Nu stiu ce profit ar putea aduce ,la piata mai vin tarani cu sapun dar nu stiu cati cumpara
Am sapun facut la tara de noi ,dar nu am folosit detergent.E facut acum vreo 20 ani si este bun
Intr-adevar scoate foarte bine petele ,chiar si cele de fructe

Profitul poate sa depinda si de sapun. Daca faci sapunuri de casa pe baza de grasime animala si nu adaugi mare lucru, este destul de dur ptr. piele si par. Merge eventual pe maini si pe picioare.

Insa daca mesteresti tehnica si inveti cum se fac sapunurile de casa bio ptr. corp,ten si par, cu grasime vegetala+alte plante si fructe+arome naturale+forma draguta, ai putea sa atragi clienti. Oricum, si sapunurile de casa ptr. corp/ten/par se fac ptr. diferite tipuri de piele ptr. a multumi cat mai multi oameni. Suntem diferiti, deci raspundem diferit la acelasi sapun.

De exemplu, aceasta familie (jos), face sapanuri de casa bio ptr. corp,ten si par si ai de unde alege. Poti sa arunci un ochi sa vezi. Le-am testat si imi plac tare mult.

http://www.chagrinvalleysoapandsalve...7/for-the-body

Da, sa produci un sapun natural, costa cam 1.5-2.5RON/100g, depinde ce pui in el, sa zicem 2RON, daca il vinzi tu, directi, cu 5RON (un pret rezonabil pentru un sapun natural de uz zilnic) ai practic 3RON profit, pentru 300RON profit brut (impozabil!!!) trebuie sa vinzi 100bucati, sau 10kg de sapun ceea ce nu e atat de usor.
Daca il vinzi prin distribuitori, profitul scade pe la 1-1.5RON/100g.

De asta se vinde in realitate cam cu 10RON/100g, dar deja sunt f. multi care produc sapun artizanal, practic piata este saturata, mai ales ca nu sunt f. multi amatori sa dea 10 RON pentru 100g de sapun cand cel mai ieftin sapun este 1.5RON sau cel mai scump sapun industrial din ala cu reclama la greu ca e super-cremos, sanatate curata, blabla este cam 5-6RON.

Ca incepator in ale fabricari sapunului, nu te gandesti mai intai la profit, ci iti testezi si ibunatatesti reteta, pe cat posibil. Apoi oferi prietenilor spre testare si astepti feed-back din partea lor. Daca vor fi multumiti, vor dori sa cumpere. Primii pasi spre valorificarea sapunului nu pot fi decat mici, dar siguri.

Sapunul fabricat la rece are, dupa parerea mea, dezavantajul ca se dizolva prea usor in apa din savoniera. Nu stiu ce se poate face in acest sens. Poate trebuie sa stea mai mult timp sa se usuce. Altfel, imi plac aceste sapunuri cu diverse arome naturale.

Rasfoind acest topic, la un moment dat cineva indemna sa se posteze si cum trebuie pastratata recolta cruda si cat mai proaspata pe timpul iernii.
Doresc sa mentionez ca eu nu am o experienta bogata in domeniu si nici o pasiune de nemaiintalnit, dar am avut ocazia o perioada de cativa ani sa fiu ajutor in agricultura si imi amintesc unele lucruri pe care doresc sa vi le impartasesc si voua cu scuzele de rigoare daca voi deja le stiti.
Toamna, dupa ce se strangea recolta din gradini si livezi, ea era depozitata in BECIURI si PODURI racoroase, bine aerisite dar in care totusi sa nu patrunda gerul de afara.

Astfel in BECIURI:
- fructele (mere si gutui in special) erau puse rasfirat pe rafturi de lemn ale caror blani nu erau lipite unele de altele...deci trebuia sa fie putin spatiu ca sa patrunda aerul
- varza la fel ca fructele, era pusa in rafturi de lemn cu ceva distanta intre blani. Atat fructele cat si varza, o data la cateva zile se intorceau si se mai sortau in cazul in care unele incepeau sa se strice
- morcovul si pastarnacul era asezat pe un suport de lemn aplicat vertical pe un perete. Astfel se punea un rand de morcov/ pastarnac peste care se aplica un strat de nisip uscat, apoi se aseza alt rand de morcov, alt strat de nisip si tot asa pana se termina morcovul
- cartofii erau depozitati pe jos, oarecum rasfirati, in limita spatiului si o data la cateva zile erau intorsi cu lopata
- pt iubitorii de ardei umplut...ca sa aveti ardei gras iarna, dupa ce ii culegeti se scobesc, se inlatura samanta si apoi se umple cu sare grunjoasa si se baga in butoi de plastic...peste iarna, cand doriti sa faceti ardei umplut cu orez sau cu carne, se scot de la sare, se spala de sare si apoi se lasa in apa cateva ore ca sa-si revina din starea de smochinire si sa se desareze cat mai mult posibil...eventual se mai schimba si apa.

