1. homeopatia trebuie sa isi dovedeasca eficenta ... si pana acum nu a reusit

2. nu exista medici homeopati ...exista doar homepopati; iar medicii alopati care practica homeopatia ... actioneaza contrar tuturor cunostintelor care au facut sa primeasca diploma de medic


nu exista medici homeopati si nu exista medicina homeopata ... ati fost gresit informati :67:

homeopatia in sine nu are efecte nefaste pentru ca nu are nici un fel de efecte (distincte fata de placebo), dar are prin faptul ca oamenii isi lasa copii sa moara de la simple eczeme pentru ca homeopatii demonizeaza medicina si nu apeleaza la ea:

http://www.smh.com.au/national/paren...0605-bxvx.html

E dezamagitoare legatura ontologica dintre prostie si subiectivism ingust si fanatic
 

...si ignoranta in domenii pe care unii, genul de sectaroizi strans uniti in jurul catorva oase moarte si a unor manuscrise contrafacute, le ataca cu o ravna demna de o cauza mai buna.
Medicul meu curant este homeopat, intre multe altele, si am deplina incredere in leacurle sale. Ca sa fie totul clar: cand imi recomanda un leac homeopat, procedeaza la obiect, afland natura terenului, sa zic asa. Homeopatia NU e placebo, NU e escrocherie. Unde mintea cocosului ati vazut escroc sa inteleaga notiuni clar initiatice ale celei mai inalte cunosteri tipologice?! Caci asta e homeopatia: o cunoastere mult mai profunda decat cea care e temelia alopatiei. De aceea nu se poate proceda statistico-scientist, si simplist as adauga, "demonstrand/infirmand" sa zicem infectarea unei tarlale de cartofi cu calitatea gresiei din casa fermierului. Adica alopatia gliseaza, iar homeopatia alearga. Nu poate fi infirmata homeopatia cu metode alopate (pentru cei care nu inteleg metaforele).

Big stupid!

Homeopatie sau alopatie? - interviu cu medicul Pavel Chirila

http://www.sfintiiarhangheli.ro/mult...-pavel-chirila

Becul si curentul electric sunt de origine masonica
 

La fel automobilul, este masonic. Ia sa treceti voi la lumanari, la caruta si la spalat hainele cu mana.
Sa nu va mai urcati nici in lift, ca a folosi curent electric si tot ce merge pe curent, este un mare pacat si nu este pe crestini.
Sa nu mai mergeti la spital, ca toti medicii sunt masoni si la operatie folosesc becuri ce merg pe curent si chirurgii sunt niste pacatosi.
La fel, toate medicamentele, s-au facut in fabrici ce folosesc curent electric.
Sa nu mai deschideti calculatorul, ca tot pe curent merge, nici televizorul.
La fel, tipografiile de azi merg pe curent, sa nu mai cititi nici o carte tiparita, ca sa nu cadeti in pacat.
Sa nu va mai atingeti de homeopate, singurele remedii care vindeca si sa luati otravuri (farmacon=medicament=otrava), ca sa rotunjiti profiturile multinationalelor si sa ramaneti in boala vesnica.

Sa nu exageram, mai ales ca nu toate descoperirile au fost facute de masoni. Oamenii confunda omul cu terapia. E adevarat ca Hanem a intrat in loja masonica transilvana si de aceea multi asociaza homoepatia cu masoneria, crezand ca este un mod de al masoneriei ptr. a face rau oamenilor, desi, sunt si multi medici alopati care sunt masoni si nu mai e bai. Homeopatia, dupa cum a spus dl.doctor Paver Chirila (practica homoepatia si este si ortodox credincios), este o terapie europeana, la inceput practicata de Hipocrate de ex., apoi aceasta metoda a intrat la naftalina, ca sa fie scoasa din nou la lumina. Deci nu este o practica religioasa, poate sa fie facuta de un ateu,catolic,ortodox etc. Sunt si medici care folosesc homeopatia ca tratament, care prin acest tratament promoveaza si spiriutalitatea orientala(anse,energii etc.). Fac un fel de amestec si sunt destui, din pacate. Asa cum si acupunctura are o parte stiintifica, are si o parte sincretista--atunci cand medicul incepe sa vb. despre ying si yang. Confuziile pornesc de la sincretism.

Exclusivismul iarasi nu este bun. Doar medicina alopata este buna. Sau doar cea homeopata. Trebuie sa cunoastem toate metodele de vindecare, toate terapiile. Si medicina alopata vindeca oamenii, homoepatia si ea vindeca (din cate am inteles pentru unele substante s-au facut studii stiintifice si acele substante intra deja in medicina stiintifica, nu mai fac parte din homeopatia empirica), fitoterapia la fel (Romania are o fitoterapie bogata, de 2000 de ani; s-a practicat mult timp), la munte/la mare etc.

Domnul doctor Pavel Chirila explica destul de bine treburile acestea in link-ul postat de mine mai sus.

Sigur ca da,echilibru si discernamant in toate,sunt de acord.
Si ca o mica mentiune: toata lumea discuta despre cum sa combatem si sa tratam boala dupa ce ea s-a instalat in trup sau psihic,insa mult prea putini dintre noi se preocupa despre cum sa ne pastram sanatosi,majoritatea asteptand sa dea boala peste ei pentru a face ceva.
De multe ori boala fizica sau psihica se instaleaza treptat,uneori poate dura chiar ani,iar cel in cauza si apropiatii sai ignora aceste semnale primite (simptomele) persistand in acelasi stil de viata nesanatos dpdv fizic si psihic,pana cand boala ajunge sa il scoata din uz la propriu.
Daca am invata sa ne respectam mai mult propria fiinta,sa invatam sa ii descifram semnalele atunci cand le trimite catre noi si sa fim mai atenti cu noi insine,un mare procent din afectiunile cu care oamenii se confrunta astazi ar fi redus.

aveti dreptate!
 

extraordinar !!! masonii au inventat lumea civlizata. O fii adevarat ca au inventat si ei niste chestii dar cu scopul de a manipula masele. Masoneria este formata din elitele organizatiilor de tot felul inclusiv finaciare cu un scop clar. Pentru a inventa ceva este nevoie de munca asidua. Masonii nu fac asta ... Dar fac altceva. Isi atribuie tot ce este mai bun si folositor prin mjloace de manipulare bine puse la punct sau coopteaza in organizatile lor persoanele cu merite deosebite pentru a putea spune asta : totul este masonic. Homeopatia de altfel este o inventie draceasca care isi revendica falsul rol de a vindeca . Vindecarea vine numai de la Hristos prin biserica si prin mainile medicilor care lucreaza pentru EL. Restul e inselare !!!

Sigur ca da. De exemplu, dr.Pavel Chirila (nu ii fac reclama, dar am informatiile sale in minte, caci abia am terminat de ascultat interviul postat mai sus) care a scris o carte: Sa nu hranim cancerul!, a spus ca 30-35% din cazurile de cancer se datoreaza mancarii nesanatoase. A facut o paralele cu fumatul. De la tutun nu iti vine imediat rau, ca sa faci conexiunea, ci este o intoxicatie lenta, care dureaza in jur de 30 de ani. Asa si cu mancarea nesanatoasa si plina de E-uri (E-uri care in alta tari sunt interzise, dar in Romania sunt ok) si alte substante (cel mai nesanatos aliment consumat de majoritatea oamnenilor aproape zilnic: sara iodata).

Apoi este si partea duhovniceasca. Cum sa fi sanatos cu trupul, daca sufletul tau este bolnav si plin de rani deschise (pacate/traume)? Oricum, o vindecare completa, nu doar cea a trupului care oricum trece si te imbolnavesti la loc, este prin Biserica. Te duci si la medic, dar Il primesti si pe Hristos in viata ta.

Este o vorba romaneasca tare faina: cine stie, scapa!

A facut studii temeinice in acest sens?
Ma indoiesc.
Nu ca n-ar fi sanatos sa eviti E -urile nocive din alimentatie.

Trist dar adevarat - sunt oameni mult mai sanatosi duhovniceste decat unii dintre noi si totusi bolnavi trupeste.

Sa nu uitam ca si genetica are o parte importanta.

Trecand peste algerile spirituale ale lui Hanem, unele relatate in detaliu aici pe forum si care nu sunt in ton cu crestinismul ba chiar dimpotriva, daca va veti rezuma in a cerceta homeopatia ca metoda medicala (stiintifica e prea mult spus) si cum s-a ajuns la ea, o sa va buseasca rasul.

Aiurea.
Minte sau nu stie ce vorbeste.

Pentru a rosti un descantec nu e nevoie de o credinta anume.
Sau a fi superstitios (si asta e un pacat) nu e incompatibil cu botezul ortodox.

