Ecuaţia păcatoolui, eresul şi uitarea necredincioasă.
 

Nu moartea te omoară ci păcatului săvârşit îi vine sfârşitul!.. adică moartea îi vine negreşit!

Cine moare deci? Tu? Păi moare cu siguranţă viciul, năravul, obijnuinţa de a face fapte păcătoase. Şi viciul ştie că moare şi ştie că moare singur şi atunci de frică te convoacă la o 'prietenie', la un cuplaj cointeresat şi dându-se victimă te cheamă să devi şi tu viciu, nărav, obijnuinţă a corupţiei făcându-ţi ochi dulci şi mângâindu-te pe deasupra cu plăcerile repăcătuirii credulizându-te că-ţi dă libertate deşi apoi constaţi că de la o vreme trebuie să i te supui şi iar să săvârşeşti fapta urîtă fiindcă altfel nu te lasă nici să sufli îngrozindu-te şi speriindu-te şi ameninţîndu-te şi şantajându-te până crăpi. Şi iată că nu poţi să i te mai opui şi gata v-aţi înhăitat, tu şi viciul.. şi acuma vreţi să muriţi împreună crezând că n-o să fiţi singuri atunci când o să muriţi deci brusc nu vă mai e frică nici de moarte ci amândoi ca viclenii vă aruncaţi frica şi vina unul în spatele celuilalt şi vă închipuiţi foarte frumos că o să treceţi cu bine prin toate chinurile morţii şi gata. FALS... naravurile şi dracii mor singuri şi nu deodată!

Dar ce este păcatul?

Păi fetele tinere şi frumoase pe care le vezi întâmplător sunt PRILEJURILE. Şi de aia le socoteşti bogate căutând să te lauzi cu bogăţia lor, de aia fiindcă ele pare câ îţi oferă prilejurile de la marginea iadului şi tu crezi că le iubeşti şi le pofteşti pe ele dar nu pe ele le doreşti cu ardoare ci bârfa şi satisfacerea miturilor străzii, miturile celor care le-au plăcut fără iubire, adică flirtul.

Şi ce e flirtul?

Flirtul este ceea ce vrei să faci rău în ascuns, să ascunzi în ascuns şi să ţii apoi ascuns... adică vrei să fii singur cu o necunoscută, să te foloseşti de degetul mijlociu îndrăznind şi să-l ascunzi... savurând aluziile şi plăcându-ţi scursurile cum se scurg din ochii minţii tale găunoase.

De ce vă place îndrăzneala asta? Pentru că vă dă libertatea de a vă ascunde ceea aveaţi ascuns şi ceea ce vreţi să reascundeţi... adică năravul de a ştii şi a cunoaşte şi a recunoaşte păcatool.

Decum ai ispitit poftind o fată, o femeie, ai şi săvârşit păcatul îndreptării fecioriei spre spurcare căci ai evacuat pe Dumnezeu şi lepădând dragostea ai ales să iei locul, să te dai tăticool ei, iubitool ei, prietenul ei, fratele ei, copilul ei deşi nu eşti altceva decât un păcălici.

Practic ai săvârşit spurcarea şi scursătoria şi bârfa şi răzbunarea din nou şi din nou folosindu-te doar de un deget, degetul mijlociu. Gândeşte-te că mai ai 9. Adică noi şi noi modalităţi de repăcătuire şi diversificare şi înnoire.

Cum a apărut păcatul ăsta? Din fapta neascultării omului, adică din fapta ta sau a înaintaşilor tăi şi prin sevraj sevrotic a odrăslit pomişorul sălbatic şi corupt ispita şi chemarea cea dulce care-ţi dă libertatea de a pofti să resăvârşeşti fapta. Alte păcate sunt noi nouţe.

Cine te învaţă să le faci? Păi gLumea! Adică bărbaţii şi femeile au o mare credulitate şi o mare credinţă în miturile fericirii malahiştilor, scursurilor, spurcăciunilor şi aceştia te îndeamnă să-ţi dai liber, să poţi, să vrei să faci ceea ce cred ei adică să crezi şi tu miturile şi superstiţiile şi fanteziile fericirilor lor de unde l-au extirpat pe Dumnezeu şi dragostea şi credinţa, sau mai rău, te învaţă chiar întru biserică, întru haina sfântă, întru familie, întru sfinţenie să faci ceea ce vrei, adică ceea ce vor şi cred ei că este firesc, bine, natural, împlinindu-ţi poftele păcătoase şi perverse, adică miturile lor despre fericire şi putere.

Şi acuma formula păcatului:

Prilejurile + sevraja veche şi născocirea nouă + oferta libertăţii + iluzia sfinţeniei părinteşti sau filiale = lăcomia nebună şi proastă care se ascunde în fiecare păcat amestecată cu mândria de a răspândi neghina beroică vopsită ce se dă victimă că cică nimeni nu vrea să moară împreună cu el, cu păcătosul, cu păcatool.

Ce e mai grav însă decât moartea şi păcatool nărăvit prin refacerea faptelor rele fără însemnătate este necredinţa şi socoteala fără Dumnezeu.

Ce este socoteala fără Dumnezeu sau analiza sau logica şireată sau deducţia vicleană?

Păi dacă întrebi pe oricine cât face 1 + 1 va răspunde ca mitul general că face 2. Dacă întrebi creştinii or să zică 4. Optimiştii or să zică 3. Iudeii şi vechii israeliţi vor zice că 1. Şi tu vei crede că şi azi tot atât face ca ieri, şi mâine iar o să crezi la fel doar că o să constaţi că nici bunica nu mai trăieşte şi nici bunicu' şi nici străbunica şi nici străbunicu'... şi te sperii atunci şi foarte întristat şi deznădăjduit afirmi că 1 + 1 = 0 zero. Dar te consolezi apoi privind la neamurile tale care s-au înmulţit. Dar nu e vorba de moartea asta căci ereticii după ce or să învie or să continue să moară căci ei au murit mai înainte de moartea păcatului lor şi ei învie împreună cu năravul lor şi deci pentru ei 1+1= -10, căci nicio poruncă din lege n-au ţinut şi nici dragoste de Dumnezeu n-au avut... ci ei au avut socoteala asta justiţiardă a muncii în zadar: s-au îndoit cu viclenie că 1 + 1 fac 2 şi după aia aducându-şi aminte cu greu şi folosindu-se din nou de abacul cu bile au afirmat răspicat cu mândrie şi falsă modestie că e sigur că şi azi 1 + 1 fac 2 ca ieri deşi între timp ei au mai păcătuit în 'linişte' şi 'pace' consolându-se cu virtuţile ca să acopere că au uitat să mai şi asculte, că au mai pîrât taina şi au minţit pe Adevărul amăgind dragostea. Au practicat deci întru sfinţenie socoteala asta ateistă adică îndoiala vicleană şi mândria lacomă că ştiu şi-s siguri şi tot aşa la nesfârşit. Când oare va muri viciul lor ca să nu mai păcălească gLumea cu eresurile lor spurcate? Retoric întreb că defapt eu ştiu că ei sunt un fel de nimic spart, un U la care cu viclenie au pus deasupra o bilă crezând că ţine vrăjeala. Nu ţine, Domnul l-a văzut pe satana căzând din cer, deci acolo sus unde se suie el fie stă pe ceva, fie este atârnat de ceva, fie dă din aripile lui spurcate cât îl ţine combustibilul după formula aia ergonomică a lui: scopul scuză mijloacele!.. ca să nu-l vezi tu că e căzut de tot.