In PODURI:
- nucile erau urcate in pod si asezate cat mai rasfirat pe podea de lemn
- ciorchini de struguri erau agatati pe sarme in pod pana se stafideau (erau alesi cei mai frumosi ciorchini, cu strguri mari si sanatosi, copti bine)...tot asa se mai facea si cu cateva mere taiate felii si agatate in ata de streasina pana se uscau.
- prunele doar dintr-un anumit soi (nu stiu din pacate sa va zic care), care erau coapte bine se puneau pe bucati de hartie in pod ca sa se usuce
- patrunjelul, leusteanul, mararul se culeg cu codite lungi, se spala si apoi se leaga in manunchiuri cu ata, apoi se atarna la uscat ...sau se pun pe bucati de hartie si dupa ce se usuca se depoziteaza in cutiute de plastic/ lemn/ sticla
- ceapa si usturoiul ori era impletita si agatata de stresini, ori era pusa rasfirat pe podea de lemn si din cand in cand se intorcea si se alegea daca ceva incepea sa se strice
- fasolea pastai era pusa rasfirat sa se usuce si dupa ce era uscata bine de tot se dadea jos din pod, era pusa pe bucati mari de panza si batuta cu o vergea de lemn pana ieseau boabele de fasole, apoi erau alese cu migala si depozitate in borcane sau cutii de plastic.

In CONGELATOR :
- rosiile si ardeiul gras dupa ce se spala se baga in congelator si se pot folosi iarna la ciorbe/ mancaruri gatite
- patrunjelul, leusteanul, mararul se spala, se toaca si se pune in cutii de plastic in congelator...iarna le puteti folosi ca si cum ar fi atunci culese din gradina (isi pastreaza culoarea verde, mirosul si gustul proaspat).

Multumim, Iubirea, ca te-ai gandit sa ne impartasesti aceste sfaturi folositoare.
De ardei stim si eu ca se pot conserva, dar nu in sare, ci in apa potabila. Uimitor, dar tin asa toata iarna.

Am fost azi sa vad de legumele mele si toate rasadurile mi s-au prins si le merge bine. E prima data ca pun in pamant lutos. Vad ca e bun pentru majoritatea legumelor.

Ai reusit sa plasezi inventarul in surplus? Daca nu, sunt eu interesata la toamna, caci ceea ce plantezi primavara poate sa se prinda, iar ceea ce plantezi toamna trebuie sa se prinda.

Anul acesta pare a fi un an bun pentru gutui si caise.
Cunoasteti parabola din Biblie, cu cele 7 vaci grase si cele 7 vaci slabe, nu? In anii cu abundenta trebuie sa adunam rezerve pentru anii de seceta.
Ce putem face cu gutui si caise multe? Gemuri, duceturi si compoturi. Acestea tin ani de-a randul. Mai putem face peltea de gutui, pe care eu o folosesc la acoperirea fructelor, ca sa nu oxideze, cand fac tarta cu fructe proaspete sa congelate.

Au ZAHAR..

Ma intreb, inainte sa se descopere zaharul (industrial), cum se facea (se facea?) dulceata?

Gem si compot se pot face, cred, si fara zahar.

Buna intrebare!Si pe mine m-ar interesa sa stiu...

Nu cred ca se facea dulceata. Poate doar o fiertura care se amesteca cu miere de albine?
La fel si compotul. Zic si eu...

Mierea de albine incalzita devine toxica.
Chiar si pastrata la temperatura camerei, in timp devine toxica.
Este indicat a fi pastrata la temperaturi cat mai scazute daca se are in vedere conservarea pe timp lung.

Oricum, conservarea prin pasteurizare are un efect negativ asupra valorii nutritive, de preferat ar fi congelarea si uscarea desi la congelarea nu se preteaza chiar orice fructe.

Merele uscate sunt grozave, nu stiu cum ar fi perele, gutuile.

