"ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele... esentiale..."

Nu este pacat. Dar, in multe cazuri, ar putea fi o imprudenta, o ispita care sa deschida drumul spre confuzie si relativism confesional.

Ca si catolic, prefer sa merg zeci de kilometri pana gasesc o biserica catolica. S-a mai intamplat, uneori, sa ma rog in biserici ortodoxe sau protestante, dar care au fost, odata, catolice, numai ca acolo am intrat mai mult din curiozitate emotionala, ca sa zic asa. Am intrat intrebandu-ma "oare in jiltul acesta arhieresc a stat si acel episcop martir, sau era alt jilt ?", "oare era tot altarul acesta ? Dar antimisul, dar relicvele: au fost recuperate, sau au ajuns la gunoi?", "ce se ascunde in spatele tencuielii de ipsos puse cand biserica aceasta a devenit luterana ?". Si, intrand acolo mai mult din asemenea imbold, nu pot sa plec fara sa spun o rugaciune, in care ii spun Domnului si dorinta ca acele lacasuri sa revina, intr-o zi, la destinatia lor de lacasuri ale cultului catolic. Dar, ca regula generala, nu as merge anume ca sa ma rog intr-o biserica acatolica. De ce as face-o ?

Am fost odata intr-o biserica catolica sa vad cum e din curiozitate, si am ramas surprins de disciplina si linistea din interior.
Atunci se faceau rugaciuni catre Maica Domnului, intr-un mod foarte interesant. Si m-a impresionat un lucru: am vazut ceva mare si inalt acoperit cu o panza ce tinea loc de catapeteasma, ca ceva ce avea forma de cruce dupa forma care o ascundea.
In loc de icoane, au statui. Si orga se auzea foarte frumos.
De atunci nu am mai fost. Cumva instinctul modelat de mentalitatea in care am fost crescut si educat m-a determinat sa merg doar in biserica ortodoxa.
Dar ce mi-a placut cel mai mult e ca aveau scaune. Da, aveau scaune, din alea lungi si drepte....as vre sa aiba si biserica ortodoxa scaune, dar nu are. De fapt sunt cateva, dar sunt rezervate pentru babe si mosnegi.
Dar nu, la noi sa stam 4 ore in picioare, pentru "osteneala" chipurile. Noi suntem mai "credicniosi" decat catolicii, si mai "adevarati", ca sa nu uit.
Am fost si la adunarea unor crestini dupa evanghelie si ghiciti ce: si ei aveau scaune.

Dacă vrem doar să asistăm la slujbă, scaunele sunt utile. Dacă vrem să participăm, atunci ele incomodează. Pentru că a participa presupune să fii atent la rugăciunea preotului, rugându-te și tu împreună cu el, să te închini atunci când auzi „În numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh” (ceea ce se întâmplă foarte frecvent), ridicându-te în picioare, dintr-un minim respect, să faci închinăciuni mari, mătănii, îngenunchieri. Slujbele bisericești sunt rugăciuni de la un capăt la celălalt, și nu e potrivit să te rogi șezând.

Iti zic eu, e foarte simplu: cine simte nevoia, se ridica de pe scaun, isi face rugaciunea si dupa aia se aseaza la loc. Sau chiar te rogi de pe scaun.
Dar ce visez eu aici, nu e ca si cum o sa existe vreodata scaune in BOR.
Insa chiar acum mi-a venit o idee: imi aduc eu unul, din ala portabil in x! Tadaaaaam!

Rezulta ca era in ultimele doua saptamani din Postul Pastelui si era vorba de o Liturghie catolica in rit latin, poate maghiara, deoarece aceasta practica nu exista in ritul rasaritean.

Origine si semnificatia acestei practici liturgice apusene s-a pierdut. Dupa parerea celor mai multi liturgisti este in legatura cu momentul cand Domnul nostru a fost acuzat, in Templu, ca este posedat "acum am cunoscut ca ai demon". Au luat pietre ca sa arunce in el, dar Isus S-a ferit si S-a ascuns. Episodul e relatat in Ioan cap 8.

De fapt, nu e fiecare cum vrea, ci se ridica toti odata. Desigur, cei care pot. In special in partea a doua a slujbei (Liturghia Darurilor) nu prea se mai sta pe scaun. Se sta in picioare sau in genunchi, in functie de ce moment al Liturghiei este.