Şi oare poţi ajunge la înţelepciune pe o cale proastă, la sfinţenie pe o cale păcătoasă şi la iubire pe o cale nemilostivă, la dreptate pe o cale strâmbă sau învârtoşată? Satana aşa a zis: Sigur formula e valabilă şi mâine chiar dacă azi nu veţi asculta... şi li s-au deschis ochii şi păcatul li se părea dulce şi de dorit căci dădea cunoştinţă şi ştiinţă multă.

Despre furia ascunsă şi vicleană.
 

După o dicuţie supărată cu sfinţii am înţeles că furia omului ce se vrea mare şefer, mare dezvăţător de nărav, mânia, supărarea, nervii, urletul, scandalul are la băză o faptă rea şi un interes de profit pervers. ( profeet invers faţă de cel ce rezultă din cărţile profetice.)

Fapta rea este aia că a îndrăznit în a nu-i crede Domnului şi necrezând s-a crezut vrednic şi mare certându-se şi apoi mândrindu-se a căutat să-şi dea dreptate contrazicând ca să ştie şi să poată... să se ţină acolo unde s-a suit.

...iar interesul pervers este ăla prin care urlătorul furios şi nemulţumit, şeferul ce face scandal şi ceartă şi dezvaţă şi bate ameninţând are scopul de a se înfrumuseţa şi de a întinerii şi de a deveni cât mai atractiv prin această metodă, el privindu-se ca-ntro oglindă, ca-ntr-un poster, ca în TV cât de bine îi şade aşa sulimenit cu feromonii şi plăcerile de la reacţie, substanţe ce-i pătrund prin piele şi îi ung faţa şi trupul de parc-ar fi o soluţie crEMOoasă ce-i dă aspect cool şi modern şi frustrant...

...şi chipul ăsta supărat şi încremenit ce îngrozeşte i se pare frumos şi artistic şi-i iese pe faţă din forţarea lucrurilor, din răutate, din răzbunare, din viclenie ascunsă.

Deci nărăvitul ăsta nu-i crede Domnului pe moment sau pe termen lung şi se răzbună pentru frumuseţe, tinereţe, atractivitate băţoasă, supărată, pretenţioasă. E un satâr satiric şi foarte gLumeţ de la semeţ şi i s-a spus cu frică şi supunere că-i stă bine... cruzimea asta, hoaţă de cele sfinte.

Stop superstiţieie căci superstiţia te spurcă!
 

Nu daţi crezare superstiţiilor care vă sperie că cică stinusul lumânării e un semn, o veste proastă ce te anunţă că precis o să mori sau o descoperire care-ţi arată că deja te-ai şi lepădat din moment ce cică a intrat dracool în tine imediat ce ai mărturisit şi te-ai împărtăşit din cauza şi datorită unor vorbe necredincioase şi prosteşti, minciuni pârâcioase, spuse şi auzite de tine în ascuns! Iar dacă te-ai împărtăşit şi scuipi din greşală nu e superstiţie ci ai păcătuit deci să-ţi fie RUŞINE!

Nu credeţi superstiţiilor şi nu fiţi creduli căci credinţele false şi superstiţiile vă spurcă dreapta credinţă ci puneţi-vă o singură întrebare: De ce omule îţi place gLumea din care Dumnezeu e dat deoparte cu dispreţ şi ură?

Vineri și sîmbătă înainte de Paști sînt două zile de post negru. Mă întreb dacă se mai practică.

De ce te întrebi(contestezi)?

Am senzația că numai pe la unele mănăstiri se mai practică sportul ăsta. Cred că e ca regula postului lung fără ulei pe care mulți o ignoră pe motiv că e foatre aspră, destinată numai celor îmbunătățiți care chiar pot să se abțină.

Tu ții astea două zile? Dacă da și simți că răspunzîndu-mi afirmativ te lauzi, mai bine alege să nu răspunzi.

Eu astazi am facut o prostie...
Incercand ca de fiecare data sa tin post negru in Vinerea Mare(fara prea mare success, de fiecare data)m-am slabit ata de tare incat nici nu m-am mai putut scula din pat sa merg la Prohod.
Daca faceam totul cu masura si mancam putin caci doar imi cunosc felul lesinat,as fi putut merge la Denia Prohodului linistita si m-as fi bucurat duhovniceste mai mult sa fiu prezenta in biserica decat acasa in pat.

Altii ce parere au?

Senzațiile sunt date de cele 5 organe de simț: senzații tactile, auz, văz, miros, gust.
Oare care din acestea ți-au dat senzația de sport a postului pascal? Poate ai vrut să spui Am impresia...

Mulțumesc.

Daca vrei sa tii post negru si simti ca nu poti, dar tu vrei, roaga-te la
Dumnezeu sa-ti dea vointa si rabdare ca s-o faci.
Ce spune Hristos: "Fara Mine nu puteti face nimic"

Concluzia pe care ai tras-o îmi pare corectă. Cred că era bine dacă urmai sfatul pe care ți l-a dat mai demult Alin, de a o lua gradual, după puteri.

Pai dupa puteri,dupa puteri...dar nu prea sunt puteri :)
Si asa nu a fost post negru pur,am mancat paine si am baut apa.

Multumesc pt raspuns.

Parcă ți-am mai spus că dacă sari peste 2-3 mese și te simți foarte slăbită, ai amețeli, îți tremură mîinile șamd însemană că ai nevoie de reparații capitale... care tot cu post negru se rezolvă, dar cu condiția să te odihnești cît nu mănînci. Ești plină de otrăvuri, fă-ți niște teste dacă nu crezi. Regimul vegetarian nu te păzește de toxine.

Adica ce teste sa- mi fac?
DA,imi amintesc ca mi-ai spus.
Am gresit ca azi nemancata am mers destul de mult pe jos sau cu bicicleta in loc sa-mi conserv energia.

Ceva de genul http://www.synevo.ro/teste-toxicolog...ormatii-utile/ . Doctorul tău îți poate spune mai multe despre problema intoxicării. Eu ți-am oferit doar soluția. :)

Dacă ești curioasă: http://www.scribd.com/doc/71831707/A...i-Toxicologice .

Exista un curent naturist al povestii "toxinelor" de pe vremea cand medicina nu era atat de avansata si se cautau tot felul de explicatii alternative pentru boli.

Sigur, exista boli de nutritie, stil de viata, dar realiatea fiziologica din spatele lor e mai complicata decat cea a unor "substate toxice" care s-au adunat in organism si pot fi date afara pur si simplu doar prin post.

Cu atat mai putin ca "toxicitatea" asta sa apara la analizele curente - practic este o directie abandonata de medicina moderna sau in orice caz, nu cine stie ce explorata ca si cauza a bolilor, ceea ce nu inseamna neaparat ca este bine..

Sigur ca postul negru are o anumita eficienta medicala, dar nu este panaceu.

Nu toti pot sa-l tina pur si simplu dar inclin sa cred ca este o chestiune de adaptare, unii se adapteaza mai usor, altii mai greu si binenteles, in contextul asta, este si o chestiune de perseverenta.

Daca ai probleme medicale, ai incercat tot ce este medicina moderna, ti-ai schimbat si stilul de viata, adica alimentatie, exercitiu fizic, si problemele nu se imbunatatesc, cred ca postul negru poate si trebuie sa fie o incercare de a schimba ceva.

Eu cred ca e pur si simplu doar o chestiune de adaptare.

E greu, cu atat mai greu daca esti obisnuit(a) cu mese regulate, la ore fixe, etc.

Conform carui canon?

Conform http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/ .