Orice om onest care are si cat de cat o cultura medicala si stiintifica si va incerca sa inteleaga homeopatia mai intai, daca este si un om moral, va ajunge sa o respinga.

Altfel, va trebui musai sa creada ca agitand apa va capata cine stie ce proprietati vindecatoare, pentru ca asa zice Hanem, lucru care nu e strain de conceptiile magice.

Si acupunctura ca metoda medicala este sub semnul intrebarii.

A fost o discutie lunga despre asta, se pare ca cele mai bune rezultate in favoarea homeopatiei indica o eficienta doar cu cateva procente deasupra efectului placebo, procente care pot fi explicate si altfel decat prin faptul ca homeopatia in sine este medicina.

Vezi ca nu stii despre ce vorbesti?
Confuzi homeopatia cu fitoterapia.

In timp ce fitoterapia se bazeaza pe principii active, unele chiar intrate in practica curenta alopata, homeopatia se bazeaza pe tratamentul cu apa chioara (sau granule de zahar) in care practic nu exista nici macar o molecula de substanta activa - teoria homeopatica zice ca exista "puteri" care se transfera din substanta originala folosita in cadrul dilutiilor homeopatice, apei.

Cu ce este diferita acesta convingere de magie?
Ca stiintific validata nu este.

Dl. doctor Chirila din pacate nu mai este un reper pentru ortodoxie iar medical cu atat mai putin decand cu pasiunea dumnealui pentru homeopatie, cum scriam si aici ( un topic similar).

Zice si lucruri bune si folositoare dr Pavel Chirila,dar eu cred ca mai bine nu avea de a face cu homeopatia cred ii era suficient faptul ca e ortodox,e medic,tine cont si de de medicina alopata si mai ales de fitoterapie

-despre sarea iodata chiar nu stiam ca suntem obligati prin lege sa consumam iod ,e aberant ;hg din 2002 e unica in lume

Sarea iodata ne umple incet, dar sigur, de cancer. Romanii, fortati prin lege sa consume exclusiv sare iodata

http://www.badpolitics.ro/23037/

Ei...daca vrei sa cumperi sare neiodata, te duci la salina sau la magazinele naturiste, se gasesc si acolo. Sau le iei din afara. Sau renunti la sare complet. Dar legea in sine este criminala rau. Nu am mai pomenit asa ceva in alte tari, gasesti si,si. Ce fac cei cu alergii la iod si asa? Nu mai pot manca nicaieri in oras.

Dincolo de anumite exagerari - cred ca E -urile din sarea macinata (saruri de cianura) sunt mai nocive decat iod -ul in sine (pentru o persoana normala) - sare neiodata se gaseste pe toate drumurile, ca sa zic asa.

Te duci la piata si ceri sare pentru muraturi.
1 leu/kg.
Daca vrei ultra-fina, o macini intr-o rasnita de cafea.

In magazinele "naturiste" de cele mai multe ori gasesti tot iodata (legea ii obliga) si chiar si cu cianuri cu tot.

Dar cica este "marina" (de fapt toata sarea a fost candva pe fundul unei mari) - conteaza daca e rafinata (adica saraca in microminerale) sau nu, si de multe ori si cea "naturista" e rafinata (de asta zic ca e si o industrie "naturista" a tzepelor pe bani grei)

Dar multi nu stiu, nu vor sa stie de chestii din astea, se incred orbeste in Stat care, cred ei, vegheaza la "binele" lor..
Cum, sa-i omoare "Statul"? Dar e posibil asa ceva? Ca doar are grija de noi, ca are frica de noi..

Cantitatea reglementata de E-uri e stabilita astfel incat sa nu aiba un efect nociv (desi se pare ca nu toti producatorii o respecta), dar e pentru acea portie, nu se site efectul cumulta in timp al consumarii unor astfel de produse de sinteza. La fel cum doar o tigare sau doua nu au cum sa aiba un efect nociv asupra sanatatii, doar efectul cumulat este o problema.
Am vazut ceva interesant de curand, se pare ca pana nu demult tigarile erau prezentate ca avand un scop benefic asupra sanatatii, din cauza ca sunt facute din plante. :) Reclamele accentuau acest aspect. Pana cand s-a observat ca la cei care fumau de mult timp nu era deloc asa.

dau cateva citate din cartea oana-iftime-alexandru-iftime-homeopatia-o-abordare-stiintifica-si-spirituala.

"...oamenii de bună credinţă implicaţi în homeopatie din necunoaştere vor găsi, în paginile acestei cărţi, suficiente informaţii pentru a se lămuri asupra contradicţiei dintre homeopatie şi ştiinţă, pe de o parte, şi homeopatie şi creştinismul ortodox, pe de altă parte." (Oana Iftime)

"În concepţia lui Hahnemann, preparatele homeopate (numite remedii) nu acţionează în mod fizic, material, asupra corpului, ci, printr-o acţiune nematerială, spirit-like, influenţează forţa vitală, contrând lucrarea agenţilor perturbatori ai acesteia:
“Substanţele naturale care au fost descoperite ca fiind medicinale sunt astfel numai datorită puterii lor (specifice fiecăreia dintre ele) de a acţiona asupra organismului uman printr-un efect dinamic, spirit-like (transmis prin intermediul ţesuturilor vii sensibile) asupra principiului vital care guvernează viaţa.” [Hahnemann]

Principiul similitudinii
Perspectiva homeopată este una holistă, de vindecare a persoanei ca întreg material şi spiritual, vindecarea presupunând înlăturarea simptomelor odată cu înlăturarea modificărilor „forţei vitale”. Vindecarea s-ar realiza pe baza principiului similitudinii, conform căruia remediile induc, la nivelul forţei vitale, o „perturbare dinamică” similară celei induse de „agenţii malefici” care au provocat dezechilibrarea ei (boala), astfel încât forţa vitală, astfel „indusă în eroare” nu mai „simte” dezechilibrul cu pricina:


“Dacă principiul vital este forțat să nu mai perceapă acțiunea acestui agent ostil care se străduieşte să producă şi să întrețină tulburarea, adică dacă medicul acţionează asupra pacientului cu un agent morbid artificial (medicament homeopatic) care poate să inducă o stare patologică de dizarmonie asupra forţei vitale în modul cel mai similar posibil şi care, chiar într-o doză foarte mică, este întotdeauna mai puternic decât boala naturală similară, atunci, în timpul acţiunii acestei boli artificiale similare mai puternice, forța vitală nu mai percepe acea tulburare produsă de agentul morbid inițial; începând din acel moment, problema practic nu mai există pentru ea, fiind anihilată.” [Hahnemann]

Sucusionarea (dinamizarea, potenţarea)
Pentru a dobândi capacitatea, de natură spirituală, de interacţiune cu forţa vitală, substanţele folosite de către homeopat, numite generic materia medica, trebuie diluate şi „dinamizate”, rezultând remediile homeopate.


“Pentru obiectivul ei specific şi prin metoda particulară de lucru, niciodată încercată înaintea mea, homeopatia dezvoltă puterile medicinale interne, spirit-like, ale substanţelor brute până la un grad până acum nebănuit şi le face extrem de penetrante, active şi eficiente, aproape de nemăsurat, chiar şi pe acelea care în stare naturală nu au nici cel mai mic efect medicinal asupra organismului uman.
Această transformare remarcabilă a proprietăţilor corpurilor naturale prin acţiunea mecanică a triturării şi sucusionării asupra particulelor cele mai fine (în timp ce aceste particule sunt amestecate într-o substanţă inertă solidă sau lichidă) dezvoltă puterile latente dinamice, imperceptibile înainte, prezente, dar nemanifestate. Aceste puteri afectează electiv principiul vital al vieţii animale. Acest proces este numit dinamizare sau potenţare (dezvoltarea puterii medicinale) şi creează ceea ce numim dinamizări sau potenţe de diferite grade.” [Hahnemann]

În cursul preparării remediului, substanţa din care se prepară acesta se diluează şi dinamizează în mod repetat. Diluţiile se repetă în asemenea grad încât, de la un punct încolo, remediul nu mai conţine nici măcar o moleculă din substanţa supusă proceselor de diluare şi dinamizare, ci numai lichidul în care s-au efectuat diluţiile (respectiv, apă sau alcool).
Scara la care se fac diluţiile este, de regulă, decimală (1:10, adică se adaugă o parte din ceea ce trebuie diluat la nouă părţi de lichid diluant, se notează cu „D” sau cu „X”) sau centesimală (hahnemanniană, 1:100, se adaugă o parte din ceea ce trebuie diluat la 99 de părţi de lichid diluant, notată cu „C”).
Treptele de diluţie (numărul de repetări succesive ale procesului de diluare, se notează cu cifre arabe - de ex. 12C, 60X, D8 etc.) pot fi atât de numeroase, încât substanţa de la care s-a pornit în prepararea remediului să nu mai fie reprezentată deloc în acesta. Diluţia D6, spre exemplu (echivalentă cu 3C) este de 1:1.000.000, corespunde unei părţi de substanţă la un milion de părţi de amestec. Un remediu notat cu „30C” a fost obţinut în urma efectuării a treizeci de diluţii hahnemanniene - adică substanţa iniţială a fost diluată de câte o sută de ori la fiecare din cele treizeci de trepte (operaţiuni) de diluţie parcurse. La această diluţie, nu doar că nu mai există nicio moleculă de materia medica în remediu, dar acesta este cel mai probabil că nu mai conţine nici măcar molecule de apă care să fi venit în contact cu materia medica.
Prin diluare şi dinamizare, materia utilizată (numită materia medica) „se spiritualizează”, devenind remediu:


“Dacă acest proces mecanic se realizează corect în concordanţă cu aceste instrucţiuni, substanța medicinală care în stare brută pare să fie doar materie, uneori chiar materie nemedicinală, este în final transformată complet şi rafinată prin aceste dinamizări progresive, devenind o forță medicinală spirit-like. Această forță spirit-like nu mai este perceptibilă simțurilor prin ea însăşi, dar globulele impregnate acționează ca un transportor al ei şi îşi demonstrează puterea curativă în organismul bolnav chiar folosite în stare uscată, însă mult mai mult când sunt dizolvate în apă.”[ Hahnemann]

Hahnemann explică proprietăţile curative ale remediilor pe baza presupusei spiritualizări a materiei diluate şi sucusionate, care devine astfel, capabilă să interacţioneze cu forţa vitală, similară ca natură cu forţa dobândită de către remediu:


“ Această afirmaţie conform căreia materia devine „forţă spirit-like” nu va apărea de necrezut dacă se ia în considerare faptul că în această metodă de dinamizare (ale cărei produse le-am găsit după multe experimente amănunţite şi contraexperimente a fi cele mai puternice şi în acelaşi timp cele mai blânde, adică cele mai bune) cantitatea materială a medicamentului este redusă de 50.000 de ori cu fiecare grad de dinamizare şi totuşi puterea sa creşte incredibil. Dacă multiplicăm folosind numărul de bază 50.000 cu fiecare dinamizare progresivă, substanţa materială este deja redusă de 125 x 1018 ori la potenţa a treia (trituraţia a treia centesimală iniţială este de 1:1.000.000 multiplicată cu 50.0003). Rezultă de aici că al treizecilea grad de dinamizare reprezintă o fracțiune care cu greu mai poate fi scrisă. Este foarte probabil ca în timpul unei astfel de dinamizări (dezvoltarea adevăratei sale naturi medicinale interioare) substanța materială eventual se dizolvă complet în esența ei individuală spirit-like şi că starea sa brută poate fi înţeleasă ca reprezentând doar această esenţă spirit-like încă nedezvoltată.” [ Hahnemann]

Vad ca d-na Oana Iftime il combate/contrazice pe dr Pavel Chirila,nu e de acord cu homeopatia .

“În acelaşi spirit ca şi autorii homeopaţi citaţi mai sus „argumentează” şi alţii[Pavel Chirila], amestecând fenomenele, definiţiile, ştiinţa cu filosofia şi cu religia şi denaturând elemente ale realităţii în încercarea de a susţine edificiul homeopatiei, astfel încât rezultă lucrări care sunt adevărate colecţii de pseudo-dovezi şi pseudo-argumente, remarcabile prin caracterul neştiinţific, lipsă de logică şi eroare epistemologică. [ Epistemologia studiază cunoaşterea şi limitele ei. Constituie o eroare epistemologică, spre exemplu, a examina o problemă de natură spirituală cu mijloace ştiinţifice şi reciproca, a avansa explicaţii de natură spirituală acolo unde potrivită ar fi investigaţia ştiinţifică. Una dintre erorile epistemologice majore de largă circulaţie în societatea actuală se referă la pretenţia unora de a demonstra existenţa/inexistenţa lui Dumnezeu prin metode ştiinţifice. ]


Vom mai examina câteva exemple.
“Diluția infinitezimală: o substanţă farmacologic activă este eficientă şi în diluţii infinitezimale; acum există numeroase dovezi farmacologice şi fiziologice (multe substanţe din organismul nostru circulă în diluţii mari: prostaglandine, hormoni, mediatori de sinapsă etc.)
Pe de altă parte, bolile alergice sunt dovada fiziopatologică a efectului diluţiei infinitezimale (să nu uităm că un şoc anafilactic sau o criză de astm bronşic se pot declanşa la întâlnirea cu alergeni infinitezimali” ( Chirilă P., Vindecarea, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009, p. 157).


La aceste afirmaţii se aduc următoarele obiecţii:
1) Prin „diluţii infinitezimale” se înţeleg exclusiv diluţiile utilizate în homeopatie, diluţii care implică, de la un punct încolo, absenţa totală a materiei diluate. Li s-a dat acest nume chiar de către homeopaţi, exact în ideea că diferă de diluţiile obişnuite (utilizate în chimie, practica farmaceutică etc.) prin faptul că materia diluată se găseşte în diluţie într-o cantitate infimă, pentru ca, de la o treaptă de diluţie încolo, să nu mai fie prezentă nici măcar printr-o singură moleculă. Or, toate substanţele invocate (prostaglandine, hormoni, mediatori sinaptici) circulă, în organism, în cantităţi detectabile, fiind în mod cert prezente fizic. Aşadar, pentru niciuna dintre aceste substanţe nu este adecvat conceptul de „diluţie infinitezimală”.
Totodată, pentru toate aceste categorii de substanţe, spre deosebire de remediile homeopate, se cunoaşte modul de acţiune, care este bazat, în mod cert, pe interacţiuni fizico-chimice detectabile. Se ştie cu ce structuri şi molecule interacţionează în organism, ce efect fiziologic au etc.
2) Şocul anafilactic reprezintă o reacţie alergică de mare amploare şi gravitate, potenţial letală. Declanşarea acestei reacţii presupune contactul direct cu alergenul (substanţa pe care organismul nu o tolerează şi care declanşează anafilaxia, un gen de reacţie extremă de apărare a acestuia), presupune prezenţa sa fizică. Iarăşi, nu este adecvată ideea de „diluţie infinitezimală”, care, de altfel, îşi are sensul (sau lipsa de sens) numai şi numai în cadrul homeopatiei, nepotrivindu-se cu nimic din fiziologia organismelor vii.



“Principiul dinamizării se aplică în tehnica farmaceutică homeopatică şi este foarte simplu: diluţiile pornind de la soluţia-mamă se fac succesiv procentual (1% din soluţia mamă, apoi 1% din 1%... etc.) până la diluţia dorită. Tehnica cere ca la fiecare diluare să se aplice flaconului o sucusiune, o agitaţie, pentru o mai bună dizolvare. “ ( Chirilă P., Vindecarea, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009, p. 157).


Ce rost are sucusiunea „pentru o mai bună dizolvare” a unor soluţii (cele care corespund treptelor înalte de diluţie folosite în homeopatie) în care nu mai are ce să se dizolve, lipsind cu desăvârşire materia de dizolvat? Şi, dacă se face pentru dizolvare, de ce se numeşte „dinamizare” sau „potenţare”, termeni care trimit la „energii”/puteri” şi nu pur şi simplu „dizolvare” sau „agitare”? Am fi acceptat ideea că autorul textului comentat nu crede în ideea de eliberare de energie prin sucusiune, considerând, pur şi simplu, că sucusiunea se face pentru o mai bună dizolvare, dacă nu ar fi insistat el însuşi asupra ideii de „energie”, încercând, în plus, să o „încreştineze”:
“Dr. Pfeifer îşi începe descrierea homeopatiei la pagina 68 cu o altă afirmaţie nefondată: „potenţarea” ne duce „în lumea energiilor cosmice şi a filosofiei orientale”.
Dinamizarea, sucusiunea soluţiei nu are nimic de-a face cu lumea orientală; cu excepţia Indiei (unde a fost dusă de englezi), homeopatia e aproape necunoscută şi nu se practică în Orient. Pentru a ne convinge, autorul ne trimite la citate din Hahnemann care vorbesc de „energii dinamice” şi de „forţa vitală cosmică”. Aceste citate nu sunt câtuşi de puţin relevante din cel puţin două motive:
- homeopatia este practicată de atei, creştini, musulmani, păgâni, iudei, indiferenţi religios, care nu se raportează la nici o energie sau se raportează fiecare la ce energie vrea;
- creştinii cunosc bine noţiunea de energie creată despre care literatura patristică vorbeşte din abundenţă şi care acţionează în universul material. “( Chirilă P., Vindecarea, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009, p. 157).