Cam urat ca sa intri intr-o biserica doar pentru a cere asimilarea acesteia, ca un fel de agent al Borg-ului catolic.
Prefer in situatia asta pur si simplu doar sa aduc o ruga pentru restaurarea comuniunii intre aceasta cladire si Scaunele de acasa, ca stim amandoi ce s-a intamplat cand niste baieti au decis sa muste din comunitatile si bisericile care tineau de o Biserica fosta prietena pentru a ii restaura si "aduce inapoi la Biserica Mama".

Ai dreptate, nu sunt diferiti.
In diaspora sunt multe comunitati ortodoxe, parohii, care isi desfasoara tot programul lor in biserici(cladiri) catolice si nu e niciun pacat; platesc pentru asta.

Oare nu gasesti in apropiere o biserica ortodoxa, sau care e motivul pentru care te inchini lui Iisus si Sf Maria intr-un lacas catolic?

În biserică nu mergi ca să te odihneşti fizic. Cu duhul, da, da' pentru asta n-ai nevoie de scaune, ba dimpotrivă!

Cu alte cuvinte, duhul se odihnește când trupul se nevoiește. Nu poți participa la jertfa lui Hristos decât printr-o atitudine similară. Sf. Chriril al Alexandriei spunea că la Dumnezeu se intră în stare de jertfă.

1. A intra intr-o biserica si a te ruga privat este una si este normal si firesc.
Dumnezeu si cei ai Lui sunt pretutindeni. Fiecare se roaga Lor.
Vorbim aici de biserici care apartin unor confesiuni crestine (apropiate): ortodocsi, catolici cu ramificatiile lor. Toti se roaga aceluiasi Dumnezeu si Maicii Sale si la multi sfinti comuni.

Am avut ocazia sa vizitez de exemplu biserica din Bari und se afla moastele Sf. Nicolae. Acolo se inchina toti si sunt cozi imense: ortodocsi din diverse tari si catolici.
Care este problema? De ce au fost duse moaste si alte obiecte sfinte in biserici catolice, se pune intrebarea. Stiti sa-mi spuneti? De ce Sf. Nicolae nu este in Grecia si altii ca El asemenea?

A asista la slujbe in biserici de alte confesiuni, este alta treaba. Poti sa asisti, poti sa te rogi pentru tine. Ca sa participi efectiv inseamna sa cunosti limba slujbei mai intai.
Chiar si un ortodox in biserica de ala nationalitate are probleme de intelegere a slujbei. Nu toti stiu greaca, rusa, albaneza, romana, etc. Dar macar cunosti componentele slujbei si poti sa spui anumite rugaciuni in limba ta.
In alta tara te duci acolo unde poti.
Abia exista biserici ortodoxe (romanesti) si preoti mai ales, in diaspora. Si vina nu este (numai) a noastra pentru asta.
Nu trebuie sa te impartasesti la alte confesiuni. Dar in rest nu vad problema.

2. Despre banci/scaune s-a mai discutat.
Mai intai ca ar trebui ca la fiecare biserica sa se tina o lectie speciala in care sa se explice partea cu ingenunchiatul si diverse pozitii si gesturi. Sa fie chair afisate. Lumea nu le stie!!!!! sau nu le stie corect.
Cati ingenunchiaza intre Pasti si Inaltare!
Am vazut ca exista un intreg curs la facultatea de teologie pentru aceste aspecte. Am citit undeva chiar acest curs.
Voi cunoasteti aceste reguli? Am sa mai caut si eu si am spun aici niste lucruri esentiale.

Cu bancile (nu scaune) sunt niste avantaje. Poti ingenunchia ordonat pe ele. Ai spatiu, poti sa te ajuti cand te ridici, poti sa tii un obiect, o carte de rugaciuni.
Sunt multi oameni care trebuie sa se aseze pe parcursul slujbei, omanei cu probleme de sanatate, batrani. Unii nu pot ingenunchia, sau nu pot sa ridice dupa aceea.Sunt oameni cu dureri mari de coloana, genunchi, etc.
Egoismul asta feroce...la ortodocsi.