Canonul 66 apostolic spune că nu avem voie să postim sîmbăta, afară de numai una - cea dinainte de Paști. Despre vinerea mare nu zice nimic însă. E clar că se referă la postul negru, nu la cel cu vegetale.

Postul cu / fără apă e mai mult decît o banală aruncare a toxinelor afară din organism. Hormonii de creștere și de regenerare sînt secretați în proporții de zeci de ori mai mari decît în afara postului. Tot felul de substanțe ale căror nume scapă cititorului dilentant sînt aruncate în corp pentru a ajuta la reparații. Pentru orice celulă vie care are probleme se caută soluții de vindecare, pe cît posibil, indiferent că e vorba despre cele osoase, nervoase, musculare șamd. Din contra, celulele care nu au ce căuta în corp sînt atacate și dacă e posibil metabolizate sau eliminate. Oameni cu tomori scapă de ele, bătrîni cu osteoporoză își întăresc oasele, bolnavii psihic își ameliorează starea, afecțiuni ale pielii își găsesc leacul, astmaticii aruncă la gunoi sprayurile, părul capului se îndesește și-și recapătă culoarea originală, dinții se repară singuri, diabetici de tip II scapă de diabet, orbii își recapătă vederea, surzii aud din nou, grașii slăbesc și slabii ajung la greutate normală, dependenții de tutun etc scapă de vicii mai ușor...

Normal că nu ție îți scriu lucrurile astea, le știi bine, deși o faci pe-a scepticul. Ar fi frumos să ne poveștești și nouă din experiența ta cu posturile și de beneficiile de care te-ai bucurat - ca să trezești atenția cititorilor.

Pai tocmai, oamenii nu mai tin postul ca la carte, fara ulei si tu vrei sa mai tina si post negru?

Intermitent Fasting sau De ce e bine să postim de 2-3 ori pe săptămînă
 

Poate că documentarul http://www.dailymotion.com/video/xvd...-hd_shortfilms răspunde cu argumente științifice de ce e bine să ținem două zile de post pe săptămînă, de ce postul negru e bun. Cu poze, animații, vizite prin centre de cercetare, experimente, statistici, grafice...

Două zile de post cu calorii reduse presupun mîncare puțină și ușoară, nu ligheanul cu fasole la o masă, ulei la greu, eventual junk food vegetal cum ar fi prăjeli de soia, cartofi și altele asemenea.

După 40 de zile şi nopţi de post negru (şi omu' poate da' nu vrea) a flămânzit..
 

'''Şi postind El patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, în cele din urmă a flămânzit.
Şi apropiindu-se ispititorul, I-a zis: "Daca eşti tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini".
Iar El, răspunzând, i-a zis: "Scris este: Nu numai cu pâine va trai omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu"......

Deci ia să aflăm de ce anume era flămând Iisus? Ce-şi dorea El să mânce, să facă, să mânce după 40 de zile şi nopţi de răbdare şi foame: Pâine? Închinăciuni pe munte foarte-înalt? Siguranţa căderii viclene în deşertul ispitei de pe aripa templului?.. sau ce?

Hai răspundeţi, din ceea ce credeţi că este scris în cele văzute şi în cele nevăzute ale scripturii, ce-şi dorea El să poftească sau ce poftea El să-şi dorească.. după atâta amar de timp negru umplut cu post negru de tot?

Nici nu ştiţi da' nici nu vreţi să răspundeţi! De ce oare?
 

Ştiţi de ce nu vreţi să răspundeţi?

1. Pentru că vă plac fetele.
2. Pentru că vă asemănaţi cu băieţii.
3. Pentru că vă îndrăgostiţi de voi înşivă.. ca să vă certaţi ca deştepţii.
4. Pentru că ştiţi foarte foarte bine da' nu pentru ca să faceţi ceea ce ştiţi ci ca să vă semeţiţi înhăitându-vă cu trădătorii.


Şi oare ştiţi de ce aveţi năravurile 1, 2, 3, 4?

Pentru că vă place că aţi rămas păcăliţi de satârul satana ca să vă placă să vă distraţi petrecând în gLume cu păcatul milostivindu-vă de voi înşivă ca beroii jucăuşi de cât de haioşi sunteţi voi aşa păcăliţi şi de cît e de bună gLuma asta încât nu vă vine să mai ieşiţi din rolul principal al păcăliciului păcălit ce se dă victimă păcălită şi asta pentru că oamenilor le plac p-roştii ca voi şi pentru că vreţi să scăpaţi făcându-le pe plac! (p-roştii sunt ăia ce au rostul păcătuirii drept ţel suprem în privirilegii)

Cui îi plac fetele e satana, cine se aseamănă cu băieţii e drac, cine se îndrăgosteşte de sine e prooroc mincinos, cine vrea să urce pe scara certei e p-rost! La baza acestor chestii stă răutatea vicleană care vă uneşte în gaşkaa minciunii pârâcioase căci voi văzând n-aţi vrut să vedeţi ce-aţi văzut ci aţi văzut ce-aţi vrut voi să vedeţi ca să intraţi cât mai adânc în ispită făcând-o, căzând acolo precum fulgerul cade la pământ şi care în drumul lui crapă tot văzduhul prin care trece căutând să se ascundă cât mai repede în gaură de şarpe ca să fie cât mai departe de faţa lui Dumnezeu... Cuvântul... cică mânios. (iar că-i mânios aţi dedus voi prin logica superstiţiilor absurde).

Nu de la El vine mânia ci de la noi păcătoşii! Mânia e păcătuire şi e nărav grozav!

Deci puiuşorilor de leviatan, cine v-a învăţat pe voi să scăpaţi de mânia care vine doar făcând frecţii la piciorul de lemn al scaunului Domnesc?

Pentru că atunci cînd ții un post lung nu te deranjează foamea, doar pofta te încearcă și frica și reacțiile celor din jur care nu înțeleg de ce faci asta. Poate de aia e se spune că e mai bine să te retragi undeva unde nu te știe nimeni ca să postești cîteva săptămîni.

În post corpul consumă grăsimile, țesuturile moarte, lucrurile inutile, încearcă să metabolizeze tot ce se poate în energie ca să supraviețuiască. Iar cînd toate astea se termină, apare brusc FOAMEA și atunci sesiunea trebuie încheiată. Dacă nu mănînci ceva, corpul începe să consume din organele interne, din mușchi, în ordinea descrescătoare a importanței.

Hristos a fost și Om, cu toate cele omenești. Și El a flămînzit la urmă, la fel ca toți cei ce țin posturi lungi și foarte lungi.

Şi cu toate astea cum s-a îndreptat flămânzind şi ce anume dorea să mânce dacă zici că este scris că a flămânzit?.. sau crezi şi tu ca dracool că ştii mai bine că cică Iisus a flămânzit după pâine vrând să facă plecăciuni pe munte foarte foarte înalt şi râvnind siguranţa că cică sigur nu-i păcat şi că nu ţi se întâmplă nimic dacă născoceşti ispite pe aripa templului ca să-ţi dovedeşti credinţa prin necredinţă vicleană... căzând în păcăt ca p-rostul? Aşa crezi?

El flămânzise după Cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu... din pământ căci asta este scris ca fiind hrana omului credincios: ''tot Cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu''.

Iar ca îndreptare, nu este scris, dar precis că El s-a străduit 40 de zile şi 40 de nopţi să bage banii curaţi primiţi de la Tatăl direct între sânii pustioaicei păzindu-se ca nu cumva să-i vină să-şi învârtoşeze inima ca să se lase să-l pună dracool să bage bani murdari în chiloţii fetei morgana lăsând după ea sau să facă din banii curaţi nişte oribili bani murdari prin viclenia însuşirii iniţialelor luînd în primire în deşert cu naivă şi credulă p-rostie merite berorice...