Insa cea mai buna forma de conservare - dar si cea mai costisitoare si nu la indemana oricui (echipamentul costa mii de euro), este uscarea prin congelare.
Astfel se poate conserva orice fel de hrana, de la legume/fructe pana la carne sau chiar ..inghetata, pastrandu-se neschimbat gustul si chiar forma si culoarea.

Fructele se pot usca, sau se pot face gem dupa metoda Topoloveni, adica, fructele se expun caldurii in cuptor 10-12 ore, fara zahar. Ceea ce iese e cel mai sanatos magiun. Am incercat cu niste prune f coapte, asta e conditia, si a iesit un magiun putin acrisor, dar bun. Nu degeaba magiunul de Topoloveni a luat medalii internationale: numai romanilor le-a trecut prin cap sa faca gem fara zahar. Bravo lor!
Dulceata are neaparat un sirop de zahar.

Unele legume si fructe se pot usca: ardei, ardei iuti, ciuperci si chiar si rosiile.
stie cineva cum se usuca rosiile? In magazin sunt f scumpe rosiile uscate la soare. Rosii avem, soare avem...

Si radacinoasele se pot marunti si se usuca aproape de o sursa de caldura, aidoma legumelor din vegeta. Aceasta contine o cantitate mare de sare. Oare este important ca sa se puna sarea? Eu obisnuiesc sa pun acest amestec de legume rase pentru ciorba in congelator, dar ocupa destul de mult loc. Uscate nu ar ocupa cine stie ce loc. Legumele isi revin daca le punem in apa.

Cipsurile din mere sunt crocante si gustoase.

Acum se pune mararul pentru iarna, ca in iunie dispare si mai apare toamna tarziu.

Am avut surpriza sa gassesc in supermarket chives Allium schoenoprasum, caruia i se spune cepsoara pe romaneste.
http://www.google.ro/search?q=cepsoa...w=1117&bih=624
Aceasta ceapa subtire, cu bulb, este verde tot anul si se inmulteste f repede. Trebuie taiata f fin si se foloseste in salate, sandwichuri si in icre, dand un aspect placut. E ca si cand am manca ceapa verde. Acum face niste flori mov, f frumoase. Acestea trebuie culese si puse la uscat cu capul in jos. Atentie: cand se usuca, cad semintele marunte, pe care le adunam si le punem in pamant pentru a avea noi plante. Va recomand cu caldura aceasta cepsoara. Se poate pune in congelator, taiata marunt, pentru la iarna.

Rosiile le poti usca fie la soare, fie direct in cuptor. Personal, am incercat vara trecuta sa usuc rosii la soare, dar n-am prea reusit pt. ca se adunau tot soiul de musculite si pana la urma am renuntat. La cuptor insa se fac mult mai repede.
http://ebunatati.blogspot.ro/2011/10...rinate-cu.html

Miha, ma bucur pentru micuta ta gradina. Un lucru de care eu nu am tinut cont, pentru ca nu am stiut: permacultura - grija fata de ceea ce mancam incepe intai prin grija fata de mediul in care se dezvolta plantele, prin refacerea solului.

Pentru cine are timp:
http://vimeo.com/28055108

http://documentare.digitalarena.ro/s...culturii-2010/ - subtitrat.

E vremea cireselor si a visinelor. Nu aruncati nici coditele, caci sunt bune pentru ceai (se amesteca cu matasea de porumb), si nici samburii, care se pun intr-un ciorap de nylon si se spala in masina de spalat rufe. Apoi se poate umple o perna, pe care o vom putea incalzi la nevoie in cuptorul cu micro-unde. Aceasta pernuta va pastra caldura si o putem folosi in loc de plosca cu apa calda, sau pentru sustinerea bolnavilor aflati la pat.

Multumim, Carmina, pentru reteta de uscat rosiile. Acum asteptam sa apara rosiile coapte...

Te rog să mă ierți, dar nu cred.
E prima data când aflu despre această... idee. Oare albinele știu?
Până acum n-am văzut miere toxică; nici de pe Internet n-am aflat ca s-ar fi intoxicat vreodată cineva cu miere.

Altcineva spunea mai deunăzi că mierea este singurul aliment care nu se strică.
Nu te supăra, dar a doua variantă e mai plauzibilă; până o să mă intoxic(ha, ha, ha!).