In bisericile ortodoxe este mereu gramadasi inghesuiala. Nici nu ai loc sa stai, sau sa ingenunchezi. Stai cu fundul in nasul celuilalt, sau calci/lovesti oamenii. Cu bancile asa ceva nu se intampla. Este ordine si respect pentru fiecare.
Sunt banci speciale pentru biserici, cu loc pentru ingenunchiat si pentru pus carte de rugaciuni, geanta.

Sigur ca cel mai bine te simti in biserica de credinta si limba ta, dar este loc si de mai bine si trebuie sa ne si adaptam. E mai bine decat sa renuntam de tot la biserica.

Cu atât mai mult: dacă e înghesuială și așa, unde să mai pui și bănci? Îți dai seama că ar fi necesar mai mult spațiu?

Ca aproape întotdeauna, Sophia are o părere originală şi nu neapărat corectă a ce şi cum <trebuie să> se desfăşoare lucrurile-n biserică.

Daca este vointa si iubire de aproape, se pot face niste lucruri.
Daca la fiecare lucru o dam cu "nu se poate", atunci sa nu mai cerem pe alta parte.
Cate nu cereti in credinta?! Si cine nu le poate e dupa voi rau crestin.
Dar mai bine sa nu tinem cont de suferinta si efortul unora si sa-i dam afara din biserica.
Nu va doresc sa aveti vreodata dureri sa nu puteti sta in picioare.
Sunt oameni cu carje, bastoane, rolatoare etc.
Aia sa nu mai vina la biserica?

De unde până unde cele ce zici matale acolo?
Strana pentru ce crezi că e?

Da, cum spune sophia, poate unii nu sunt in stare sa faca nevointa de care spuneti voi, adica sa stea 4 ore in picioare.
Sa stiti ca somnul ma ia si daca stau in picioare, si daca stau jos.
Daca ar fi banci, eu as sta cu placere pe ele. Dar nu sunt, asa ca nu am de ales si stau in picioare. E bine si asa.

De acord că nu-i uș™or; altfel nu s-ar mai chema nevoință. Iar pentru cei care chiar nu pot, este strana. Am văzut, însă, bătrâni care mă făceau de rușine, îngenunchind pe mai toată durata slujbei. Adevărul e că generaț›iile mai tinere sunt mai slăbănoage decât cele vechi ș™i decât cei de la ț›ară. Suntem obișnuiț›i să stăm tot timpul pe scaun și muș™chii ni s-au atrofiat.
Încă un motiv să ne luăm ca reper tradiț›ia decât să renunț›ăm la ea potrivindu-ne slăbiciunilor noastre.
Aș™ zice că Ortodoxia este o mamă viguroasă, care-și creș™te copiii cu o anumită asprime binefăcătoare, pregătindu-i în permanență pentru luptă.

Cel mai adesea nu realizăm, însă efortul acela de a sta în picioare sau de a îngenunchia 2-3 ore la o slujbă are legătură cu efortul de a rezista plăcerilor în general; te face oarecum stăpân peste trupul tău, cu slăbiciunile și preferințele lui; te întărește în hotărârea de a merge pe calea pe care ți-ai ales-o.

Pai cum sa fie pacat? Pacatul vine cand nu te rogi..oriunde ai fi :)

Eu stiam ca atunci cand cineva se roaga, adica deja se afla intr-un efort duhovnicesc, atunci se inteteste ispita. Gasiti asta pe undeva prin pateric.

Se întețește ispita, e drept, dar și noi cochetăm cu ispitele.
Eu am convingerea că dacă ar fi plin de bănci și bancuțe în bisericile ortodoxe, tot s-ar auzi cârteli: că sunt băncile tari, nu ca la catolici, capitonate; că de ce nu ne lasă popa și cu cafelutza (apoi și cu țigara, măcar electronică), că unii chiar nu pot rezista fără; și nu în ultimul rând, de ce sunt bănci, că noi vrem să ne fâțâim prin biserică, să trecem ușor în față, lăsăm pomelnicul și plecăm repede, că avem treburi!

Nu, era vorba doar de banci, fara alte accesorii si mofturi precum burete pe banci, cafeluta si tigari electronice.
Da, am inteles, in biserica ortodoxa nu este bine sa fie banci. Luam ca atare si ne conformam conditiilor.
Cui nu-i convine, sa suporte asa, sau se mute la catolici.

Unde-i asta-n catehism?

Era o ironie. Si in al doilea rand nu discutam despre catehism. Nu mai poate omu sa faca o gluma, ca repede: "Unde-i asta-n catehism?"

