciodata de ce ? Asa -pentru tine, n-avem nevoie sa ne dai noua dreptate, dar macar o data gandeste cinstit la problema asta.

cum se face ca ortodocsii de pe vechi au fost in comuniune cu rusii din diaspora
care au avut sfinti
cred ca ati citit multi carti cu parintii din afara Rusiei care atunci erau in comuniune cu ortodocsii de traditia din Grecia (de pe stil vechi)
am citit undeva:
"Cu mare răbdare si îngăduintă spirituală arhiepiscopul Ioan si-a dus existenta sub teribilul jug duhovnicesc al nebuniei pentru numele lui Hristos. Nu era ceea ce se numeste un om atractiv. Avea un defect de vorbire. Multora nu le plăcea strictetea lui. Si pentru că arhiepiscopul Ioan si Biserica Ortodoxă Rusă din diaspora începuse să discrediteze modernismul inovatorilor, bisericile moderniste, el si episcopii săi erau adeseori condamnati ca "sectanti", "schismatici" si "în afara Bisericii", datorită loialitătii lor fată de Ortodoxie. Cu toate acestea, arhiepiscopul Ioan a rămas neclintit, ferm în angajamentul său, si nemiscat ostentativ de către epitetele aplicate lui. Si-a câstigat o reputatie, într-adevăr, pentru indiferenta fată de cei care-l atacau.

Vlădica Ioan nu era un oponent doar în teorie a trădării moderne a Ortodoxiei - de către schimbarea calendarului bisericesc si inspiratia ei, ecumenismul politic. El a înteles aceste forte ca încercări de a distruge întâietatea Ortodoxiei si a substitui adevărul absolut al credintei noastre crestine cu o relativă "nouă" crestinătate de compromis. Astfel s-a opus activ inovatorilor ortodocsi. A fost un constant sustinător al arhiepiscopului Leontie de Chile, care a purces, împreună cu alti doi episcopi, la o întărire a ierarhiei ortodocsilor de stil vechi din Grecia, urmând trecerii în vesnicie a binecuvântatului mitropolit de Florina. Sfântul Ioan este, într-adevăr, venerat în toată Grecia, unde există si o nouă capela dedicată memoriei sale într-una dintre comunitătile monastice ale Sinodului nostru (de Rezistentă, al mitropolitului Chiprian de Oropos si Fili - nota mea), mănăstirea Sfintilor Arhangheli din Aphidnai, în afara Atenei"
cine stie mai multe despre Sf Ioan Maximovici de San Francisco sa-mi trimita si mie
ma iertati daca am gresit cu ceva si daca ceva nu e adevarat din ce am copiat va rog sa ma corectati

oare pe cine iubiti mai mult pe catolici sau pe cei de pe vechi
ganditi-va bine ca poate va trebui sa alegeti daca (Doamne fereste) Patriarhia Ecumenica se va uni cu catolicii
Sau poate va exista o revolta in popor si o ruptura intre ortodocsi.
textul de mai sus l-am gasit pe net
"Părintele Serafim (Rose), egumenul Gherman (Podmoşenski) – O sută de minuni ale Fericitului Ioan Maximovici arhiepiscop de Shanghai si San Francisco, Ed. Schimbarea la Fată, 1999"

Pt Grigorie:

Citand Grigorie dintr-un alt topic:
Este drept ca in problemele fundamentale de credinta noi am pastrat credinta Parintilor, insa cand e vorba de unele detalii (mai ales in viata practica), lucrurile nu stau asa de roz. Intr-un anume sens si noi cei "oficial" ortodocsi suntem putin departati de ortodoxie, fie datorita influentelor straine pe care le-am acceptat, fie propriei comoditati duhovnicesti.



Se pare ca tu stii care e adevarul de afirmi ca ortodocsii oficiali (BOR) sunt putin departati de ortodoxie. Tu stii ca schimbarea calendarului (acea "putina" departare) nu e corecta si ca a dus la departarea de Adevarata Ortodoxie. Prin punerea in ghilimele a cuvantului "oficial" admiti faptul ca mai este o Biserica Ortodoxa neoficiala care nu s-a departat de ortodoxie(Biserica Ortodoxa de Stil Vechi), ci a pastrat-o. Se pare ca te contrazici singur.

nu vom alege singuri, cu siguranta vor fi preoti care sa refuze unirea cu catolicii (daca se va face cu amestecarea credintelor, nu cu trecerea catolicilor la Ortodoxie), dar nici la stilisti nu vor merge. Nu ne duceti grija noua. Iar treba cu revolta suna cel putin ciudat. Martiriul e de obicei individual, nu miting colectiv. A propos, voi n-ati avut decat avantaje pe vremea comunistilor, caci erati sub protectia rusilor, spre deosebire de preotii "moderni" -cum ziceti voi- care au umplut inchisorile si au dus greul crucii.
Si inca ceva: minunile in sine nu pot fi folosite ca argument asa, pur si simplu. Se intampla minuni si la catolici dar asta nu le valideaza credinta in sine.

... adica nu inseamna ca au o credinta completa si curata ca Ortodoxia.