Spui că e cea mai bună fiindcă implică tehnologie de ultimă oră?
Te înșeli. Deși tehnologic a fost pusă la punct în timpul celui de-al doilea război mondial(din motive de eficiență a lanțului producție-transport), uscarea prin congelare(durată de 3-5 zile) se practică și azi pe înălțimile anzilor încă de dinaintea civilizației incașe; costurile sunt 0(zero).

Ce crezi tu (sau nu) este irelevant.
Daca maninci ceva si imediat nu cazi mort sau ajungi la spital, nu inseamna neaparat ca e un lucru bun.
Documenteaza-te inainte sa vorbesti.
Am postat detaliile pe alt topic.

Ma indoiesc ca pe inaltimile anzilor este vidul necesar pentru a face ca gheata sa se evapore.
Oricum, dpdv practic nu are nici o relevanta, nu cred ca ai sa fugi cu mancarea in spate pana acolo si inapoi.

Da ,este un condiment foarte iubit de mine,in special in combinatiile care implica cartofi:cartofi copti,salata de cartofi,vinete coapte sau ardei copti. Desigur si in salate.
Am pus si in gradina anul trecut insa mi-au mancat-o veveritele(la fel si mararul).

Anul asta am avut noroc ca plantele sa ramana nemancate de diverse vietati si avem si rosii,castraveti,vinete si verdeturi.
Salata si rucola nu s-a facut,cred ca este prea mult soare.
Aseara am mancat primul castravete(urias) din curte;l-am pus intr-o supa rece de rosii :))
Probabil ca sfatul cu presararea zatului de cafea a dat roade caci nu mai vad nici picior de limax prin curte- si inainte erau cu tonele.

Chiar daca este destul de tarziu,eu tot am sa seman niste leustean daca tot au disparut veveritele amatoare de verdeturi :)
Am sa pun si niste poze saptamana viitoare.

Trebe sa bei destula cafea ca sa scapi de melci :)
Sau poate doar e un an prost la melci?

La soare nu se usuca oricum (in aer liber) se fac un fel de uscatoare solare (se gasesc pe Internet exemple destule).

La cuptor - le-ai terminat ca si valoare nutritiva.

La soare se usuca la o temperatura de 40-50 grade (depinde cum construiesti uscatorul si de expunere) la cuptor sunt 150-250grade (cu usa inchisa) - depinde si de cuptor.
Cu usa intredeschisa putin, tot sunt peste 100 grade.

Dupa 10-12 ore de cuptor (150-250grade C) putin probabil sa difere dpdv nutritiv ca cele facut cu zahar industrial.

Ba astea (care totusi se fierb ~100grade C si nu atat de mult) s-ar putea sa fie mai bune dpdv nutritiv(exceptand zaharul in exces).

Dulceturi mai naturale (fara zahar) se pot face fierband fructele in suc de mere, pana la consistenta dorita.

Da,am o inima buna dar circulatie cam proasta,de acea excesul pe care il fac cu consumul de cafea nu ma afecteaza ,intr-o saptamana strang destul zat pt gradina :)

Chiar daca fructele stau in cuptor atatea ore, pentru a se deshidrata practic, expunerea la caldura e facuta cu intermitente, oprindu-se focul din cand in cand. Nu a spus nimeni ca trebuie sa stea la 150-250 gradeC.

M-am documentat exact de pe lincul pe care le-ai postat chiar tu(fără să-l citești, desigur).

Oare ce-o fi relevant? Ce scrii tu?
Poate pentru tine; de-abia acum m-am convins.

Ce inseamna "din cand in cand"?
Nu e musai sa stai ore in sir la 250 grade, pentru unele substante nutritive, vitamine termosensibile cum e vitamina C, probabil cateva minute sunt suficiente.

Avem acum cuptoare moderne, care au buton pentru stabilirea temperaturii. Daca apa fierbe la 100 gradeC, atunci 100 grade sunt destule pentru a aduce la fierbere gemul.

Doar cele electrice au optiunea asta.
Si 10-12 ore? Doar pentru consistenta?
Cam asa se intampla cand capriciile culinare au castig de cauza in fatza alimentatiei sanatoase.

Da, ai dreptate. Presupun ca tu manaci prune proaspete in miez de iarna, si nu te atingi de magiun de prune, ca unii si altii.
Stii, exista si o consolare: cei, care se hranesc cum trebuie, vor muri mult mai sanatosi decat ceilalti, care isi gasesc placerea in magiunuri si altele asemanatoare...

Se pot usca, se pot congela, pana si compotul e mai bun/sanatos decat un magiun.

