Personal m-am folosit de tot ce am citit, pentru ca nu am asimilat nimic ca pe adevaruri absolute. Singurul Adevar absolut este Hristos. In rest, sunt selectiva. Citesc mereu ce ma intereseaza in domeniul meu (care e literatura) si nu simt ca m-as sminti din cauza aceasta. Exercitiul lecturii te ajuta mult sa intelegi sensurile ceva mai profunde ale scrierilor patristice, de exemplu, pentru ca multi dintre Sfintii Parinti au fost oameni ai cartilor.

Cum spunea Apostolul Pavel, mai intai cu lapte, si apoi sa trecem sa le digeram pe cele grele.

(Un subiect interesant, acest topic.)

Daca citesti literatura patristica neintelegand si neaplicand nimic din ce citesti, mai bine rezuma-te atunci la beletristica. Si daca te mai si mandresti cu intelepciunea din aceste carti, care nici macar nu este a ta... nu mai am cuvinte.
Fani, eu am fost intotdeauna un "soarece de biblioteca", asa ca stiu ce spun... Iar alegerea am facut-o in cunstinta de cauza. Practic, cat timp am citit beletristica, am fost de fapt in cautarea cartilor bisericesti.

Daca vorbesti de stiut biblia pe de rost, intram in zona sectelor, si chiar nu este cazul.

Da, asa este. El considera prostia pacat (iubesc naivitatea dar nu la barbosi). Imi amintesc ca o asociaza cu rautatea.
Multi cred la fel: ca prostia merge mana in mana cu rautatea.

Eu nu vad lucrurile asa. In primul rand inteligenta tine de mostenirea genetica si potentialul genetic poate fi dezvoltat prin educatie.. dar dupa perioada adolescentei s-a terminat. Asta a fost: testele iq nu mai inregistreaza un progres cu varsta, indiferent cat citesti (testele sunt astfel elaborate sa masoare inteligenta, dar nu cultura).

Eu am avut ocazia sa ma joc cu niste teste de inteligenta in studentie si am avut surprize sa vad ca oameni pe care-i credeam mult mai destepti decat mine au facut testele varza, iar altii pe care-i credeam modesti intelectual au sarit din scala! Sor-mea care in scoala avea rezultate mediocre a facut matricile Raven's in juma de ora fara sa greseasca una.
Am mai spus ca exista un site high iq society, unde puteti sa va calculati iq-ul.. este instructiv. Va va da ocazia sa reflectati ce este inteligenta (mai ales daca va puteti compara cu altii) si cat de putin este reflectata in societate (este f discreta).
Multa galagie si datul din coate trec de multe ori drept inteligenta :).

In concluzie: nu sunt de acord cu cuvintele lui Steihardt. Prostia in sine (lipsa de preocupari intelectuale, de ex., lipsa de lectura, informare, culturalizare...) nu are cum sa fie pacat. Mandria, nepasarea, lenea etc.. sunt pacate.
Ci suspectez ca vroia sa se indreptateasca pe sine. Scrierile lui abunda in citate, referinte etc.. Mi se par foarte intelectualizate (chiar snoabe), lipsite de traire autentica (de altfel, am spus, nu-mi merg la inima). Pai cititi Siluan Athonitul.. vorbeste din ceea ce traieste (nu din lecturi). Diferenta ca de la cer la pamant.

Steinhardt si lumea ideilor spirituale
 

anna21, ce legatura are dezbaterea ta despre inteligenta cu parintele Nicolae Steinhardt? Domnia sa nu vorbeste de prostie prin opozitie cu inteligenta, ci cu bunul simt.

Cand este vorba de lumea adevarului, terenul de dezbatere este organizat dupa Solomon si momentul in care a fost pus sa dea dreptate unei femei sau alteia.
Vazand spiritul, dincolo de litera textului, cei care dezbat idei nu se straduiesc niciodata sa aiba dreptate, ci sa descopere adevarul. Cu argumente civilizate. Si daca adevarul unei idei inclina spre opinia cuiva din adunare, din respect, nimeni din acea adunare nu se gandeste macar sa arunce cu pietre, pentru ca orgoliile sunt considerate nocive si neavenite.