Deci e vorba că El flămânzind ca orice om i se făcuse foame şi sete de.... dreptate... roditoare.

Şi spune tu acuma, după toate câte a făcut şi face pentru noi e drept oare să-l iubim atât de puţin?.. şi e drept oare să-l părăsim sau să ne facem că nu-L cunoaştem nevrând să-L primim?.. sau e drept oare să ne reîntoarcem la El fără iubire şi ca să nu-L iubim? E drept oare să lucrăm la nesfârşit făţărnicia şi ipocrizia pentru bani murdari? E drept să-L uităm pentru ca să păcătuim şi apoi să muncim în zadar pentru bani în timp ce noi nu suntem ceea ce lucrăm Lui?

Tocmai dulceaţa păcatelor este bătaia cu care suntem pedepsiţi de ele în avans ca o poftă păcălită de ispită prin saliva ce iese din buretele plin al limbii atunci când e apăsat cu degetul pentru ca sminteala gLumii din tine să înghită toate spurcăciunile ei crezând că scapă dacă se îndrăgosteşte de sine ca un pui drăgălaş de leviatan privirilegiat.

E greu de priceput postul negru dar şi mai greu este ca să-ţi fie el de folos lui Dumnezeu.

Numărul pare fix, neschimbabil, şi e făcut idol al neschimbabilităţii..în păcătuire.
 

Numărul pare fix, neschimbabil, şi e făcut idol al neschimbabilităţii... în păcătuire de către sminţişorii făţarnici care zidesc năravul şi vicliul în credincios. Te zidesc ei de viu corcindu-te ca să devi un corupt.

Vede cineva vreodată că numărul 2 devine 3 sau 4 sau vede cineva că vreodată numărul 6 devine 7 sau invers? NU! Ci pentru tot omul fraierit de păcălicii gLumii 6 rămâne 6 în veşnicie aşa fel încât din 666 omul îşi poate crea o 'sfântă' treime de om cu număr de om purtând în ea o socoteală de om nedreptăţit în lăcomie şi egoism ca să poată cumpăra şi vinde. Şi cu iluzia asta, cu lăcomia păcătuirii pentru cruzime se pecetluieşte pe mâna dreaptă sau pe frunte ca să poată împreună cu ea, că ştie că ea te sileşte şi atunci tu ca p-rostul ca să prinzi putere şi mărire de mare silicios stăpân faci păcatul şi înfuleci spurcăciunea şi te 'smereşti' ca să trădezi pentru că aia deduci că dacă ea sileşte prin viclenie atunci şi tu împreună cu ea vei sili şi silind pari puternic, de temut, îngrozitor şi deci de aia laşi după ea şi-i slujeşti.

Cine este ea? Păi ea este ceea ce-ţi place învârtoşat, invers, păcatul nespovedit al beţivei sadice, beată pentru că beţia îţi dă impresia de neputincios, de handicapat care totuşi poate prin puterea lui să iasă din handicap, şi ea e cea plină de pofta cruzimii pe Dumnezeu păcălindu-se în tot felul de naivităţi, în superstiţii şi credulităţi învăţându-te să scapi fără pocăinţă ci prin viclenia nemulţumirilor şi răzvrătirilor idolizând silnicia ca metodă de dezvăţare şi îndreptare.

Ea se manifestă prin joc şi prin JOCURI!
Întreabă-te: în faţa cui are ea dreptate, la cine merge cu pretenţia şi răzvrătirea să protesteze şi pe cine se răzbună?Dacă eşti bine atent vei observa cum te păcăleşte cu minciuna măririi de sine mituindu-te cu scăparea şi cu beroismul silniciei.

Deci jocul de orice tip: sportiv, actoricesc, de vedetă talentată ce face pe plac publicului precum şi talentul pervers şi dibăcia născocitoare ce se încurcă şi se descurcă este defapt CRUZIMEA.. lăcomiei întruchipată în luptă, în ironie decăzută ce te cade în aere de pilaş-şunter ce suferă de ispisălogirea dragostei, apoi în satiră satanică plină de aluzii inverse ce fac trimitere la spurcăciuni deschizând pofta şi 'plăcerea' de ele şi te mai şi încântă cu îndrăgostirea de tine însuţi şi cu beroismul absurd pentru că toate comediile astea viclene păzesc defapt pateul ateu şi nu Cuvântul şi te silesc linguşindu-te ca procurorii avocaţi să-ţi lepezi credinţa că cică nu-i nevoie de ea şi e mai simplu şi mai uşor fără învăţându-te mereu până cedezi ca să slujeşti cu mare încrâncenare şi ambiţie credinţa inversă adică să slujeşti cu mare râvnă credinţa aia pentru folosul necredinţei şi nerecunoştinţei ca nu cumva să te umileşti din moment ce meritele toate sunt ale tale!

Deci numărul e un joc idolesc ce stă pe loc ca numărul ce pare că niciodată nu se schimbă şi nu se va schimba dându-ţi impresia că vei fi învingător şi infailibil şi neîntinabil... în realitate faci păcate multe şi foarte multe şi ca naivul tu crezi că nici nu le faci ci că doar te joci cu talent nevinovat ca să fii puternic şi mare! De fapt eşti plin de lăcomia cruzimii lăudându-te ca beroul cât eşti tu de grozav trădând exact aşa ca toţi trădătorii ce nu-şi trădează jocul ci pe Hristos şi învăţătura Lui.

Un cărturar ce se credea credincios şi înţelept a venit după Iisus şi auzind Domnul lăudăroşenia acestuia naivă i-a răspuns din milă ce este defapt cochilia unui melc codobelc, simbolic vorbind şi duhovniceşte, adică despre locul unde era gata acela să-L urmeze: ''Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi dar Fiul Omului n-are unde să-şi plece capul'' deci orice cuib şi orice vizuină, orice căsuţă făcută de omul păcătos ce se dă slujitor de Dumnezeu pentru că i se pare că face parte din cler este defapt un bordel al trădării... şi acolo credinţa slujeşte necredinţei! Crezi foarte pentru ca să nu crezi, pentru că nu crezi şi pentru că ai vrea şi tu, ţi-ar place să sileşti împreună cu ea, cu gLumea care nu s-a pocăit şi are păcate ascunse care speră ea că vor trece prin nemulţumiri viclene sau griji... prin lăudăroşenie şi mândrie şi destăinuire stripteurzică!

Nu vor trece viciile ci te vor duce din rău în mai rău dându-ţi impresia că sileşti ca sminţişorii ce privesc la constanţa şi neschimbabilitatea numărului!

Făţarnicool viclean pare vrednic cu multul căci a judecat mult cu răutate!
 

Făţarnicool cu multul, viclean cu multul, pare vrednic cu multul căci a judecat mult cu răutate!.. necrezând lui Dumnezeu.

''Cu măsura cu care măsori vei fi măsurat şi cu judecata cu care judeci vei fi judecat şi cu sita prin care sităleşti vei fi sitălit... iar dacă vei fi dus înaintea maimarilor ca să fi dovedit drept păcătos sau rău înaintea oamenilor n-avea grija apărării tale şi nu te acuza singur căci procurorii trebuie să-ţi dovedească faptele rele şi nu tu însuţi ca să le faci pe plac şefilor sau gâzilor crezând că scapi mai uşor şi dacă n-ai niciogrijă poţi fi sigur că te va apăra Hristos.. mai ales dacă ai căutat în viaţa ta să nu judeci cu răutate pe nimeni.