Sa stii ca e un mare adevar aici, chiar daca nu-ti dai seama inca.
20-30 ani de pastile, doctori si o stare de semi-handicap fac o diferenta majora.
Si chiar 10 ani de viata in plus, fac o diferenta, daca ai pentru ce trai.

Gata, ma las de magiunuri, caci perspectiva de a lua 20-30 ani pastile nu imi convine. Pe mine m-ai convins.

Exista magiun de prune fara zahar pt cei cu diabet sau foarte putin zahar
Eu la 5 kg de prune pun 1/2 kg de zahar
Mai greu este cu gemul de caise sau piersici unde trebuie 1 kg de zahar la 3 kg de fructe
Eu gemul sau magiunul cum il numiti il pun fierbinte in borcane fierbinti ,capsez borcanul si il tin la pled pana se raceste
Nu am probleme tot anul
E totusi o mancare de post
Tin minte ca par.Cleopa a cerut in spital magiun ,pt ca el nu manca de dulce in post
Si par.Cleopa a trait ani multi

Mie dulceata si magiunul imi dau arsuri la stomac. Ca si absolut tot ce este tinut pe foc mult timp;singurele lucruri care nu-mi dau arsuri sunt legumele si fructele preparate cat mai putin sau crude,bineinteles.Ca sa mai amintesc de atacurile de colita care se razvrateste la cantitati mari de zahar.
Toti suntem deosebiti in felul nostru,ceea ce face bine unuia sau place,pt altul poate fi otrava curata.Chiar daca semanam la trup nu toti suntem inzestrati la fel(asta apropos de Parintele Cleopa si de magiun).

Si eu cred ca compotul este mai bun decat dulceata dar din pacate nu poti conserva mult timp compotul fara a folosi conservanti.

Arsurile sunt de la zahar ,mai ales cel din dulceturi unde este in cantitate foarte mare
Gemul se mananca pe paine ,deci cantitatea de gem este mica.
Si apoi fiecare cum este construit .
Altii nu suporta cruditatile ,au colita.
In general zaharul este foarte toxic ,dar in gem exista o cantitate mai mica de zahar .

Am mai citit prin postarile anterioare si m-am gindit sa va propun citeva cunostiinte de ale mele, teoretice si practice, desigur.

Magiunul, teoretic se face din orice prune (lucru valabil pt. cei care nu sunt obisnuiti cu rigorile specifice oricarui lucru de pe pamint) dar ca sa il cheme cu adevarat magiun el se face numai din anumite prune, bine cunoscute de catre cei care au livezi, si care au concentratia de zaharuri cea mai mare .
La preparare nu se adauga nici un pic de zahar . Au ele destul in ele, plus ca la final gustul magiunului nu este de miere, ci unul dulce si usor acrisor .
Fara adaus de zahar, dar fiert bine in cele doua runde (la inceput tot fructul iar apoi trecut prin strecuratoare in care se retin simburii si cojile) magiunul nu face floare si nu se strica nicodata . Fierberea se face la foc potrivit spre mic dar dureaza 8-10 ore, cu multa grija pt. a nu-l afuma .
La oras se pastreaza in borcane, cum bine este spus mai sus, sterilizate 1 ora in cuptorul f. incins si apoi ferite cit de mult de desterilizare (odata cu introducerea borcanelor in aragaz se introduc si 2-3 linguri metalice cu care se va manipula magiunul si deasemenea nu suflam/oftam si nu vorbim pe deasupra borcanelor si nici nu le scoatem din cuptor decit in momentul in care le umplem, ele fiind atunci atit de calde incit sa le suportam la manevrarea manuala).
La tara pastrez magiunul in oale de pamint de la 1 litru pina la 5 litrii, f. bine pregatite inainte de umplere (spalate si tinute o nopte in cuptorul sobei sau 2-3 ore in aragaz la foc mic) si legate la gura cu celofan .
Niciodata nu mi-a facut floare sau ceva si mai rau de atit .
Magiunul la care se adauga zahar la preparare nu se mai numeste magiun, ci este gem de prune . Iar gemu-i gem, si magiunu-i, magiun. Termenii nu sunt sinonimi .
Nu exista povesti cum ca prunele sunt cam acrisoare, ca "noua ne place mai dulce", ca se face otet daca nu pun zahar, etc, etc ... Nu exista asa ceva !
Daca se face din soiul de prune care trebuie, culese pt. magiun numai ce este copt bine-bine, atunci magiunul nu iese doar acrisor sau acru ci dulce bine.
Dar, chiar bine preparat, din cauza concentratiei mari de zahar din prune nu se recomanda diabeticilor (decit daca isi maresc putin doza de insulina) celor cu sensibilitate gastrica (adica a celora care deja au cel putin o gastrita hiperacida) ca si unor pacienti cu colita(de fermentatie).
De asemenea, el aduce un aport mare de zaharuri in organism(este f. caloric, nutritiv) dar mincat cu piine, trebuie cunoscut ca aportul de zahar in singe se prelungeste si se amplifica si mai mult . Zaharurile din fructe cresc cel mai repede glicemia si intra repede in ciclul de ardere, de metabolizare, pt. ca apoi aceiasi glicemie sa fie mentinuta tot crescuta din cauza zaharurilor din piine care se metabolizeaza mai lent decit primele si care tin mai mult timp nivelul glicemiei ridicat.
De aceea schimnicii, taranii autentici si cei care doresc sa se nevoiasca cu postul stiu ca in primul rind magiunul este un aliment f. hranitor si mai apoi este un desert. Pt. asta il maninca pe putina piine si ii este suficient pt. o jumatate de zi sau chiar o zi intreaga , indiferent ce munceste .
Spre deosebire de multi mireni care postesc cu o ciorba mare de fasole continuata cu o tacanita de cartofi mai multicica si apoi pus dopul la damigeana cu 4-5 felii mari de piine cu gem... zicind in acest fel ca au postit !
Stim cu totii ca postul insemneaza in primul rind infrinare si nu regim fara carne, oua si brinza !