Si pentru a ma referi la finalul discursului tau, prefer sa ma inclin in fata unui evreu convertit prin suferinta inchisorii la ortodoxie.

Doamne ajuta!

Eu nu am vorbit de mine si nici de tine, cum nici tu nu am inteles ca vorbeai de mine atunci cand ai spus ca cultura duce la orgoliu.
Noi vorbeam in general aici, de binefacerile sau pericolele literaturii.
Te poti mandri cu orice cunoastere erudita - din carti adica: beletristica sau patristica sau biblica. Am vrut sa spun ca argumentul tau nu este un argument nici pro nici contra literaturii.

Nu numai sectarii stiau biblia pe de rost, ci si.. Sfintii parinti. O citeaza mereu din memorie, fluent. Pe vremea aceea oricum oamenii aveau alta memorie decat noi, pentru ca nu existau atatea lucruri care o distrau, iar cartile erau mai rare, asa ca oamenii aveau o cultura orala mai puternica. Si citeau cu voce tare, in general, ceea ce ajuta memorizarea..
In privinta cunoasterii Bibliei, poate ar trebui sa luam exemplu de la protestanti, noi ortodocsii. Nu in interpretare, desigur.

Ar trebui mai intai sa definim inteligenta si prostia sau macar sa vedem cum le intelegea Steinhardt ca sa putem sa ne dam cu parerea despre spusele lui Steinhardt.
Din cate am inteles eu el nu definea inteligenta dupa IQ. IQ-ul masoara un anume tip de inteligenta, si sunt convinsa ca nu de acesta vorbea el (am citit cam tot ce a scris, dupa convertire cel putin). Si el critica de altfel oamenbii snobi inrtelectuali. Motto 'un Pernauld pour Arthur' (daca iti amintesti, in Jurnalul Fericirii), de ex.
Si el vorbea de prostie in sensul pe care de altfel l-am explicat mai sus: de nepasare, nesimtire, nelijenta.
Fariseii care l-au condamnat pe Hristos sufereau de acestea desi banuiesc ca in eruditie si IQ excelau. Stiau legea pe de rost, le era teama sa intre in Pretoriu ca sa nu se spurce.. vor sa fie date jos trupurile de pe cruce ca sa nu ramana cumva acolo de Paste... insa isi spurca intreaga fiinta ducandu-l la moarte pe Creatorul universului.

Mie dimpotriva scririle lui Steinhardt mi se par pline de autenticitate. El a trait intr-o epoca (pe care din pacate in alt loc tu o cam laudai, cica ar fi fost mai crestina, desi ai trait-o numai copil fiind) in care si cultura era considerata un delict (sa nu itam pentru ce a fost condamnat, el si grupul Noica: ca citeau si discutau intre ei carti puse la index de putere, ca Eliade, Cioran.. - el, in plus, pentru ca a refuzat sa depuna marturie impotriva prietenilor sai), in care nesimtirea, mitocania si vulgaritatea erau un avantaj pentru urcarea pe scara sociala. El, om atat de cultivat, a fost obligat nu numai sa lucreze mai intai in posturi de birou insingnifiante (mereu altele, caci era mereu mutat), dar, dupa inchisoare, sa lucreze ani de zile in fabrici intr-un mediu sordid. De accea poate se clatea cu cuvinte frumoase si citate. Pentru el, erau vii. In acea epoca nici un motiv de mandrie, ci mai ales de teama, sa cunosti atatea lucruri.
Iar pentru el, cartile erau o sursa infinita de Hristos. Il vedea in toate, in cele mai surprinzatoare locuri.
Mie asta mi se pare crestinism adevarat: sa stii sa il vezi pe Dumnezeu peste tot. Sa vezi binele si frumosul in oricine, iar raul sa il dai la o parte.
In scrierile lui se simte aceasta noblete crestina. Pentru el, a citi si a intelege si aplica ce citesti in mod crestin era un fel de traire. Mi se pare ciudat ca nu intelegi asta, si recunosti numai un anume fel de traire.
Sigur, este parerea mea.
(Si nu se pot compara sfintii sau oamenii duhovnicesti intre ei - sfantul Siluan este alt fel de om; fiecare este un unicat)

citat interesant
 

Glykys a postat altundeva aceasta afirmatie a parintelui Teofil care se potriveste aici, cred...