Sunt glume şi glume.
Asta cu îndemnul la apostazie nu prea e glumă.

Ce apostazie? Domnul nostru Iisus Hristos nu este ortodox, catolic, protestant sau de orice alt cult crestin, ca sa nu zic secta. Ba mai mult, El este evreu, El este Calea, Adevarul si Viata, Alfa si Omega, inceputul si sfarsitul. Puterea Creatoare si sursa a Eternitatii. El apreciaza orice om care crede in El si isi pune viata in mainile Lui.
Oamenii au scindat crestinismul in o mie de parti din cauza cerbiciei si a contradictiilor lor, nu Dumnezeu. In caz ca nu stii, evreii ne considera de asemenea o secta. Asa ca depinde in ce religie te nasti.
Si cu toate acestea, Iisus te poate salva chiar daca te nasti in religia Islamica, asa cum se intimpla minuni in prezent cu multi dintre musulmani care se convertesc la crestinism prin vise si viziuni.
Dar pentru ca traim intr-o societate civilizata, trebuie sa respectam religia in care ne-am nascut si daca se doreste, sa se dea cele cuvenite cultului respectiv. Dar nu sa facem totul orbeste doar pentru ca asa se face.
Da, mie imi place sa cercetez din ce in ce mai mult, sa caut, sa aflu, sa-mi pun intrebari, sa ies din sfera gandirii automate, o gandire care ruleaza doar dupa script-uri scrise in limbaje formale si tipicare.

Ești obositor și (pentru necunoscători) toxic cu cele ce debitezi.

Foarte bun lucru sa cercetezi, sa iesi din sfera automatismelor gandirii etc.
Asa se si cuvine, doar suntem fiinte cugetatoare.
Atata doar ca tocmai pentru a indrepta gandirea/cunoasterea pe fagasul ei firesc si mantuitor, S-a pogorat Domnul printre noi si a facut lucrarea de mantuire, precum stim.

Daca gandim ca si cum Domnul nu ar fi intemeiat Biserica, pentru a-I continua si desavarsi lucrarea, inseamna de fapt ca picam in afara Lui si a nadejdii in Imparatie.

Veilur, cred ca sunt aici doua extreme la fel de periculoase pentru viata in Dumnezeu:
a) sa gandim ca si cum Domnul nu ar fi Cine este pentru noi, cei din Biserica;
b) sa ramanem anchilozati in formalism.

Tocmai pentru a gasi calea de mijloc, dintre sau dincolo de aceste capcane, avem Biserica si randuielile Ei si tot ajutorul.
Scopul vietii noastre nu e sa devenim adeptii unor scripturi formale, ci sa ne imbunatatim viata cu ajutorul Harului de care cautam sa ne facem vrednici.
Altfel nu cred ca merge, imi pare rau sa iti spun limpede si raspicat.

@DragosP: Sunt obositor si toxic pentru necunoscatori. E posibil.
@ioan67 Nu am zis niciunde ca pentru noi cei din Biserica, Domnul Iisus Hristos nu ar fi Mantuitorul nostru, al tuturor. El este capul Bisericii si doar prin El putem dobandi mantuirea, daca El va considera ca vom fi vrednici.
Cam atat, ca sa nu fiu iar obositor.

Veilur,
daca nu ma insel prea tare, atunci cand incepi sa te aduni in oarecare liniste si sa infiripezi un dialog cu harul lui Dumnezeu: sesizezi ce este acela libertinaj al gandirii sau desfranare (a cugetului, a duhului).
Atunci, fara sa vrei, capeti un fel de simt al limitelor pana la care se poate aventura cugetarea. Devii, cumva, sfios in cugetare.
E drept ca traiesti si unele momente de conflict, de infruntare, care pot fi teribile, uneori de nedescris... Dar aceste scurte accese de razvratire nu iti sunt caracteristice. Le pricepi ca pe o ratacire... Si iti pare rau si inca si mai mult devii recunoscator lui Dumnezeu si dornic sa I te inchini cu adevarat (iar nu formal, "doar cu buzele").

Iti doresc sa experimentezi cat mai curind si cat mai des linistirea... Vei descoperi singur ca admonestarile prietenesti ale lui Dragos si ale mele nu au fost rautacioase si gratuite, ci binevoitoare si cat se poate de realiste.