Trecând peste aserţiunea nedemonstrată şi agresivă conţinută în această frază despre ce cunosc „creştinii” (recurs la autoritatea anonimă, metodă consacrată de manipulare), aşadar ignoranţii contestatari ai homeopatiei ar trebui să tacă, umiliţi, precum şi peste ecourile nefericite ale terminologiei, rămâne neclar la ce anume se referă autorul.
Energiile care ţin să fie toate cele care există sunt necreate, lucrarea Celui necreat asupra creaţiei, iar formele de energie în sensul ştiinţific al termenului (termică, chimică, electrică, nucleară, luminoasă etc.) nu au făcut obiectul scrierilor patristice. Oricum, presupunând că prof. Chirilă se referă la o formă de energie prezentă în lumea materială, precum energia termică, luminoasă etc., s-a văzut, mai sus, în ce măsură rezistă supoziţia existenţei unei energii non-spirituale a remediilor.[ Catolicismul substituie noţiunea ortodoxă de har, energie dumnezeiască necreată, cu cea de „graţie divină”, care ar fi o „energie creată” care acţionează asupra lumii, creaţia fiind „incapabilă”, din acest punct de vedere eretic, să primească energiile dumnezeieşti necreate. Se ajunge, de aici, la o serie de alte erezii, inclusiv la a contesta posibilitatea îndumnezeirii omului, prin har. ]
În mod curios, autorul oferă, ca suport pentru legitimitatea „dinamizării”, nişte aşa-zise exemple de dinamizare, în fapt de mişcări prezente în natură, şi care nu au nimic de-a face, ca mod de desfăşurare şi rezultat, cu „dinamizarea” homeopată:
“Soluţiile „potenţate” sau „dinamizate” se găsesc peste tot, încă de la creaţie, în organismul, în fiziologia noastră şi în universul material şi biologic în care trăim, şi nu au nici o legătură cu vreo filosofie orientală: valurile mărilor, lacurilor „dinamizează” apa, vânturile „dinamizează” aerul, inima „dinamizează” o viaţă întreagă masa de sânge, plămânul „dinamizează” aerul pentru a face schimbul de gaze la nivel alveolar, stomacul şi intestinul „dinamizează” conţinutul intestinal etc.” ( Chirilă P., Vindecarea, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009, p. 157)

Argumentaţia autorului devine complet confuză. Nu doar că nu se explică nicăieri ce înseamnă, de fapt, dinamizare, dar se atribuie o acţiune de „dinamizare” diverselor elemente din creaţie, de la cele neînsufleţite la cele însufleţite, fără a fi, iarăşi, clar, care este legătura dintre numita dinamizare şi acţiunile descrise pentru fiecare element în parte.
Dacă sucusionarea (dinamizarea) se face, după cum susţine autorul, anterior, „pentru o mai bună dizolvare”, ce anume „dizolvă mai bine” „valurile mărilor, lacurilor”, şi în ce scop? Sau, plămânii „dizolvă mai bine”... oxigenul în aer, pentru realizarea schimbului de gaze? Şi, cum rămâne cu „energia creată” pe care autorul o leagă, anterior, de sucusionare (dinamizare)? Eliberează valurile, în apa mărilor şi lacurilor, o „energie creată” similară cu cea eliberată în remedii? Sau inima în sânge, plămânul în... aerul inspirat, intestinul în... conţinutul intestinal? Oceanul planetar este un nesecat remediu? Sângele nostru este un remediu? Dacă dinamizarea este atât de răspândită în natură, se pune întrebarea de ce se mai practică ea în homeopatie, fiindcă totul, pe lume, ar trebui să fie gata „dinamizat” (vezi şi discuţia de mai sus, despre dinamizarea „globală” a remediilor). La ce bun să mai dinamizezi materia folosită la prepararea unui remediu dintr-o plantă, din moment ce planta era gata dinamizată, în calitatea ei de „vegetaţie care se mişcă în funcţie de ritmul circadian sau vânturi”, şi care a fost străbătută toată viaţa ei de plantă de „seva care ascensionează prin arbori, plante”? Ba, şi omul ar trebui să fie dinamizat, prin bătăile inimii, ventilaţia pulmonară şi nu se mai ştie ce, încât se pune întrebarea cum de se mai îmbolnăveşte şi la ce îi mai trebuie remediile homeopate. Pe scurt, ce sens are paragraful citat, unde este coerenţa sa cu restul afirmaţiilor din text şi unde îi este legătura cu concretul, ştiinţific şi/sau teologic? În absenţa coerenţei şi a legăturii cu concretul, textul reuşeşte, însă, să transmită impresia că autorul evită să spună, clar, ce este aceea dinamizare. Stilul „formelor fără fond” pare a fi, de altfel, tipic pentru apologeţii homeopatiei.


Revenim la lucrarea Prof. Chirilă:
“În primul rând, trebuie să menţionăm că principiul similia este menţionat prima dată de Hipocrat, cu 5 secole înainte de Hristos. În al doilea rând nu reiese de nicăieri că remediul homeopat funcţionează conform convingerilor filosofice ale lui Hahnemann. Este ca şi cum am spune că penicilina acţionează în baza filosofiei personale a lui Fleming. La pagina 76 autorul încearcă să ne îndepărteze de homeopatie, revenind obsesiv la „sursa energiei”, citând un medic care la rândul lui citează un alt medic şi care ar susţine că remediile homeopate vindecă prin „energia cosmică”.
Dar în lume există zeci de mii de medici homeopaţi care prescriu remediile lor pe baza simptomelor şi semnelor clinice şi care nu se raportează la nicio energie. Pe de altă parte, noi, creştinii, credem cu tărie că în remediile naturale lucrează energii create puse de Domnul la Creaţie. Aşa ne învaţă Sfânta Scriptură, aşa ne învaţă dogma Bisericii noastre. “( Chirilă P., Vindecarea, Ed. Christiana, Bucureşti, 2009, ).

1) Faptul că principiul similia a fost enunţat şi de către altcineva, înainte de Hahnemann, nu reprezintă un argument asupra corectitudinii sau ştiinţificităţii acestuia.
2) Dacă homeopaţii puteau demonstra că acţiunea remediilor se bazează pe un factor la fel de material precum penicilina lui Fleming, argumentul Prof. Chirilă ar fi rezistat. În absenţa (şi imposibilitatea) unei atare demonstraţii, în afară de faptul că adună mere cu pere, comentariul despre Hahnemann şi Fleming nu conţine nimic relevant pentru întemeierea abordării homeopate.
3) Despre care anume energii create este vorba? Care sunt aceste energii care lucrează tocmai în „remediile naturale”? Ce loc din Scriptură învaţă despre aceste energii, unde în învăţătura Bisericii se vorbeşte în mod specific despre nişte „energii create care lucrează în remediile naturale”? Şi, ce este un remediu natural? „Naturale” sunt, spre exemplu, ceaiurile, sau consumul de plante crude, care conţin substanţe (principii active) ale căror molecule nu sunt absente, precum în cazul remediilor homeopate, şi care acţionează asupra organismului în mod non-spiritual. Remediile homeopate suferă, însă, prelucrări care le conferă proprietăţi a căror bază materială rămâne inexplicabilă.”

Din experienta personala va spun sa aveti grija cu tratamentele homeopate.

Personal am avut niste experiente (o alergie destul de puternica la substanta activa) si s-a lasat pentru cateva zile cu spitalizare.

Am intalnit insa si cazuri mai fericite, prieteni care si-au tratat anumite afectiune cronice cu succes. Cred ca e important sa consultati un specialist.

Eu am hotarat in final sa folosesc doar ceaiuri si medicamentele clasice.

Singura substanta "activa" din "remediile" hopeopatice poate fi doar apa (chioara), zaharul si mai rar, alcoolul.

Dintre toate, doar alcoolul sa te fi dat gata ca in rest.. :)

Nu, nu a fost enuntat de Hipocrat, l-au inrolat fortat in campania pro-homeopatica.

Ma refeream la aspectul cifrelor -daca vii cu statistici, ele trebuie sa aiba ceva studii la baza,corect?

Unde ai vazut asa ceva?

Sa stii ca si eu am vazut treaba cu tigarile. Sunt reclame vechi din America, de prin anii 50-60. Sunt ceva de genu: toti mai multi medici recomanda Camel sau ca dentist, recomand X sau reclama cu bebelus care spune ca mama sa fumeze inainte sa il certe. Pun link-urile.
Citeam despre legatura avortului cu cancerul al san si tin minte ca s-a facut o paralela cu ce s-a intamplat cu tigarile. Cand s-a descoperit ca tigara da cancer? Prin 1900-1910 oamenii de stiinta au facut legatura dintre tigari si cancerul la plaman, dar oficial au fost facute publice informatiile prin anii 60. Poate incurc anii, dar retin clar ca de la descoperire pana la anunt oficial, au durat 6 ani. Industria a intervenit tutunului.