Din respect pentru ea, specifici topicul ! Topicul Pocăinţa:"Cuvinte de folos" .

Cand apesi pe sagetuta apare si topicul.

O poveste-i o poveste.
Ai uitat ca asteptai cu drag sa ti se spuna o poveste?

Am gasit ceva dragut :)

http://arhiva-ortodoxa2.info/test/au...ook.pdf&zone=4

Carte de colorat cu personaje din Bizant :) (se poate printa)
E in lb engleza deci poate servi si ca suport pentru invatarea / exersarea acestei lb, si mai ales poate fi un bun (si distractiv) prilej de a familiariza copilul cu imaginile pe care le va intalni pe peretii bisericilor si cu putina istorie a crestinismului.

(Daca nu merge linkuk: http://arhiva-ortodoxa.info -> document, acolo gasiti PDF-ul)

Multumim mult, Jane, sunt dragute planshele.

Multumesc, Jane. Acum am rasfoit cartea si chiar o sa o printez pentru o fetita. :)

A propos, Jane, imi pare rau ca nu m-am mai ocupat sa gasesc bibliografie despre Bizant pt tine.. Mi-am reamintit acum. :9:

Multumim, Jane.

Dumbing Down Society Part I: Foods, Beverages and Meds

(articol despre alimente, medicamente comune... si efectul lor asupra noastra).

Dumbing Down Society Pt 2: Mercury in Foods and Vaccines

(Tampirea societatii: Mercurul din alimente si vaccine.
Pe situri romanesti am gasit articole mult mai detaliate despre mercurul din vaccine.. Recomand: http://nuvaccinurilor.blogspot.com/ )

Un copil de-al meu merge deja la scoala, Coralina.
Din fericire cartile pe care le are de studiat au fost excelente pana acum (despre animale, biografii ale artistilor etc..)
Oricum, el stie de mic ca majoritatea oamenilor nu cred in Dumnezeu, ca tot ceea ce vede in jur reflecta lumea post-crestina.

Cred ca el isi va forma singur atitudinea fireasca fata de literatura daca va avea un minim de educatie crestina pana la varsta cand alege. Contrar a ceea ce crezi tu, eforturile mele nu sunt indreptate spre cenzura, ci spre a-i oferi informatii crestine. Ca pe cele lumesti le va gasi singur, oricum.
De aceea, spre exemplu, nu-i citesc Scufita Rosie, ci Micul Pateric, povestirile par. Cleopa.. etc.
Evident, cand creste va intra in contact si cu lucrari literare care vehiculeaza idei necrestine/anticrestine.. dar pana atunci sper ca dialogurile cu fiul meu se vor amplasa la un nivel de intelegere mult mai profund (sper ca va putea intelege valoare cuvantului.. care da viata sau ucide, ca va intelege cum omul isi transpune propria lui lume interioara, cu tot cu patimile care stapanesc in creatiile artistice etc, etc.. ).
Dumnezeu a dat omului inteligenta ca prin contemplarea celor vazute sa se ridice cu mintea la cele nevazute. Nu ca sa si-o umple cu lucruri desarte.

(cu totul off topic: nu te preocupa ca-mi chinuiesc copiii, ca-i cenzurez etc. Cel mare este exceptional, cu mult peste nivelul celor de varsta lui. De ex. desi are 6 ani, am trecut la matematica de clasa a 5-a acasa - .. stiu ca nu-i frumos sa ma laud, dar nu-mi place sa se planga de mila "copiilor bigoti", care nu sunt lasati sa invete chestii lumesti)


Despre CURIOZITATE (Din Razboiul nevazut)
Fii un culegator harnic al lucrurilor duhovnicesti si ceresti. Nu cauta sa cunosti altceva in lume decat pe Cel Rastignit; Viata si Moartea Lui. Acestea cer luarea aminte a ta. Astfel vei fi mult bineplacut lui Dumnezeu, Cel ce socoteste alesii si iubitii Lui pe cei ce-L iubesc si-nvata a face voia Lui.