Toate cele bune,
Doamne ajuta!

Voi inca aveti impresia ca eu discut aici si ca ma implic cumva emotional ori ceva. Asta e doar in mintea voastra.
Scopul meu nu este sa conving, sa influentez sau sa par interesant prin ce scriu, asa cum m-a criticat un user.
Eu doar imi exprim punctul de vedere, ori dupa DragosP, eu nu prea mai am voie, pentru ca el considera ca sunt toxic prin ce debitez. Bine.:1:
Daca parerea mea nu corespunde sau nu e pe aceeasi "frecventa" cu a voastra, atunci inseamna ca nu gandim la fel, ceea ce e absolut normal, altfel spus numai bine pentru a-mi ignora postarile sau a le contrazice mai simplu decat o faceti.

Ai voie să faci orice, e de la Dumnezeu asta.
Nu sunt eu ăla care să-ți interzic ceva.
În schimb voi comenta când scrii aiureli.

mai bine stai acasa si asculti liturghia ortodoxa la radio, pe net decat sa te imputi de intunericul ereziei papistase

-ei nici botezati nu sunt, nu au taine,liturghie...sunt eretici,intunecati,...asa zic sfintii

-cat de grava e erezia VEZI IN SEMNATURA MEA

Efeseni 4:5 ~ “Este un Domn, o Credinta, un Botez.”

II Tesaloniceni 3:6 ~ “Si poruncim voua fratilor, intru numele Domnului nostru Iisus Hristos, sa va feriti voi de catre tot fratele ce umbla fara de tocmeala, si nu dupa invatatura care au luat de la noi.”

I Timotei 4:1 ~ “Iara Duhul aievea zice ca in cele de apoi vremi, se vor departa oarecare de catre credinta, luind aminte la duhuri de inselaciune si dascalii ale dracilor.”

I Timotei 4:6-8 ~ “Acestea aratindu-le fratilor, bun slujitor vei fi lui Iisus Hristos, hranindu-te cu cuvintele credintei si ale celei bune invataturi, careia ai urmat. Iar cele spurcate si babesti basme le paraseste si te invata pre tine catre buna credinta.”

Iacov 2:10 ~ “Pentru ca cine va pazi toata legea, dar va gresi intr-o singura porunca, s-a facut vinovat fata de toate poruncile.”

Canonul 10 al Sfintilor Apostoli ~ “Daca cineva s-ar ruga, chiar si in casa cu cel afurisit (scos din comuniune) acela sa se afuriseasca.”

Canonul 45 al Sfintilor Apostoli ~ “Episcopul, presbiterul sau diaconul, daca numai s-ar ruga impreuna cu ereticii, sa se afuriseasca, iar daca le-a permis acestora sa savirseasca ceva ca si clerici (sa savirseasca cele sfinte), sa se cateriseasca.”

Canonul 46 al Sfintilor Apostoli ~ “Episcopul sau presbiterul care primesc botezul sau jertfa ereticilor, poruncim sa se cateriseasca. Caci ce intelegere poate sa fie intre Hristos si Veliar? Sau ce parte are credinciosul cu necredinciosul?”

Canonul 64 al Sfintilor Apostoli ~ “Daca vreun cleric sau laic intra in sinagoga iudeilor sau a ereticilor ca sa se roage, sa se cateriseasca si sa se afuriseasca.”

Canonul 32 al Sinodului V local de la Laodiceea ~ “Nu se cuvine a primi binecuvintarile ereticilor, care sunt mai mult absurditati decit binecuvintari.”

Sinodul de la Constantinopol din anul 1724
“Cei care vor dezerta de la Ortodoxie si vor parasi parintestile si dreptele dogme ale credintei si Predaniile obstesti ale Bisericii si vor decadea si se vor indeparta cu inovatii si cu credinte absurde si cu obiceiuri eterodoxe si vor falsifica si vor maslui adevarul Ortodoxiei, acestia nici nu mai sint, nici nu se mai numesc crestini cu adevarat, ci se taie si se despart de totalitatea madularelor Bisericii si a crestinilor, ca niste eterodocsi si inovatori si se izgonesc afara din sfintul staul ca niste oi riioase si madulare putrede.”