Cand am scris acele randuri nu m-am gandit la BOSV. Incercam sa raspund la o intrebare delicata, daca se mantuiesc si ne-ortodocsii. Parerea mea este ca nu trebuie sa ne hazardam in a da sentinte. Stie Dumnezeu mai bine ce este in inima fiecaruia. Eu cred ca se vor mantui si unii din cei care oficial nu fac parte din ortodoxie. Dumnezeu are intelepciunea si puterea de a fi deasupra regulilor omenesti.

Da, este adevarat ca exista lucruri de indreptat in ortodoxie. Unul dintre ele ar fi diversele schisme, mai ales din spatiul slav si grec. Am intrat odata din intamplare pe un site (in engleza) despre "adevarata biserica ortodoxa", am citit istoricul acesteia si am ramas complet dezorientat, am pierdut firul istorisirii. Pe scurt, era un lung sir de schisme, dezbinari, certuri, orgolii, anateme, siguranta detinerii harului, siguranta ca ceilalti l-au pierdut s.a.m.d.

Sunt unul dintre cei care au criticat pe acest forum papalitatea, centralismul si juridismul roman, indepartarea de traditie, rationalismul excesiv. Numai ca nu pot fi de acord cu dezbinarile , nationalismul, superstitiile si bigotismul din spatiul ortodox. Extremele nu sunt bune. "Calea de mijloc este imparateasca". Occidentul are nevoie de mai multa traire (contemplatie), Rasaritului ii trebuie mai multa disciplina si ratiune. Am citit undeva o paralela sugestiva Orient-Occident apartinand Sf. Nicolae Velimirovici. Sper sa o gasesc si sa o postez.

o intrebare
Daca vine cineva si vrea sa se dea pe vechi si tot el spune ca a fost botezat prin stropire(a aflat din diferite surse) cum credeti ca trebuie primit ,din acest punct de vedere?
Trebuie scufundat sau poate fi primit asa.
Sper ca intrebarea sa nu supere pe nimeni ci doar asa sa va puneti si voi in locul nostru (si eu sunt pe vechi).
Daca raspundeti ca trebuie scufundat,atunci toti trebuie cercetati ca nu cumva cineva prin nebagare de seama sa moara "nescufundat".
Celor care au scufundarea facuta de trei ori li se face doar mirungerea.(nu sunt botezati a doua oara).Asa-i la noi si mie cel putin mi se pare logic.

Problema botezului suporta, in mare, doua abordari: una dogmatica si una liturgica. Din punct de vedere dogmatic, rebotezarea cuiva are sens numai daca primul botez nu a fost valid din motive de credinta. De exemplu, daca cei care savarsesc botezul (preotul, nasii, comunitatea respectiva) nu cred drept (in general), si mai ales in Sf. Treime (in particular). Din aceasta perspectiva, a reboteza un ortodox care urma noul calendar si trece la cel vechi este o nelegiuire. Nicio o Biserica locala pe vechi (Biserica Rusa, Biserica Sarba, Patriarhia Ierusalimului) nu pune la indoiala valabilitatea botezului facut in BOR, intre BOR si ele fiind comuniune euharistica deplina.
Cand vorbim de cei de alte confesiuni, acolo Biserica poate sa aplice iconomia sau acrivia. BOR alege iconomia, de la caz la caz, cei cu calendarul iulian aleg acrivia.

Despre perspectiva liturgica nu ma pronunt, nu cunosc prea bine problema. In vechime se accepta in situatii de urgenta si botezul prin stropire. Aceste exceptii s-au transformat in Apus in regula de obste. In vremurile noastre, unele practici catolice au fost imprumutate de unii ortodocsi din zonele de interferenta (de granita). La noi in Banat si Crisana, din cate am auzit (zvonuri). Dar nu ca regula, ci depind cumva de alegerea preotului.

Ajungem la aceeasi problema cu iconomia si acrivia, intalnind (si aici!) doua extreme. Cei pe stil vechi nu inteleg ca Biserica are puterea de a aplica iconomia atunci cand considera de cuviinta, in timp ce apusenii au transformat exceptia in regula, folosind tot felul de silogisme si generalizari.

Am mai citit odata textul tau si am sesizat si altceva. Citez pasajul cu pricina:

"Celor care au scufundarea facuta de trei ori li se face doar mirungerea"

Adica voi ii tratati pe cei de pe nou ca pe niste eretici, mai buni (daca au respectat ritualul botezului prin cufundare) sau mai rai (daca au facut botezul prin stropire), dar totusi eretici, care au nevoie de mirungere. La ce rataciri duce "sfantul" calendar!

Sfintii Parinti erau oameni deschisi la minte. Lasati bigotismul, cititi-le opera si poate capatati mai multa largime de suflet. Iar in cele practice, urmati Bisericile locale care sunt pe vechi (Rusa, Sarba), aflate in comuniune cu BOR. Desi trebuie spus ca este o anomalie ca in Romania sa existe doua structuri bisericesti distincte, incalcand canoanele apostolice. Ca sa fiu mai clar, e vorba de o schisma.