Orice alta chestiune, orice alta informatie si intrebare este egoism si mandrie. Prin aceste unelte diavolul cauta sa castige vointa celor ce dau atentie vietii duhovnicesti. El lupta din toate puterile si se sileste a invinge mintea lor cu curiozitati de acest fel. El vrea sa cucereasca prin aceste mijloace ambele, mintea si vointa.

Prin urmare, cauta adesea a da oamenilor notiuni, fie ele chiar inalte, subtile si curioase, mai ales celor ce vor sa le pastreze in minte si celor ce repede se ataseaza lor.

Stapaniti de placeri, de discutii asupra acestor notiuni inalte, prin care ei gresit socotesc a placea lui Dumnezeu, uita a-si curati inimile, a se gandi la slaba lor cunoastere, la adevarata mortificare si la taierea vointei. Sunt cuprinsi de patima mandriei si devin ei insisi idolii cugetarii lor. De aceea, incet-incet, pe nesimtite, fara a-si da seama, ajung a crede ca nu mai au nevoie de sfatul altora. Atunci se obisnuiesc, in orice trebuinta, sa alerge la propria lor judecata. E un lucru foarte periculos si greu de indreptat, fiindca aroganta gandirii e mai periculoasa decat cea a vointei. Cand aroganta vointei, manifestata in minte, e mai usor a fi remediata, supunandu-se celei ce-i urmeaza. Dar cand mintea are o opinie gresita, ca judecata ei este mai buna decat a celorlaiti, cum si prin ce poate fi corijata? Si cum poate un om sa se supuna rationamentului celorlaiti cata vreme il considera nu asa de bun ca al sau?

Daca-i asa, ca ochiul sufletului, care-i mintea, prin care e capabil omul a recunoaste si a curati aroganta vointei, este asa de slab, orb si plin de mandrie, cine-l poate vindeca? Si daca lumina-i intuneric si adevarul logic eroare, cum poate ilumina ori corecta pe celelalte? Pentru acest motiv sa rezisti pe cat iti este cu putinta acestei arogante periculoase a mintii, inainte ca ea sa patrunda in simtirile tale; si rezistand curata-ti gandirea in toate adancimile si unghierele ei si supune opinia ta parerii altora. Fii nebun, neintelept pentru iubirea lui Dumnezeu si atunci vei fi mai intelept decat Solomon. "De socoate cineva din voi sa fie intelept in veacul acesta, sa se faca nebun ca sa ajunga intelept. Pentru ca intelepciunea lumii acestea este nebunie inaintea lui Dumnezeu" (I Cor. m, 18-19).

Sa-ti traiasca ambii copii, Anna! Ma bucur ca sunt inteligenti insa ma intreb, in contextul celor afirmate de tine pe acest forum, care e rostul matematicii in viata fiului tau mai mare, din moment ce inmultirile si impartirile nu ajuta la mantuire (vezi cele citate de tine "Nu cauta sa cunosti altceva in lume decat pe Cel Rastignit; Viata si Moartea Lui.")

Eu nu sunt de acord cu felul in care intelegi / practici tu ortodoxia. Mie personal nici nu mi se pare ortodoxie, ci o ideologie flasca si rigida de la care nu ma astept sa umple oamenii de iubire vreodata. Iarta-ma ca ti-o spun asa, pe sleau, insa exact asta gandesc. Stim doar ca si fariseii erau extraordinar de rigurosi in respectarea regulilor, dar cu ce folos...? Absolut nici unul, ba din contra.
Oricum, fiecare isi oranduieste viata asa cum considera.
Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

Sa-i lasam pe copii sa-si traiasca frumos copilaria, cu basme care au fermecat copilaria tuturor. Rigiditatea nu duce la nimic bun.Notiunile teologice trebuie introduse cu mult tact, pentru ca de multe ori nu facem decat sa-i indepartam pentru totdeauna de credinta.Un copil nu trebuie sa fie un neadaptat intr-o era a vitezei.Avem nevoie de profesori, de medici, de ingineri, de preoti... si cum vor intelege copiii care este drumul lor in viata, care este cea mai buna alegere, daca ii vom tine in ignoranta.Omul are nevoie de cultura generala, pentru a se intelege cu semenii lui, pentru a-i intelege si pentru a le respecta munca.Asadar, toate isi au rostul lor.E bine sa-i ferim de ceea ce este vatamator si nu vor sti sa inteleaga decat la o deplina maturitate.