Iar dacă ai judecat şi judeci pe alţii pentru păcatele şi faptele lor rele oare nu înseamnă asta că ştii şi să te aperi şi singur? Deci s-ar putea ca Iisus să-ţi respecte opţiunea de mare judecător 'vrednic' şi să te lase să te aperi singur din moment ce faci parte din cler şi din breasla avocaţilor şi procurorilor şi ai şi judecat de păcate pe fraţii tăi şi pe surorile tale dându-le un dispreţ şi o răzbunare ca să le ţină minte şi ca să fie un exemplu pentru toţi păcătoşii.

Deci precum ai judecat aşa vei fi apărat... după formula 9. ''Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău'' ci dacă tot vrei să ridici mărturie atunci mai degrabă ridică mărturie adevărată în favoarea aproapelui tău... cu multul! Tu vei fi adevărat căutând să faci voia Tatălui Ceresc şi a părinţilor şi vei ruga pe Dumnezeu şi pe dreptul judecător cu multul în favoarea aproapelui tău pentru iertare şi îndreptare spre slava Domnului. Fă-o tainc că altfel s-ar putea fie să împrăştii neghină vopsită sub formă de ouă de şarpe fie să faci streaptease ca beroul prefăcându-te smerit smorit ca să iei slavă de la oameni în primire... sau mai rău o să te ascunzi în gaură de şarpe ca nu cumva să fii văzut de cineva păzind ca Basmodeu pateul ateu ca să fie bine mâncat tot împărţit în prăjiturele nedospite şi nebăgate la cuptor făcute din aluatul acela bun de tot care sminteşte!

L-am întrebat pe guru despre postul fără apă și mi-a răspuns.

http://www.fastingconnection.com/for...-fasting#21683

Intr-adevar, atunci cand slabim consumand (oxidand practic) grasimea, ea se transforma in apa si CO2.
Carbonul din grasime il expiram sub forma de CO2, iar H se elimina sub forma de apa.

http://en.wikipedia.org/wiki/Fat

A fat's constituent fatty acids may also differ in the C/H ratio. When all three fatty acids have the formula CnH(2n+1)CO2H, the resulting fat is called "saturated". Values of n usually range from 13 to 17. Each carbon atom in the chain is saturated with hydrogen, meaning they are bonded to as many hydrogens as possible. Unsaturated fats are derived from fatty acids with the formula CnH(2n-1)CO2H.

Din punct de vedere chimic, pare corect, exista apa, s-ar putea calcula si o valoare teoretica,

Avand in vedere ca in grasimie (saturata/nesaturata) sunt cca. de 2 ori mai multi atomi de hidrogen, cu masa moleculara mica (1) decat carbonul cu masa moleculara mare (12), iar prn legara a 2 atomi de hidrogen de o molecula de oxigen (16) se poate aproxima ca prin arderea unei cantitati de 100g grasime se produce putin mai multa apa, sa zicem cca 120g (se pot face calcule mai exacte, dar nu am timp acum).

Pornind de la ideea ca 1kg grasime genereaza 7000 calorii si corpul produce cca. 2000kcal din necesarul ideal de 2500 pentru o persoana sedentara, dat fiind ca se reduce metabolismul, zilnic se ard cca. 350g grasime (iarasi, valoare aproximativa).

Deci maxim, se produc cca. 500grame(ml) de apa.

Ori, doar prin respiratie se pierde aceasta cantitate, poate chiar si mai mult, iar prin transpiratie la fel.

Deci ingrasat in timpul postului negru "uscat" - total exclus.

Faptul ca ar putea corpul consuma mai multa grasime pentru a produce mai multa apa - ma indoiesc, energia rezultata trebuie sa se manifeste cumva: agitatie, temperatura crescuta, ori stim f. bine ca asta nu se intampla in timpul postului negru, fie el cat de uscat.

Acum, o nota practica, am obs. ca in timpul postului negru cu apa, pierderile de greutate pot fi mai mari, chiar si 1kg pe zi in timpul primelor 7 zile desi la unele persoane poate fi si de doar 2-300g/zi.

Nu am o explicatie pentru pierderile astea mari, fara doar si poate este si multa apa in acele cantitati, continutul traseului digestiv putand fi probabil si 1/4 din acea cantitate.

Problema ingrijoratoare, cum am subliniat, e alta, daca nu exista excretie, inseamna ca nici toxinele nu se elimina.
Teoretic, s-ar putea ca sa existe cat de cat, prin piele (transpiratia) dar intr-o zi normala nu cred ca depaseste 500-1000 ml/zi si nu stiu in ce masura functia excretoare a pieleii o poate inlocui pe cea a rinichiului.

Mai sunt unii care spun ca plamanii pot capta apa din aer.
Destul de indoielnic ca ar fi o cantitate semnificativa care ar trece din plamani in circuitul sangvin, astfel.

Eu sunt totusi curios daca si in ce masura se produce urina in timpul postului "uscat".
Ai gasit referinte in acest sens?

Ce pot spune e că am citit din postările celor ce au postit fără apă că sînt niște diferențe față de cel cu apă, cum ar fi că temperatura corpului nu mai scade spre extremități, fiind străbătuți de valuri neobișnuite de căldură, că postul uscat e mult mai ușor de ținut nefiindu-ți foame în primele zile cum știi că se întîmplă dacă bei apă.

Și toxinele au greutatea lor, dar nu știu dacă o poți estima. Dacă nu ai mai postit niciodată, la prima sesiune pierderile sînt relativ mari. La mine de fiecare dată au fost 10 kg (în total) în 10 zile, am citit că e o medie la cei ce practică sportul ăsta.

Există eliminare la postul hidratat, dar se întîmplă de obicei după ceva vreme. Am înțeles că dacă postești 30-40 de zile, minim o dată la 15 zile trebuie să stai pe veceu. Acum dacă ești pe uscat, mecanismele pot fi diferite și probabil se grăbește eliminarea deșeurilor grosiere în caz de nevoie.

Nu prea e documentație, n-am găsit nimic în afară de acest Filonov. Majoritatea resping ideea asta și foarte puțini o practică.

Îmi rămîne să fac o încercare de cîteva zile, dar trebuie să mai citesc, să înțeleg exact cînd trebuie să întrerup - adică să beau apă.

Poti sa stai mult si bine, nu iese nimic decat daca bei multa apa deodata.
Si abia atunci ai sa-ti dai seama de ce apa e importanta, daca vrei sa vorbesti de "detoxifiere" si "curatare".

O sa incerc de curiozitate post negru uscat 2-3 zile, mai ales ca ai spus ca se atenueaza mult mai mult senzatia de foame din primele zile.
Primele 2-3 zile sunt groaznice :)

Insa vara cred ca este si mai riscant, mai ales daca natura activitatii/expunerii te face sa transpiri mult.

Cu detoxul stau bine, zic eu, sau stăteam cel puțin... Mă interesează mai mult reparațiile care se pot face.

Da, rețeta ideală e să începi cu un post scurt fără nimic, după care începi să bei apă cînd corpul îți cere. Așa am văzut că practică cei care mai postează ca să afle și alții din experiența lor. Se zice că intri în ketoză mult mai repede, putem face niște teste comparative pe aceeași persoană, cu / fără apă.

Poți începe vineri la amiază, dacă duminică nu mergi la împărtășit. Îți rezervi un weekend de test în interesul cititorilor. Pot să mă alătur nevoinței ca să fie mai ușor pentru amîndoi. :)

Biruiţi cfatul celui viclean şi rău, sfatul satanei.
 