Un ultim adaos, pt. patologia amintita de Yasmina ii spun ca se rezolva f. bine prin acupunctura cu maxim 1-3 serii de terapie spatiate pe un an(o serie este formata din 10 sedinte).

Asta este experienta mea practica cu subiectul magiun .
Daca prezinta interes ma "dedau" la discutii cu alti bine experimentati pe subiect , ca si cu cei carora nu le "iese" citeceva cum ar trebui si voiesc sa corecteze acest citeceva .

In ceea ce priveste gemurile, zacusca, etc o problema e sa umplem borcanele fara sa dam pe langa. Cand am fost in vacanta, am gasit o palnie cu gura f larga, protrivita pentru borcane. De atunci umplerea borcanelor nu mai prezinta nici o problema.
Si eu sterilizam borcanele prin fierbere sau in cuptor. Acum le inchid repede dupa umplere si le pun intre paturi groase. Las borcanele pana se racesc; de regula le scot din patura a doua zi, cand sunt deja reci. La fel procedez si cu sticlele de suc.
Am incercat si metoda cu intoarcerea borcanelor fierbinti cu capacul in jos. Mie personal nu mi-a reusit; deci raman la paturile groase.

Poti incerca si varianta urmatoare: zacusca odata terminata, se pune in borcanele deja pregatite, se infileteaza capacul si se lasa in cuptor, la foc potrivit 20 minute, socotite din momentul in care incepe sa fiarba in borcane; se stinge focul si se lasa in cuptor pana ce se racesc complet. Eu asa procedez de fiecare data.

Ce facem cu tantarii?
 

Am gasit o metoda f simpla de a ne debarasa de tantari:
Avem nevoie de 20 cl apa + 50g zahar + 1g drojdie + 1 sticla de plastic de 2 l (PET).
Iata cum trebuie sa procedam: taiem PET-ul in doua, in asa fel incat sa obtinem un recipient si o palnie. In recipient punem apa, zaharul si drojdia si acoperim cu palnia. Apoi imbracam peretii cu o foaie de hartie neagra. Nu stiu daca culoare hârtiei are importanta, dar zic sa respectam indicatiile. Apoi punem recipientul intr-un colt al casei. Dupa o vreme vom vedea cati tântari au fost atrasi de lichidul dulce aflat in fermentatie... Multi!

Ai incercat tu, personal?
A functionat?

Daca sunt "multi" sa stii ca e bine totusi sa-ti pui plase la geamuri.

Desigur, si asa mai pot scapa 1-2 din cand in cand, suficient cat s-ti faca o noapte amara si ceva din ziua de dupa, daca esti mai sensibil(a).
Problema e daca aia 1-2 nimeresc sticla-capcana inainte sa te ciuruiasca.