Aici e video:
Unbelievable: doctors recommend smoking ! 60 years ago...
Cigarettes are good for you
The Doctors Report From Camel Cigarettes!
More Doctors Smoke Camels Than Any Other Cigarette 2

Si poze.

ce-i drept ca si eu am fost recent la un astfel de doctor homeopat ... auzisem numai lucruri bune despre aceste practici medicinale ... eu avand probleme cu *capul* foarte ametit un urma unor probleme ale urechii care si acum ma streseaza, am mers cu gandul ca aici am sa-mi gasesc insanatosirea miraculoasa... am mers frumos auzind ca si doamna este foarte credincioasa si are multe icoane in incaperi, mi-a pus firele alea la maine, picioare si la cap si dai la relaxare... ce am vazut si ce am inteles este ca aceasta medicina este o facatorie in primul rand ca nu am avut niciun folos si nicio ameliorare a starii de sanatate in urma pastilutelor luate cu rigurozitate, apoi ca m-am gandit la ce informatii am primit de la doctor... imi spusese ca e dezordine mare in organismul meu ca mai trebuie sa vin neaparat la o sedinta , ca stau cam prost cu viata spirituala desi i-am zis ca in ultima perioada din cauza problemei ce ma chinuie frecventez mai des ca de obicei Biserica si ce mi s-a parut in neregula a fost ca mi-a precizat ca viata spirituala era ceva in genu la 16% adica comunicarea mea cu Dumnezeu se poate masura in procente ... rezultate venite normal dintr-un program ce tine de asiatici sau de unde provine aceasta homeopatie; si mai multe treburi mi s-au parut ciudate deci cred ca acele vindecari primite de altii au provenit doar din lucrarea psihica pe care pacientii si le-au insusit prin gandirea lor... pentru ca si eu dupa o zi ,2 de tratament cu pastilutele alea deja gata imi zicea ca nu ma mai doare una , alta ca ma simt mai bine dar cand tratamentul s-a apropiat de sfarsit si am vazut ca problema principala nu se ameliorase deloc mi-am dat seama ca aceasta medicina este o facatura ... parerea mea

Cred ca si doctorii homeopati sunt diferiti, in sensul ca nu toti procedeaza la fel. Am fost la o doctorita homeopata, dar nu mi s-a intamplat ce ai relatat tu. Am mers cu analizele facute (cu un diagnostic) si mi-a dat doar tratament. Nu m-a intrebat nimic altceva.

Oamenii au din ce in ce mai multa incredere in homeopatie, este recomandata in special copiilor, ca o alternativa la medicina alopata.

Faptul ca un medicament homeopat cu cat este mai diluat cu atat este mai puternic, ridica semne de intrebare. Pentru acest lucru am o mare rezerva, deoarece le consider intr-o oarecare masura periculoase.

Cred ca ar trebui sa ne axam mai mult pe fitoterapia noastra romaneasca, care are si baza stiintitifica si este si practicata de secole, mai ales in manastiri. Nu sunt clinici de fitoterapie?

Afirmatia era alta:

Dar poate raspunde catalin.

Si care ar fi aspectul favorabil homeopatiei?

Tratamentul homeopatic se da in functie de simptome, ei nu recunosc diagnosticul modern.

A facut un ban usor si atata tot.

Pentru ca este multa reclama s dezinformare si multa ignoranta.

Normal ca apa chioara nu poate dauna copiilor.
Dar nici mare bine nu le face.

Apa chioara si zaharul mai greu sa fie periculoase in cantitatile homeopatice.

Poate sunt periculoase prin substratul spiritual negativ, dupa cum afirma unii desi aici am rezerve.

Nu stiu la care parte din fito-terapie te referi cand spui ca are baze stiintifice.

In general, cand un compus biologic activ cu valoare farmaceutica a fost gasit intr-o planta, a fost sintetizat si pe cale industriala si inclus intr-o medicamentatie care are un efect mult mai bine definit decat un extract oarecare care ridica semne de intrebare vizavi de procedura si continutul efectiv de substanta activa sau dozele necesare.

HOMEOPATIA ŞI ORTODOXIA – Dumnezeu, omul şi boala

"Preceptele credinţei creştine (d. ex. a-ţi iubi vrăjmaşii, a-ţi pune viaţa pentru aproapele tău, a accepta suferinţa ca mijloc al mântuirii) par nebuneşti celor care nu cred [ Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu (I Corinteni, 1, 18). ] şi, astfel, pier (din pricina necredinţei lor, care îi ţine departe de Dumnezeu, „în latura şi-n umbra morţii”). Credincioşii ştiu, însă, că urmarea acestor precepte (care necesită ca omul să ia decizia de a-şi învinge egoismul şi de a se încredinţa înţelepciunii dumnezeieşti) atrage asupra lor harul, puterea lui Dumnezeu, prin care orice poate fi învins, depăşit, părând derizoriu faţă de splendoarea mântuirii, la care suntem chemaţi. Acesta este sensul cuvintelor Mântuitorului: Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima, şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară (Matei, 11, 28-30). omul primeşte răbdarea în suferinţă de la Dumnezeu, în urma alegerii şi acţiunii sale de a asculta de El, acceptându-I ca incontestabile şi indubitabile dragostea, mila şi înţelepciunea [ Căci Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda (I Corinteni, 10, 13). ] , încredinţându-se cu totul în mâinile Lui, sau, mai bine zis, conştientizând şi proclamând cu fiecare atitudine faptul că suntem cu toţii în mâinile Lui şi că singur El ştie ce este cel mai bine pentru fiecare dintre noi.Acestei alegeri, de a accepta voia Lui cea plină de iubire, Dumnezeu îi răspunde cu darul răbdării.Ca oameni, nu avem a aduce decât buna intenţie, disponibilitatea acceptării celor de Dumnezeu îngăduite asupra noastră. Este ca şi cum am avea de trecut o linie, iar aceasta este linia îndoielii – îmi accept suferinţa cu încredere în Înţelepciunea care mi-a dat-o spre îndreptarea mea, sau nu o accept. Odată trecută linia, dincolo de ea ne aşteaptă darurile bunătăţii dumnezeieşti.

Spre deosebire de diverse curente eretice, Ortodoxia îl îndeamnă pe om, conform Scripturii, să apeleze la medici, arta medicală fiind tot un dar şi un semn al milostivirii Lui faţă de lucrurile mâinilor SaleDiverse elemente din lumea creată pot alina, odată întrebuinţate cu priceperea medicului, suferinţa determinată de boală. Dar, şi în alinarea trupului, dobândită prin mijloace medicale, bolnavul ar trebui să vadă tot semnul dragostei lui Dumnezeu, care îi dă uşurare, astfel încât să se poată întoarce către cele ale sufletului. Dacă îi este spre folosul sufletesc, spre viaţa de veci, se va vindeca, iar, dacă îi este util mai degrabă să sufere în continuare, spre pocăinţă (şi chiar spre sporirea răsplăţii în viaţa viitoare), nu se va vindeca. Încăpăţânarea în vindecare nu este, aşadar, o idee bună. Iar atunci când omul ajunge să facă orice pentru a nu suferi, apelând chiar şi la puteri necurate pentru a-şi uşura boala, aceasta devine, din prilej de pocăinţă, prilej de păcat de moarte. Pentru o alinare trecătoare, omul ajunge să-şi deschidă larg calea către chinurile veşnice, căci demonii nu vindecă, Dumnezeu singur putând da vindecare. Vindecarea, în sens absolut, implică iertarea păcatelor, reîntregirea sufletului, ceea ce singur Dumnezeu poate lucra asupra omului: Intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa. Şi iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. Şi Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre? Căci, ce este mai lesne, a zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală-te şi umblă? Dar, ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta. Şi, sculându-se, s-a dus la casa sa. (Matei, 9, 1-7) Desigur, pentru omul necredincios a vorbi despre diavol şi lucrarea sa este un non-sens la fel de mare precum a vorbi despre rolul mântuitor al suferinţei.