Satana blestemată din tine te sfătuie cu cuvinte şi fără cuvinte, cu ispite şi învârtoşeli.. să pui botu' ca credoolul şi să crezi ca p-rostul încântat şi eliberat că cică păcatul nu-i păcat ci ceva bun şi de dorit şi că ispita neascultării nu-i o ispită ca un laţ şi ca o capcană ci e un viitor frumos şi plăcut şi că cică viciul nu-i un viciu amar şi chinuitor ca o sclavie rea în care eşti biciuit de toate viciile acompaniatoare-oare care se distrează de tine batjocorindu-te ştiind că nu le poţi face faţă şi dându-ţi ordine şi munci păcătoase de făcut ca să scapi cică păcălindu-te că cică o să şi profeeţi... adică cică viciul nu-i un ban murdar ci defapt e chiar unul foarte curat ce-ţi dă o putere minunată, un dar ascuns, un talent foarte bun pentru orice joc 'sportiv longeviv'. Nu-ţi zice nimeni însă că e vorba de cruzime şi trădare plină de răceală şi încruntare geroasă care te izbeşte de toţi pereţii!

Defapt satana din om şi dracool diversionist de afară vrea să laşi după ei ţie când tu trebuia să laşi după ei lor, nu şi ţie ci doar lor, că şi aşa oricum n-ai ce-i face dacă nu vor să asculte până la sfârşit şi nu vor să plece şi să piară de la faţa Domnului şi din Calea dată omului spre topirea sfatului lor viclean ca ceara şi risipirea lui ca fumul... şi dacă nu vor atunci eşti nevoit să-i rabzi pe ei însă nu şi viciul lor blestemat căci deajuns ţie Harul Domnului. Dă afară viciile răbdând!

Practic tu trebuie să laşi mereu după Iisus, după Dumnezeu, dar urmându-L că dacă laşi după El lepădându-L sau abandonându-L n-ai făcut decât să-L amărăşti şi să-L contrazici cu viclenie ca să arunci vina pe alţii..cu multul ca să ţi să pară în suflet că auto-îndrăgostirea asta de sine negativistă de tip victimă crEMOasă ar putea fi luată drept înţelepciune de fraierele drăgăLaşe ce cred cu credulitate şi ele miturile şi basmele gLumii.

Problema ascultării şi îndreptării însă se pune nu numai la televizor ci mai ales atunci când ajungi între fete, adică ce faci tu oare atunci cînd ajungi între tot felul de fete în tot felul de locuri şi de situaţii?

Oare nu foloseşti fata care-ţi place ca să-ţi strici pământul ispitindu-te la trădare că cică o să-ţi vezi scularea şi întărirea şi vei fi potrivit pentru mecanica robotică a trădării căci fiind mai mare şi mai gros ca de obicei vei putea forţa nota asemănându-te cu băieţii deştepţi din energie? Lucru care cică fetelor le-ar plăcea de minune, căci aşa este mitul malahiştilor şi aşa te îndeamnă basmele şi poeziile fermecaţilor auto-încântaţi de ei înşişi. Oare nu vezi că e cruzime şi trădare aicea pe undeva? Nu vezi că te pregăteşti să faci din Domnul Iisus un gigolo şi din Tatăl ceresc o satană-rege ca să le faci Lor pe plac cică prin duhul rău de mare sminţişor ce vine din erete şi nu prin porumbelul alb al păcii, adică nu Lor ci fireşte că instituţiilor pe care le proiectezi în ei cu credulitate ca să scapi. Tu satanei, dracoolui şi proorocului mincinos vrei să le faci pe plac cu ardoare, da' tu din păcate nu-ţi dai seama fiindcă vrând împreună cu viciul te pui şi aperi voia ta viciată, corcită, voia aia de a-ţi deschide ochii curioşi, ochii martorului pârâcios ce se vrea a se vedea şi a se revedea păcătuind din greu de parcă s-ar lovi ca să ia aminte şi să se îndrepte. Şi privind şi poftind şi stricând pământu' cel bun, pământu' făgăduinţei, chiar strici pământul cu fata pe care o placi să o foloseşti ca să strici şi să pătezi căci şerpochiului propriu îi dărâmi puşcăria, îi scoţi frâul de pe bot şi lesa de pe grumaz cică din 'milă' de şarpe defapt e milă de viciu şi nu-ţi dai seama că buretochiul din tine situat pe stomac odată stors prin apăsarea privirii cu degetul ţi se umple imediat în tine de tot felul de spurcăciuni pe care le iei în primire drept bune din pricina credulităţii căci tu chiar crezi ca p-rostul că: ''...şi totuşi e bună păcatul...'' după cum te-a sfătuit satana şi pe tine ca pe Eva şi Adam care era de faţă.

...Şi apoi crezi pe mai departe că chiar e bun păcatul la ceva, aşa simţi, aşa pricepi şi aşa înţelegi ca teorie că sigur e bun şi face bine în general de parcă te-ar întinerii şi ţi-ar da şi ţie un viitor bun aşa ca oricărei oi din turmă, turmă pământească de blestemaţi fricoşi.. şi apoi chiar vrei chinul cel veşnic păcătos ca să-l cunoşti tot mai bine dând dreptate păcatului încât te iei la ceartă să contrazici pe Dumnezeu ca să te încurci de tot şi încurcându-te să laşi după sfatul ăsta absurd al şarpelui lacom şi pismaş şi lăsând după el să ajungi la marea realizare de a trăi conform cu el din neputinţă şi nepăsare şi delăsare ca să te odihneşti cică, să poţi trândăvii în săţietatea tuturor poftelor 'bune' de tot ca un bellfer până la sfârşit. Doar că sfârşitul nu vine ci repetarea obligatorie a păcatului cu o înmulţire a sa, asta e tot ce vine...

Însă cireaşa de pe tort a alintatului bun de nimic vine abea acuma căci nemulţumirea, plângerea vicleană, abea acuma porneşte la atac plină de reproşuri şi de trufaşa grijă a grijaniei gLumii, abea acuma începe să te joace ca pe ţambal disperarea 'constructivă' ca să te lauzi căci tot satana susţine şi tu-l crezi că cică mândria cu ispita neascultării, cu păcatul şi viciul e cel mai bun lucru ce ţi se putea întâmpla şi e cel mai gustos leac la orice şi vei fi până la urmă cel mai tare foto-model încât te vei pootea considera împreună cu gLumea ca cel mai mare berou al tuturor timpurilor, al întregii istorii, exact aşa ca satana un mare revoluţionar, defapt un revoluţionar căzut în propria sa gură ce-şi îndeamnă inima şi sufletul să se păgânizeşe şi să se sălbăticească prin tot felul de cuvinte rostite în ascuns în prorpia inimă slabă la lăcomia semeaţă de păcate şi batjocuri 'sfinte' ce te ajută să cazi în judecăţi 'înălţătoare' pline de ură şi răutate vicleană.

Deci e vorba de credulitate prostească şi de prostie credulă căci dulceaţa cireşei de pe tort eşti chiar tu pe post de mare prost măscărici fiindcă-ţi place să fii un prost, un păcălit, luat de tâmpit de toţi căci astfel crezi tu că eşti şi vei fii pe placul publicului şi al şefilor şi astfel crezi tu că ei vor pricepe mai bine gLuma ta foarte înţeleaptă care te va face vedetă cu nume mare.. de scenă: artist, poet, scriitor, om politic, de afaceri, inventator, cântăreţ, 'sfânt', 'duhovnic', mafiot, terorist şi tot felul de alte îndeletniciri seducătoare ce-ţi conferă statutul de mare pilaş privirilegiat.