Sfintul Efrem Sirul (+379)
“Vai acelora care se intineaza cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei citi murdaresc sfinta credinta cu eresuri sau incheie vreo intelegere cu ereticii!

Sfintul Grigorie Teologul (+389)
“Unde este evidenta necredinta, trebuie sa preferam mai bine focul si sabia si situatiile critice si miinile tiranilor – si toate cu daruire – decit sa luam parte la aluatul pacatului si sa ne unim cu cei care bolesc in credinta…

Sfintul Ioan Damaschin (+749)
” Sa ne pazim cu toate puterile noastre sa nu primim impartasire de la eretici, nici sa le-o dam acestora…, ca sa nu ne facem partasi relelor lor credinte si pentru a nu fi condamnati impreuna cu ei.”

Sfintul Fotie cel Mare, Patriarhul Constantinopolului (sec.X)
“Cea mai buna comuniune este comuniunea in credinta si in dragostea cea adevarata… Nu exista nimic mai minunat decit Adevarul! Exista doar o singura Biserica a lui Hristos, apostoleasca si soborniceasca. Nu mai multe, nici macar doua. Iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc si sinod al razvratitilor.

Sfintul Cuvios Teodosie de la Pecerska (+1073)
“Pazeste-te, fiule, de cei cu credinta strimba si de toate discutiile lor, caci si pamintul nostru s-a umplut de ei! Numai cel ce traieste in Credinta Ortodoxa isi va mintui sufletul. Fiindca nu exista o alta credinta mai buna, decit curata si sfinta noastra Credinta Ortodoxa … De asemenea, fiule, nu se cade sa lauzi o credinta straina. Cine lauda o credinta straina face la fel ca si cel care-si huleste propria credinta. Cine lauda credinta sa si pe cea straina e un fatarnic si apropiat de erezie … Daca cineva iti spune: “Credinta noastra si a voastra este de la Dumnezeu”, atunci, fiule, raspunde-i asa: “Fatarnicule! Cum pot fi amindoua de la Dumnezeu? Nu stii ce spune Scriptura: Este un singur Domn, o singura Credinta, un singur Botez. (Efeseni 4,5)
Asadar, fiule, fereste-te de acestia si intotdeauna apara-ti credinta ta! Nu te infrati cu ei, ci fugi de ei si intareste-te in credinta ta prin fapte bune! …

Sfintul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului (+1444)
“Credinta noastra este dreapta marturisire a Parintilor nostri. Cu ea, noi nadajduim sa ne infatisam inaintea Domnului si sa primim iertarea pacatelor; iar fara de ea, nu stiu ce fel de cuviosie ne-ar putea izbavi de chinul cel vesnic. Toti Dascalii, toate Sinoadele si toate dumnezeiestile Scripturi ne indeamna sa fugim de cei ce cugeta in mod diferit si sa ne indepartam de impartasirea cu ei.”
” Invataturile dascalilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, incredintat fiind ca sunt inselatoare. In materie de credinta ortodoxa nu exista concesie. Distrugerea credintei obstesti este pierzarea de obste a tuturor. Chestiunile credintei ortodoxe nu admit iconomia. Niciodata nu s-au indreptat cele bisericesti prin solutii de mijloc. Intre lumina si intuneric poate cineva sa spuna ca exista ceva de mijloc, numit inserare sau amurg; dar intermediere intre adevar si minciuna nu poate nimeni sa gindeasca, oricit s-ar stradui. Mijloc de impacare intre adevar si minciuna nu exista! In problemele de credinta nu incape pogoramintul si iconomia, deoarece pogoramintul provoaca imputinarea credintei. Asta ar fi egal cu a spune: Taie-ti capul si du-te unde vrei.”
” Noi pentru nimic altceva nu ne-am despartit de latini, decit pentru ca sunt nu numai schismatici, dar si eretici. Pentru aceasta nu trebuie nicidecum sa ne unim cu ei!”
“Acela care il pomeneste pe papa ca arhiereu ortodox este vinovat si latino-cugetatorul trebuie considerat ca un tradator al credintei. Prin urmare, fugiti de ei, fratilor, ca si de impartasirea cu ei, pentru ca unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucratori vicleni. Nu este altceva de mirare daca si ispititorii lui Satana se preschimba in ingeri ai dreptatii, al caror sfirsit va fi dupa faptele lor.”