Credinciosul, însă, ar trebui să cunoască faptul că demonii sunt vrăjmaşii omenirii şi că orice părtăşie cu ei nu ne poate face decât un imens răuVracii, cu meşteşugul lor, pe mulţi i-au tămăduit de boli şi pe mulţi ce erau bolnavi i-au făcut sănătoşi. Numai că pentru aceasta trebuie să fii părtaş la necinstirea lui Dumnezeu. Departe de noi un asemenea gând!Este limpede, dar, că demonii nu vindecă. Dacă, totuşi, Dumnezeu le îngăduie cândva să tămăduiască vreo boală, aşa cum fac oamenii, este ca să te încerce, şi nu pentru că Dumnezeu n-ar şti, ci ca să înveți să nu-i suferi pe demoni nici dacă tămăduiesc [ Sfântul Ioan Hrisostom, din Împotriva iudeilor I, PGB 34, 132-138, PG 48, 854-855, citat în Diavolul şi magia..., p. 111). Aici, sfântul foloseşte conceptul de tămăduire (vindecare) în două accepţiuni - vindecarea reală, care vine de la Dumnezeu (şi care implică iertarea păcatelor, reîntregirea sufletului suferind) şi vindecarea aparentă (alinarea trupului cu preţul pagubei sufleteşti), ca lucrare a puterilor întunericului, prin care acestea îi atrag pe oamenii necredincioşi sau slabi în credinţă.

Există şi persoane care cred în Dumnezeu, dar existenţa diavolului nu o admit. Alţii consideră că cine „face bine” altora nu are cum lucra cu necuratul, aşadar „vindecătorii” sunt „buni” şi neapărat „lucrează cu Dumnezeu”.Nefiind dispus să accepte durerea şi boala, sau din inacceptarea unei condiţii (uneori nu cu mult) diferite de cea a semenilor săi (reflex al orgoliului, intens cultivat în societatea actuală), acesta aleargă către orice soluţie, fără a se interesa (ba chiar fără a-l interesa) în ce raport se găsesc aceste soluţii şi promotorii lor cu Hristos. Nu a fost deloc dificil pentru nişte practici care promit şi, uneori, chiar oferă „vindecări” pe care medicina „clasică” nu le poate realiza, să „cotropească” o societate al cărei progres tehnologic nu are cum suplini golul din sufletecontemporanul, fie el şi ortodox şi cu atât mai mult cel neortodox, se închină, de-a dreptul, la ştiinţă, nemaipunându-şi probleme duhovniceşti înaintea acestui idol al omului „emancipat”, îndoiala faţă de lucruri prezentate drept ştiinţifice fiind semnul de ruşine al „înapoiaţilor”, al „fundamentaliştilor” şi „fanaticilor”. idolatrizarea ştiinţei, alături de indisponibilitatea de a accepta suferinţa, îi face pe unii să recurgă la păgânismul prezentat drept ştiinţă.

Un homeopat absolvent de studii superioare, cu calificare obţinută în străinătate şi/sau care afişează (şi) cunoştinţe din „alopatie”, anatomie, fiziologie, biochimie ş.a.m.d. impresionează publicul cu nivel mediu de educaţie (pacienţii lipsiţi de educaţie formală fiind convinşi,este asigurat. Dacă are diplomă în medicină, aceasta îi aduce „puncte în plus” în ochii publicului, iar dacă nu, se aplică judecata conform căreia respectivul este un „original”, un „pasionat” autodidact, eventual un „deschizător de drumuri”.Dacă se mai şi prezintă drept un om credincios, această aparenţă va adormi şi ultimele zvâcniri ale conştiinţei unor „pacienţi” care nu trec, în credinţa lor, dincolo de analiza superficială conform căreia binele trupului este egal cu binele absolut."

Oana Iftime – Alexandru Iftime

Homeopatia nu este compatibilă cu Ortodoxia

"...homeopaţii, de la Hahnemann citireconsideră că boala este o perturbare a „forţei vitale” a organismului, produsă sub acţiunea aşa-numitelor „influenţe dinamice”, de natură spirituală În concepţia ortodoxă, complet diferită de cea homeopată, boala este urmarea păcatului, scopul său fiind pocăinţa şi întoarcerea la Dumnezeu, fapt clar prezentat în Scriptură şi în scrierile sfinţilor Înţelegerea duhovnicească ne învaţă că bolile şi celelalte necazuri pe care Dumnezeu le trimite oamenilor sunt trimise dintr-o deosebită milostivire dumnezeiască: precum doctoriile amare bolnavilor, şi ele dau mântuirii noastre, veşnicei noastre fericiri, un ajutor cu mult mai de nădejde decât vindecările minunate. Adeseori, foarte adeseori, boala este o binefacere mai mare decât tămăduirea, dacă aceasta ar veni; boala este o binefacere atât de vitală, încât îndepărtarea ei prin vindecare ar însemna îndepărtarea unui bine duhovnicesc cât se poate de mare, care nu suferă asemuire cu binele vremelnic adus de vindecarea bolii trupeşti ( Sfântul Ignatie Briancianinov)

Dumnezeu a dat omului suferinţa din pricina păcatului; dar, prin suferinţă pune capăt păcatuluiPăcatul a dat naştere suferinţei, dar suferinţa şterge păcatulsuferinţa se naşte din păcat, dar distruge păcatul când e însoţită de pocăinţă { Sfântul Ioan Hrisostom, Omilii despre pocăinţă.)

Filosofia (credinţa) homeopată, respectiv învăţătura ortodoxă despre boală sunt, aşadar, în mod evident diferite una de cealaltă.


Samuel Hahnemann s-a numărat printre aceste persoane, fiind deist, mason şi universalist.

Conform învăţăturii ortodoxe, însă, vorbim despre suflet, ca animator al trupului, iar nu despre vreo forţă vitală. Prin urmare, dacă discutăm perspectiva hahnemanniană ad litteram, aşa cum se vădeşte ea în Organon, vorbim despre vindecarea a ceva care, din perspectiva dreptei credinţe, nu există („forţa vitală”). Iar varianta în care Hahnemann, vorbind despre forţa vitală, s-ar fi referit nu la suflet, ci, mai precis, la ceea ce ţine omul în viaţă, prin intermediul sufletului, şi anume la energiile dumnezeieşti necreate, ar fi încă şi mai dezavantajoasă, pentru sistemul homeopat. În această perspectivă, pretenţiile luciferice ale homeopaţilor devin (şi mai) strigătoare la cer, fiindcă se ajunge, practic, la afirmaţia că lucrarea dumnezeiască poate fi alterată de cine ştie ce „factori perturbatori” şi că homeopaţii o „restabilesc”.


Nici un „vindecător”, fie el homeopat sau de alt fel, nu poate vindeca latura nevăzută a omului. Vindecarea sufletului nu se poate realiza decât prin lucrarea dumnezeiască, în Biserica cea Una sfântă, sobornicească şi apostolească. Dumnezeu ne-a lăsat, spre vindecarea trupului şi a sufletului, Sfinte Taine, prin care omul dobândeşte harul. Biserica ştie şi învaţă despre folosul primirii Sfintelor Taine de către bolnavi (ca şi de către cei sănătoşi) – taina Sfântului Maslu, taina spovedaniei (mărturisirii păcatelor) şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. Pocăinţa îl împacă pe om cu Dumnezeu, atrăgând asupra creaturii harul Ziditorului său. Sfânta Scriptură îndeamnă adesea la pocăinţă şi prezintă numeroase exemple de pocăinţă, prin care păcătoşii s-au întors la Dumnezeu, scăpând de nimicirea pe care o atrăseseră asupra lor păcatele lor.

-remediile homeopaţilor nu au cum fi rezultatul unor minuni, dat fiind contextul preparării lor, în afara Bisericii, într-un duh care nu are nimic de-a face cu credinţa adevărată. Nu doar că există homeopaţi eretici, păgâni, atei, şi că sistemul hahnemannian constituie per se un sistem păgân, dar aceste „miracole” se repetă la scară industrială şi se vând în chip profitabil. "

A fost vorba de analize la sange, si de un stafilococ. Nu prea voiam sa iau antibiotic, eram insarcinata si imi era recomandat de medicul ce ma avea in evidenta. De stafilococ am scapat cu acele bilute, dar valoarea fierului a ramas la fel de proasta, in ciuda celor trei luni de tratament homeopat. Nu s-a vazut nici macar o mica diferenta.

In timp ce urmam acest tratament, am inceput sa am unele probleme, un fel de efecte secundare. Nu stiu nici pana in ziua de astazi daca au fost de la tratamentul homeopat sau de la altceva. De atunci am inceput sa fiu mai retinuta si nu am mai apelat la homeopatie.

Eu consider tratamentul homeopat mai degraba periculos decat apa chioara.

-asa este !

Homeopatia şi vrăjitoria (magia simpatica)

"Atunci când se obţin vindecări fără vreo explicaţie cauzală accesibilă ştiinţific, ba, mai mult, imposibil de elaborat, din punct de vedere ştiinţific şi logic, aşadar în condiţii care contrazic ordinea firească a lucrurilor (cauzalităţile proprii lumii materiale), iar contextul arată că nu este vorba despre o minune, omul credincios este în drept să-l suspecteze pe vindecător de vrăjitorie (conlucrare, conştientă sau nu, cu demonii). Se poate spune, aşadar, şi despre homeopatie că ar fi vrăjitorie, iar această perspectivă este dificil de combătut, având în vedere o serie de elemente, dintre care vor fi examinate, pentru început, asemănările conceptuale şi/sau practice dintre homeopatie şi magia simpatică.