Credulitatea e bună dacă nu e rea şi proastă şi superstiţioasă căci superstiţia e o spurcăciune în credinţa credulă!

Defapt e vorba de născocirea perpetuă a fanteziilor perverse cu aluzii spurcate şi ironii înscenate ce aruncă vina pe alţii făcând trimitere la trădare vicleană şi răzbunare... pe Dumnezeu ca o gLumă. Visezi şi vrei ceea ce crezi că e bun şi de dorit în gLume: bordele, baruri, bănci, jocuri semeţe şi crude cu mingea, lozuri, cazinouri, războaie, terorisme stradale şi bătăi de ţapi înverşi care vor să fie ei cât mai sus pe orice munte foarte înalt. Ţapul învârtoşat e avid de putere şi de stăpânire şi de conducere şi cârmuire ca să profite furând şi înşelând şi vrând cu orice preţ ca să fie slujit şi ascultat el şi temut şi nu cumva Dumnezeu ce te curăţă de păcat... şi aşa e viciul din om: se erijează la putere şi nu o mai cedează niciodată până te omoară de tot... duhovniceşte.

Deci te rog omule p-rost ce te-ai înhăitat cu păcatul să ai cu multul milă de fete şi nu-L mai lua pe Dumnezeu de la ele cu forţa sau cu ispita căci dacă nu le iubeşti cu Adevărat ca pe nişte surori ale tale atunci pentru ce le priveşti curios şi ce vrei de la ele?! Vrei să faci rele şi să le deposedezi de averea lor? Vrei să vă auto-îndrăgostiţi de voi înşivă împreună trădând cu cruzime dragostea curată şi tainică pentru lecuirea deznădejdii aşa ca-n orice joc neputincios născocit de om, de omul satanizat ce şi-a făcut idol din minge?

Jos dictatura viciului şi a p-rostiei amare!

Răsculaţi-vă şi vă revoltaţi şi depuneţi plângere numai la Hristos!
 

Ştiu că pare ciudat şi necreştin acest îndemn însă e cât se poate de corect şi serios:

Răsculaţi-vă şi vă revoltaţi şi depuneţi plângere numai la Hristos Cuvântul!.. dar căutaţi ca plângerea voastră să fie nemincinoasă şi nevicleană exact aşa cum au făcut sf. Ioan Botezătorul şi ucenicul Natanael.

Dacă vă vine revoluţia în suflet pornită din lăcomie sau nedreptăţire sau fiindcă vă aflaţi în situaţie grea, în capcană roşie, în prilej de păcătuire, în ispitire roşie, în patimi şi vicii spurcăcioase şi amare, în îndoieli şi trădări roşii şi în orice situaţie dificilă plângeţi-vă Domnului cât se poate de serios, nemincinos şi neviclean şi El sigur vă ajută să ieşiţi albi şi biruitori asupra oricărei pofte roşii, rele şi necuvincioase căci cuviinţa este biruinţă asupra satanei, antichristului roşu şi asupra proorocului mincinos, dar nu cuviinţa aia de faţadă şi prefăcută şi ţinută doar de ochii oamenilor şi nici politeţea aia de tip castă elevată şi exclusivistă de îndrăgostiţi de ei înşişi şi de valoarea lor roşie şi nici prefăcătoria aia prin care daţi impresia că nu vă prefaceţi deloc imitând beţivii sau foarte-apropiaţii joviali sau prietenii gLumeţi de la semeţi roşii asemănându-vă cu băieţii deştepţi şi competenţi roşii sau cu 'marii' duhovnici roşii ce răspândesc neghină vopsită şi ouă de şarpe 'înţelept' şi vă hrănesc cu aluat roşu de farisei făţarnici şi cu adunări roşii la ziduri de biserică instituţionalizate în roşu căci mâncarea asta nu e plăcută lui Dumnezeu şi aduce mânia asupra tuturor ci voi asemănaţi-vă în strigătele şi revoltele voastre cu sf. Ioan Botezătorul şi cu ucenicul Natanael!.. urmând sfinţii şi proorocii şi biserica cerească şi toată făptura ce slujeşte Domnului în iubire curată, jertfelnică şi tainică.

Nu vă lăsaţi încurcaţi ca să ajungeţi nehotărâţi în a face binele şi a veghea ca să nu faceţi răul căci acolo te păcăleşte corceala încurcată în încurcături ca încurcându-te să te delaşi şi de frică să-ţi pierzi hotărârea şi îndoindu-te sa ajungi nehotărât şi din nehotărâre în lene şi neputinţă căci te predai păcatului şi mitului malahist al gLumii şi păcatul înseamnă despărţirea de Dumnezeu şi pierderea războiului şi căderea în robia care te scoate din casă şi din pacea cu Dumnezeu.

Deci nu vă pierdeţi hotărârea în fidelitate faţă de credinţa în Dumnezeu prin tot felul de încurcări şi încurcături şi nehotărâri sau invers prin tot felul de false biruinţi şi mari hotărâri foarte grozave şi descurcăreţe şi foarte reci şi încruntate, lacome, arogante şi trădătoare! Fiţi calzi la faţă, la inimă, la duh, la dragoste şi Cuvânt.

Mda, se pare ca atunci cand nu bei apa, parca nici foamea nu se declanseza.

Nu stiu daca are vreo legatura cu faptul ca a venit si caldura, si de obicei cand e cald scade pofta de mancare.

Iti zic mai sigur maine cand se fac primele 24h.

As vrea sa reusesc sa tin macar 48 sau 72h, pana se declanseaza ketoza si atunci foamea se reduce/dispare prin alte mecanisme.

Sa trec de cele 72h ar fi chiar o chestie interesanta versus ideea impregnata ca 3 zile fara apa este o limita biologica severa.

Poate in situatia limita e vorba de 3 zile cu mancare si fara apa..

Mai demult, la mine a fost o zi jumate de post total la începutul unei sesiuni de 10 zile pentru simplul motiv că nu mi-a fost sete în prima fază. Dar nu rețin cît de sete mi-a fost atunci cînd am decis să beau apă, poate aș fi putut continua fără efort încă un pic. O zi jumate e un interval general din cîte am văzut pe net.

O să încerc și eu varianta de post uscat continuat cu post hidratat peste puțin timp. Revin cu comentarii...

Mikiduţul sEDOMit ce se revoltă...
 

De ce era supărat fratele lui Iacov? Pentru ce se posomorâse faţa lui Cain mai înainte de a-l pârâ şi a-l trăda pe fratele său Abel? Pentru ce stăm aşa nehotărâţi şi speriaţi şi împietriţi în ură şi răzbunare?

Păi copilul credincios foarte a păcătuit cu preasfânta chiar înaintea Domnului, sau cu altceva în prezenţa sau în locul unde îl vedea pe el Dumnezeu şi păcătuind el aşa şi distrându-se în deşert ca un alintat al gLumii, chiar în casa Domnului sau în închipuirea sa cu Dumnezeu sau în inima sa privind vre-o tânără drăgălaşe iată că de la un momentdat a început să simtă ceva rău şi să-şi dea seama că începe să-l doară ceva şi să-şi dea seama că ceva în el îi face rău şi că nu-i va mai fi bine în curând şi atunci s-a speriat căci a intrat superstiţia în el că din pricina lui Iisus se întâmplă asta pentru că El era aproapele său prezent la cele ce le simţea el ca un rău asupra sa de parcă era otrăvit sau păcălit sau bătut pe nedrept şi mult chinuit şi atunci a aruncat vina pe Iisus Hristos Cuvântul lui Dumnezeu.