Sfintul Ioan de Krnostadt (+1908)
“Care dintre ortodocsi nu ar dori unirea cu toti catolicii sau luteranii si sa fie una cu ei in Hristos, o singura Biserica, o singura obste a celor credinciosi! Care insa, dintre aceste-zise biserici, mai ales dintre intii-statatorii numiti papi, patriarhi, mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi, xiondzi (numele polonez pentru preot n.n.) sau pateri se va invoi sa se lepede de ratacirile sale? Nici unul. Iar noi nu putem sa ne invoim la invatatura lor eretica fara sa aducem vatamare mintuirii sufletului nostru. Oare se pot uni cele de neunit – minciuna cu adevarul?
Iezuitii catolici in folosul papei si a propriei lor vederi si scopuri egoiste si meschine, au pervertit legea constiintei si legea Evangheliei, afirmind ca pentru atingerea scopurilor proprii sau a scopurilor religioase, catolicii pot intrebuinta toate mijloacele nelegiuite: adica si ca sa omoare si ca sa vicleneasca in tot felul si sa prigoneasca credinta ortodoxa, sa o numeasca schismatica si o credinta de ciini, si sa-i arda pe ruguri pe ortodocsi, ca pe Hus si pe altii.
Neindoielnice sunt cuvintele Mintuitorului nostru Iisus Hristos: Cel ce nu este cu Mine, este impotriva Mea (Matei 12,30). Catolicii, luteranii si reformatii au apostaziat de la biserica lui Hristos – ei nu sunt de un cuget cu noi, nutresc vrajmasie impotriva noastra, cauta din rasputeri sa ne omoare, ne strimtoreaza in tot chipul pentru credinta noastra, ne batjocoresc si ne fac toate felurile de neplaceri mai ales in asezarile lor cele mai insemnate, ei merg in chip vadit impotriva lui Hristos si a Bisericii Sale, nu cinstesc de viata facatoarea Cruce, sfintele icoane, sfintele moaste, nu respecta posturile, strimba dogmele credintei celei mintuitoare. Ei nu sunt cu noi ci impotriva noastra si impotriva lui Hristos. Intoarce-i Doamne la adevarata Ta Biserica si mintuieste-i!
“De gresita intelegere de catre catolici a cuvintelor Mintuitorului: Tu esti Petru si pe aceasta piatra (pe Hristos, pe Care Petru L-a marturisit Fiu al lui Dumnezeu) voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui (Matei 16,18) depind toate ratacirile catolicilor si papilor si mai ales parelnicul primat papal in Biserica si parelnicul rang al papilor de loctiitori ai lui Hristos. Ci uitati-va cite rataciri sunt ingaduite in credinta papei (iar nu a lui Hristos) rataciri ciudate, hulitoare de Dumnezeu – si le veti intoarce spatele cu nemultumire si groaza! O trufie omeneasca! O trufie sataniceasca! Auzi, papa infailibil! O, iezuitism!”
“Catolicii recunoscindu-l drept cap al bisericii pe papa, pe adevaratul Cap al Bisericii – Hristos L-au pierdut si au ramas lipsiti de Cap. Intreaga istorie a papismului da marturie ca la catolici nu este Cap fiindca ei fac lucruri necuvioase, lupta impotriva Bisericii Ortodoxe. Iar in invatatura lor dogmatica – vai, cite erezii, inovatii, abateri de la adevar! O, pierzator sistem papist! Singurul Cap al Bisericii ceresti, pamintesti si din cele mai dedesubt este Hristos Dumnezeu!”

-deci nu te du niciodata in adunarea ereticilor, in pseudo-biserica lor, mai bine te duci mai rar la Biserica de la 80 km

lozinci moarte, si nimic altceva. le-am citit si auzit pana la saturatie.

Alin, inca o data imi confirmi intelepciunea si bunul-simt pe care le ai: e a suta oara cand vezi lucruri pe care altii nu doar ca nu le vad, ci mai rau, de la care isi intorc privirea.
Iti multumesc.
Si nu, nu e vreo lingusire sau ironie aici, nu sunt idiot. Da, ai exprimat perfect un adevar deranjant asupra unei realitati periculoase. Suntem in aceeasi barca, pe care se pare unii vor sa o innece, netinand seama de Carmaci, pe care se pare ca acesti zeloti Il urasc sau dispretuiesc in ascuns.