Vom ignora deosebirea artificială dintre magician (cel care intră în contact cu supranaturalul pentru a obţine anumite efecte benefice) şi vrăjitor (care intră în contact cu supranaturalul în scopuri percepute ca antisociale), adoptată de către unii antropologi
Cei doi termeni vor fi consideraţi sinonimi, la fel ca şi magie (fie aceasta considerată, de către unii, ca separabilă în „albă” şi „neagră”) şi vrăjitorie, conform perspectivei ortodoxe, care nu separă lucrarea cu duhurile în benefică şi malefică, aceasta neavând cum fi decât dăunătoare, pe plan duhovnicesc.
-asemănarea dintre teoria şi practica homeopatiei şi principiul şi aplicaţiile magiei simpatice trec dincolo de cea terminologică.Aidoma unor forme de magie simpatică tradiţională, homeopatia se bazează pe îndepărtarea unor fenomene (simptome) prin utilizarea unor mijloace mimetice (remediile, capabile să inducă simptome similare cu cele pe care le vindecă).
-Ideea că homeopatia este practicată de oameni de diferite religii nu este câtuşi de puţin incompatibilă cu perspectiva conform căreia homeopatia este o formă de magie. Împlinirea actului vrăjitoriei nu ţine de voinţa omului decât în ceea ce priveşte îndeplinirea ritualului vrăjitoresc (persoana putând fi sau nu conştientă de faptul că ceea ce face este vrăjitorie), în rest antrenează voinţa şi lucrarea îngerilor căzuţi şi are loc indiferent de raportarea subiectivă a persoanei la actul în cauză. Demonii de-abia aşteaptă să vină şi vin, odată chemaţi, indiferent ce crede despre ei şi despre toată povestea cel care a îndeplinit ritualul. Există vrăjitori iniţiaţi, implicaţi în colaborarea cu demonii în urma unei alegeri conştiente, dar există şi vrăjitoria practicată de către înşelaţi (persoane amăgite de către demoni, care ajung să nutrească idei neortodoxe despre existenţă şi impresii false despre ei înşişi, adesea considerându-se posesori ai unor capacităţi spirituale „deosebite”), sau chiar de către persoane care habar nu au că practicile pe care le adoptă sunt vrăjitoreşti.
-Parcurgând diverse Materia medica homeopate din întreaga lume, se poate constata că majoritatea zdrobitoare a remediilor au listate „simptome” reflectând influenţa duhurilor necurate în viaţa omului. Se pare că materia „dinamizată” stârneşte, în om, patimile şi îl face vulnerabil la atacuri demonice directe, rezultând manifestări pe care homeopatia pretinde că le tratează, cu ajutorul unora şi aceloraşi remedii. Remediul Acidum nitricum se asociază cu teama de boală şi de moarte, egoism, suspiciune, nefericire, nemulţumire, pesimism, depresie, iritabilitate, persoana este ranchiunoasă, răzbunătoare, încăpăţânată, răuvoitoare, nu o mişcă scuzele altora, suferă de disperare cronică, sare din somn, înspăimântată, atunci când adoarme [ Manifestări clare ale patimilor fricii şi trufiei, precum şi ale lucrării directe a demonilor.Remediul Sepia se asociază cu tristeţe profundă, plâns, indiferenţă faţă de cei dragi, manifestări de ciudă şi atitudini critice faţă de ceilalţi (efecte ale trufiei), lipsa bucuriei de viaţă, amorţeala emoţiilor şi a minţii (manifestări ale akediei, binecunoscută în patologia duhovnicească), aversiune faţă de familie şi prieteni, însoţită de teama de a fi singur(ă), mânie şi iritabilitate uşor de stârnit, teama de fantome, nebunie, sărăcie (adică, o serie întreagă de angoase de origine pătimaşă şi/sau demonică nemijlocită). Apar şi alte elemente îngrijorătoare, din punct de vedere duhovnicesc: remediul Bromium (dar şi alte remedii) este asociat cu senzaţia că cineva se află în spatele persoanei şi că, dacă aceasta se întoarce, îl va vedea pe acel „cineva” acolo. Un alt simptom curios conex unor remedii este insomnia cu oră fixă. Spre exemplu, pacientul nu poate dormi după ora trei dimineaţa. Se administrează remediul Nux vomica, după alţii merge şi Kali carbonicum, pentru aceeaşi categorie, a celor care se trezesc la trei dimineaţa, după alţii nu, fiindcă după aceştia din urmă Kali carbonicum se dă celor care se scoală în jurul orei două (nu trei) a.m. şi nu mai pot să doarmă. O astfel de simptomatologie aminteşte cel mai bine de „apucatul la oră fixă”, din limbajul popular. Că oamenii pot fi sâcâiţi de demoni, mereu la aceeaşi oră nu este deloc implauzibil, din perspectiva ortodoxăUn alt fapt bizar care se petrece cu cei care urmează tratamente homeopate este, după cum au constatat homeopaţii înşişi, afectarea stării de conştienţă, parte, alături de apariţia unor boli acute, din ceea ce s-a numit „culoarea ameliorării homeopate”. La pacienţi se pot sesiza: (…) alterarea percepţiei temporale, sărăcia limbajului, amnezia selectivă, lipsa conştiinţei de sine, caracterul holist al ameliorării şi dezvoltarea de boli acute, toate în răspuns la un tratament homeopat de succes.S-a văzut că sistemul homeopat constituie în sine o credinţă, şi anume una păgână, total incompatibilă cu Ortodoxia, aspectul ei aplicativ fiind o formă de magie simpatică. Influenţa demonică se vădeşte, în practică, în anumite reacţii ale probanţilor/pacienţilor, legate de toate patimile cunoscute Bisericii, precum şi de influenţe demonice ocazionale, directe. Pentru omul credincios şi care nu caută vindecare cu orice preţ (adică alinarea trupului cu preţul pagubei sufleteşti) o minimă curiozitate relativă la o metodă de „vindecare” la care face apel s-ar putea dovedi salvatoare, odată însoţită de decizia fermă de a renunţa la acea metodă, din momentul în care apar dubii legate de aspectele spirituale implicate. Pentru că:
“Dacă se întâmplă şi ne îmbolnăvim, e mai bine să rămânem bolnavi, decât să fim tămăduiți de nişte demoni şi să ne lepădăm de Dumnezeul nostru.
Pentru că, deşi ne tămăduiesc, în fapt, mai mult ne vatămă decât ne sunt de folos. Ei sunt de folos trupului, care oricum are să moară şi să putrezească nu peste mult timp, dar vatămă, în schimb, foarte tare sufletul, care este nemuritor.
Şi, aşa cum fac negustorii de sclavi, momind copiii cu bunătăţi (dulciuri, năut prăjit, sau multe altele), răpindu-le libertatea şi chiar şi viaţa, tot aşa fac şi demonii, făgăduind vindecarea unui mădular al trupului, dar făcându-ne să pierdem mântuirea sufletului “(Sfântul Ioan Hrisostom)

Bolnavul trebuie să se îndrepte, în Biserică, spre Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor, căutând iertarea lui Dumnezeu pentru păcatele care i-au atras suferinţa.Poate apela la ştiinţa medicală pentru alinarea suferinţei fizice şi, dacă medicina se dovedeşte neputincioasă, în niciun caz nu trebuie să recurgă la vrăjitorie, plata celui care alege suferinţa, deşi vrăjitorii i-ar fi alinat-o, fiind similară cu cea a mucenicilor:“
Ai căzut bolnav? Vin mulţi să te vadă. Unii stăruie să chemi vraci, alţii să porţi talismane, spunându-ţi că răul va fi mai mic. Tu rabzi suferinţa, temându-te de Dumnezeu, cu curaj şi cu stăruinţă, alegând să pătimeşti orice, decât să alergi la leacurile idolatrilor. Aşteptând cu stăruinţă ajutor de la Domnul şi pătimind, vei primi cununa muceniciei. Şi să nu cumva să te îndoieşti. Cum şi în ce fel, îţi voi arăta. Aşa cum un martir al lui Hristos suferă cu vitejie toate chinurile năprasnice, dar nu primeşte să slujească idolilor, aşa şi tu rabzi durerile bolii tale, ca să nu te foloseşti de nimic din cele ce sunt ale diavolului şi să nu faci cele ce-ţi porunceşte. Patimile mucenicilor sunt mai grele? Da, dar şi suferinţele tale sunt mai lungi, şi, prin urmare, biruinţa este la fel de mare. De multe ori, însă, şi o boală poate pricinui dureri cumplite. Când fierbinţeala îl face pe unul să ardă şi tare îl mai supără, iar el nici nu vrea să audă de vrăjitori, gonindu-i pe toţi care-l îndeamnă să-i cheme, nu şi-a împodobit el, oare, creştetul cu a mucenicilor cunună? “[Sfântul Ioan Hrisostom, din Cuvântul III la Epistola I către Tesaloniceni]
oana-iftime-alexandru-iftime-homeopatia-o-abordare-stiintifica-si-spirituala.