Şi cum lucrurile s-au tot repetat a început tot mai des să arunce vina pe Iisus fiindcă mereu era de faţă şi fiindcă nu se mai putea opri din repăcătuire, din viciu. Şi reacţia asta prin care arunca vina şi se semeţea cu răutate era tot mai prezentă şi nu se liniştea decât atunci când cu răzbunare dorind repăcătuirea îl excludea pe Hristos din atenţia lui căci îl deranja, din viaţa lui căci nu se putea realiza.. şi aşa s-a obijnuit săracool să caute altceva, orice afară de Iisus fiindcă ştia că de acolo îi vine şi lui răul şi fiindcă începuse să creadă că Iisus este un ispisălog care-l ispiteşte la nemulţumire şi răzbunare pe Dumnezeu şi care deci îi vrea răul din moment ce îi bate mereu la uşă sau este prezent când el sărăcuţul vrea să facă mereu altceva.

Şi aşa a început copilaşul p-rost să creadă cu tărie în aluatul vremelnic din vedere inoculat de farisei şi care era mereu încurcat şi amestecat pe undeva în vederea lui ca să nu-l deosebească şi să creadă şi mai şi în vina altora căci aruncarea vinei pe alţii devenise pentru el un obice simpatic şi o plăcere petrecăreaţă şi distractivă căci îi dădea semeţia răutăţii şi 'liniştirea' în joc şi atunci el credea cu tot mai multă siguranţă şi deductivitate demonstrată că îi face bine acest comportament, această lucrarea firească din moment ce avea impresia trupească şi sufletească cum că precis o să scape odată şi odată de chinul ăsta ispisălog dacă apără şi va apăra cu înverşunare şi cu multă milă inversată această p-rostie că cică Domnul l-a minţit, l-a păcălit, l-a otrăvit şi îi vrea răul fiindcă Dumnezeu este un egoist şi nu vrea să-l mai lase odată în pace ca să se liniştească fiindcă el a văzut doar şi parcă vede iar că din pricina prezenţei lui Dumnezeu îi vine lui rău atunci când păcătuieşte.

Şi aşa sărmanul copil p-rost apără de atunci 'fericirea' asta cu multă credulitate şi cu multă râvnă fanatică nevrând să se mai întoarcă la locul unde a greşit în prezenţa Domnului cu preasfânta sau cu altele ca nu cumva să arunce el iară şi iară vina pe păcat sau pe sine însuşi căci ştie că musai el are dreptate şi nu Dumnezeu.

Ce e de făcut deci?.. Şi cine oare poate să-l alunge pe satana-viciul care a intrat în copil ca să-l pârască şi să batjocurească şi să îndemne la adâncirea în starea de păcătuire tot mai vicioasă şi din ce în ce mai înrobitoare şi competent muncitoare în aruncarea vinei?

Plângeţi-vă Domnului cu umilinţă căci El este soluţia şi rezolvarea la toate durerile şi necazurile ce vor veni peste păcătosul superstiţios, credul şi p-rost care se crede foarte sminţişor şi foarte asemănător cu băieţii... ăia 'deştepţi' din energie!

Si cine e Mikidutzul ?

Despre MIKIDUŢ
 

Păi Mikiduţul este îngerul rău al lui EDOM cel roşu de la păcate, mare comunist capitalist mafiot ce umblă cu pecetea cea rea, fratele lui Iacov, fiul lui Isaak şi Rebecca, fiul lui Avraam şi Sarra, robii lui Dumnezeu.

Mikiduţul este mik fiindcă el ca să zboare are nevoie de energie multă, de combustibil, deoarece fiind un înger corupt, viclean şi păcătos, el atârnă greu spre satana şi cade la fundul pământului şi ca atare el ţine post negru foarte aspru dar nu şi la păcate ci la greutate ca să poată zbura mai uşor pe deasupra fraierilor şi nu pentru a se îndrepta şi a ieşii din vicii şi viclenii ci pentru a ştii să nu cumva să facă şi binele. Deci e mic, cât se poate de mic fiindcă el nu are sfinţenie de la Dumnezeu căci decum o primeşte o şi spurcă imediat prin lucrarea lui de mândrie şi de aia îi e şi frică să crească în mărime bună ca nu cumva să-i fie afectată lenea duhovnicească mai rea ca o fiară din moment ce ştie că păcătoşii cad la fund tot mai greu ca beroii.

Kid vine de la Bill the kid adică e cel mai mare criminal lăudăros şi cel mai mare păcălici viclean iubind semeţia răutăţii căci te ucide pentru slavă deşartă ca beroii crEMOţionaţi de la na-ţional.

Uţu vine de la necredinţa U şi de la ţap, duhovniceşte, căci ţapii ca făpturi făcute de Dumnezeu n-au nicio vină, ci e vorba de ţapul duhovnicesc care se află în ceartă cu Dumnezeu şi în contradicţie cu ţapii obijnuiţi. Ţapii obijnuiţi se suie pe munţii cei mai înalţi şi lasă caprele şi iezii lor să ajungă cât mai sus şi-i apără de rău dând cu coarnele în toţi intruşii lupi ce vor să ajungă la carnea cea dulce de ieduţ. Ţapul duhovnicesc e altfel, el este plin de ispismă şi nu vrea ca altcineva afară de sine însuşi să fie cel mai sus ajuns pe munte şi pentru asta dă cu coarnele şi aruncă jos de pe munte pe oricine indiferent dacă e ţap, capră, ied, oaie, iepure sau lup, nu-i pasă,.. şi de acolo de sus se laudă la cer şi la toţi de parcă s-ar fi suit nu pe un munte sterp ci în semeţia răului a turnului Babel şi astfel s-a ajuns beroul tuturor şi cel mai mare şef, nu altfel ci prin merite sfinte: cică 'vrednic este' asemănând fraierii cu băieţii necredincioşi ca un bidol plin cu păcură abea aşteptând să aibă motiv ca să ia foc... foc la ţigară şi să dea la toţi foc la valiză.

Problema e că bântuindu-te din exterior şi din viciu Mikiduţu' te bagă în neiubire de Iisus Hristos Cuvântul ca să te lauzi cu meritele tale ce vin din furăciuni şi cu crimele de care nu eşti conştient, cu poftele din desfrâu aşa ca un mânz ce şi-a lepădat 'ochelarii de cal'!

Aşa că daţi anatemă viciului neiubirii de sfântul Iisus Christos şi Cuvântul lui Dumnezeu căci dacă tu nu-L iubeşti pe Fiul atunci sigur nu-L iubeşti nici pe Tatăl Carele L-a trimis şi nici pe Maica Precistă şi sigur decum Duhul îţi împărtăşeşte ceva de la Dumnezeu tu sigur îndemnat de pofta cea rea vei spurca prin făţărnicie şi prin lucrarea făţărniciei toată sfinţenia apărându-te până-n pânzele albe prin aruncarea vinei pe alţii ca dezvinovăţindu-te şi lepădând pe Hristos să beneficiezi de 'fericirea' şi privirilegiile ce ţi le oferă păcătul cel nou şi proaspăt, carnea porcoolui akedian, şi căderile în recidivă cu tot felul de vicii ispititoare şi întâmplătoare care te cheamă să le satisfaci ca beroul la orgoliul nemăsurat al lăcomiei.. de idoli găunoşi săturându-te cu pateu.

Anatemă să fie viciului neiubirii de Hristos ce te ispisălogiceştie cu multul că cică tata Lui Iisus nu e Tatăl Nostru şi că maica Lui Iisus nu e şi mămica lui Ioan... Botezătorul, că al apostolului Evanghelist Ioan, asta ştie toată lumea că a fost şi este.