Homeopaţii ortodocşi – aflati in inselare

"Există şi homeopaţi ortodocşi practicanţi, care consideră că Dumnezeu vindecă, şi nu ei, şi care le recomandă pacienţilor (uneori clerici), pe lângă remedii, postul, rugăciunea şi Sfintele Taine. Nici o mirare. Victime ale vicleniei diavolului au fost uneori şi sfinţii, omul fiind, totuşi, om, şi nu Dumnezeu, Singurul fără de greşeală şi posibilitate de a Se înşela. Uneori, persoana ajunge să se ataşeze enorm, până la iraţional, de ideea falsă pe care a îmbrăţişat-o, astfel încât o apără până la sfidarea logicii şi chiar a adevărului de credinţă. În această condiţie, omul poate ajunge să afirme orice, mergând până la erezie sau blasfemie.

-din studiul datelor pe care homeopaţii le-au colectat despre remedii se poate observa că materia dinamizată stârneşte, în om, patimile, şi îl face vulnerabil la atacuri demonice directe, toate patimile (bolile spirituale) cunoscute Bisericii ajungând să fie legate de remedii.

-Tentaţia recursului la homeopatie, mai ales pentru bolnavii grav, este mare, dat fiind că nu suntem, cu toţii, decât oameni. A nu apela la astfel de practici, chiar dacă suferinţa cuiva este mare şi tentaţia alinării amăgitoare pe care o pot oferi vrăjitorii este pe măsură, atrage, însă, asupra bolnavului, conform învăţăturii Bisericii, mângâierea şi răsplata dumnezeiască."



oana-iftime-alexandru-iftime-homeopatia-o-abordare-stiintifica-si-spirituala

Ştiinţă?... Credinţă?... Medicină?... Magie?...
Din ce în ce mai agreată de către marele public, homeopatia rămâne, la nivelul comunităţilor ştiinţifice, un domeniu controversat, controversă care tinde să se extindă şi în domeniul teologic.
În căutarea unor explicaţii plauzibile şi a unor fundamente solide ale practicii lor, mult contestate, de la începuturi şi până în ziua de astăzi, homeopaţii se îndreaptă către dezvoltări recente din ştiinţe, către tradiţii spirituale, sau către o îmbinare între posibile explicaţii materialiste, respectiv idealiste, ale acţiunii preparatelor homeopate.
Vă invităm să participaţi la o investigaţie asupra fenomenului homeopat actual, împreună cu autorii volumului "Homeopatia, o abordare ştiinţifică şi spirituală", lucrare care se doreşte a fi un instrument care să vă asiste în formularea propriilor opţiuni vizavi de acest sistem şi de recursul la aplicaţiile sale practice.


Oana Iftime Homeopatia 1 din 4
http://www.youtube.com/watch?v=SRTlJwy2loA#t=1762

Oana Iftime Homeopatia 2 din 4
http://www.youtube.com/watch?v=OqQ-lz1uVxU

Oana Iftime Homeopatia 3 din 4
http://www.youtube.com/watch?v=LVMfE5cWaVk

Oana Iftime Homeopatia 4 din 4
http://www.youtube.com/watch?v=Xsa-DuGv1Yw

O prezentare foarte folositoare,se explica foarte bine ca HOMEOPATIA ESTE MAGIE SIMPATICA SI ESTE DAUNATOARE SUFLETULUI.

Din pacate ai fost victima unei inselatorii tipice a homeopatilor.
Daca te-ai fi interesant putin, ai fi flat ca stafilococul e o prezenta normala in organism, sunt mai multe specii de stafilococ si majoritatea ne-patogene, adica nu produc imbolnaviri.

"Staphylococcus (Gr. staphylē = ciorhine + coccos = boabe, [1]) este un gen de bacterii gram-pozitive. La microscop apar ca celule rotunde (coci), grupate similar boabelor într-un ciorchine.
Genul Staphylococcus include la ora actuală (2006) 31 de specii - denumite generic "stafilococi". Majoritatea sunt nepatogene și fac parte din microbiota indigenă, colonizînd pielea și mucoasele oamenilor și altor organisme. O parte pot fi întâlnite și în flora microbiană prezentă în sol."

http://ro.wikipedia.org/wiki/Staphylococcus

Deci n-ai "scapat" de nimic care sa-ti cauzeze vreo problema.
Bilutele alea nu contin decat zahar, cel mult ar putea face o bacterie fericita, nicidecum sa o puna pe fuga.
Daca aveai o specie patogena, nu scapai asa de usor doar cu zahar.

Un "tratament" homeopat nu-ti poate produce in mod direct vreun rau, in plan fizic.
Dar s-ar putea sa aiba efecte incepand din planul spiritual si ulterior in plan fizic printr-un mecanism despre care s-a discutat si s-au facut trimiteri inclusiv pe acest topic.

Cred ca pe undeva poate fi asimilat cu mersul la vrajitoare. Faptul ca vrajitoria se ascunde sub masca medicinei care are baze stiintifice, face lucrurile ceva mai complicate dar in principiu cam asta este.

Daca ai merge la o vrajitoare despre care sa zicem ca n-ai sti ca e vrajitoare, sau nu vrei sa stii, si persoana in cauza si-ar face ritualurile intr-o camera undeva in spate, mai mult, in camera in care te-a primit ar avea icoane si cruci si ar veni la tine doar cu o sticluta si ar zice "bea asta de 3 ori pe zi", nu ar avea oare acelasi impact spiritual negativ?

Cred ca traducerea corecta ar fi fost "magie simpatetica".

Din pacate aici dai c/p antihomeopatie si pe topicul despre vaccinare dai c/p din lucrarile homeopatilor impotriva vaccinarii.
Un "mare" antivaccinist roman fiind si un "mare" homeopat si vehiculat ca "mare" ortodox: Pavel Chirila.
Cam cu doua fetze treaba.

http://oanaiftime.wordpress.com/2014...ie-editoriala/

Anunţăm apariţia celei de a doua cărţi a noastre despre homeopatie, Homeopatia. Ştiinţă? Credinţă? Medicină? Magie?

O puteţi citi şi descărca gratuit, în format pdf, utilizând acest link:
https://oanaiftime.files.wordpress.c...ismos-2014.pdf


Mulţumim editorilor pentru posibilitatea distribuirii gratuite a formatului electronic al cărţii. Cine doreşte să o achiziţioneze în forma tipărită o poate comanda la: http://www.evanghelismos.ro/carte/16...medicina_magie

Referinţa completă este Iftime O., Iftime Al, Homeopatia. Ştiinţă? Credinţă? Medicină? Magie?, Ed. Evanghelismos, 2014. Prima ediţie a apărut la Ed. Pridvor, Bucureşti, 2014. Cartea a fost, de asemenea, publicată în limba greacă, simultan cu ediţia în limba română.

Ea nu reprezintă un simplu rezumat al celei dintâi (Iftime O., Iftime Al., Homeopatia, o abordare ştiinţifică şi spirituală, Ed. Lucman, 2012) [Se poate descarca gratis de aici: https://mega.co.nz/#!Ud5yxaLS!fL5D0B...ZWS0VKmncgwTxM. ]

Secţiunea care cuprinde analiza fenomenului homeopatiei din perspectiva antropologiei culturale şi a teologiei ortodoxe a fost adăugită cu noi date, sublinieri şi clarificări.

"Subiectul terapiilor „alternative” a preocupat de mulţi ani Biserica Ortodoxă şi mai cu seamă Biserica Greciei. La iniţiativa Comisiilor Sinodale pentru Erezii au fost convocate Conferinţe Panortodoxe, care s-au ocupat îndeaproape de terapiile „alternative”, printre care se numără şi homeopatia. La toate aceste conferinţe s-a constatat incompatibilitatea dintre aceste terapii alternative şi credinţa Bisericii.
Mai ales la ultima Conferinţă Panortodoxă, din noiembrie 2013 de la Volos (Magnisia), s-a constatat între altele că: „Terapiile cunoscute sub numele de alternative nu au doar prelungiri oculte, dar înseşi fundamentele lor se regăsesc în spaţiul din afara creştinismului şi chiar în cel ocult… Conferinţa a constatat că aceste terapii… se bazează pe o concepţie despre lume contrară şi incompatibilă cu credinţa ortodoxă”.