Repet: cunoasterea este buna cat timp ne ajuta sa ne ridicam mintea de la cele pamantesti la cele ceresti.
De altfel, cand ii citesc copilului carti despre animale sau despre univers subliniez faptul ca Dumnezeu le-a facut pe toate (ceea ce nu este prezent in carte, desigur). Matematica este f utila deoarece structureaza mintea copilului, o ajuta sa se desprinda de concret si sa opereze cu notiuni abstracte, il ajuta sa descopere patternuri si regularitati, ii organizeaza reprezentarea timpului si spatiului etc... Pe scurt il ajuta sa inteleaga lumea, ca (sper eu) prin contemplarea ei sa ajunga cu gandul la Dumnezeu.
Uite, ti-am raspuns, desi stiu ca erai ironica.

Nu ma deranjeaza faptul ca esti directa, dimpotriva, este un plus.

Incerc pe cat posibil sa-mi cresc copiii sa-mi feresc copiii de ceea ce nu este necesar.. si nu reusesc f mult deoarece nu sunt singura prezenta in viata lor. Nu cresc intr-un glob de sticla..

Nu eram deloc ironica, te vad atat de hotarata in postari incat acord foarte mare atentie celor afirmate de tine, in ideea de a intelege motivatia determinarii tale.
Din explicatia ta referitoare la rolul matematicii in educatia unui copil, deduc ca nici literatura (cu tot ceea ce implica ea) n-ar fi de lepadat. Mintea trebuie incurajata sa si exploreze, nu numai sa regaseasca tipare in tot ceea ce ne inconjoara. Acest lucru presupune acceptarea conventiilor literare, cu alte cuvinte participarea activa (in calitate de cititor) la jocul propus de scriitor. Insa acest joc poate fi presarat cu episoade erotice, proiectii fanteziste, eludari flagrante ale realului, etc. Tot acest instrumentar literar are foarte putin in comun cu rigoarea ortodoxa, insa contribuie (zic eu) decisiv la conturarea personalitatii unui om in formare.

Am auzit de curand o vorba care zicea: "cine citeste, traieste dublu" - in sensul de experimentare prin lectura a unor stari pe care in viata reala nu avem prea des ocazia de-a le trai. Mi-a placut mult aceasta idee.

Crezi?
Cunosc un om care nu a citit nici un roman. Nici macar lecturile obligatorii din liceu! Nimic.
Azi este medic chirurg. Nu doar bun profesionist, ci exceptional.
Crezi ca i-a daunat lipsa de lectura?

(La un moment dat a fost nevoit sa realizeze niste scrisori de prezentare in vederea angajarii. Sa le zicem scrisori de motivare.. dar erau mai mult decat atat ca expuneau filosofia lui de viata, credintele lui profunde etc..
Dupa ce s-a angajat, lucra probabil de vreun an cand a gasit scrisoarea lui inramata in biroul directorului, care, om batran, a zis ca de cand lucreaza nu a intalnit pe cineva atat de talentat la scris. Si intr-adevar scrie foarte bine. Poate ca vei spune ca daca ar fi citit ar fi ajuns scriitor.. dar atunci unii oameni ar fi murit, nu exagerez).

Pai cam asta este problema. Traiesti experientele descrise de altcineva.
Dar daca omul acel este plin de patimi? Te faci partas trairilor lui?

Lectura este o necesitate- devii cult, stii sa te exprimi, te formezi ca om, inveti sa deschizi usi, sa porti o discutie, capeti experienta de viata, iti dezvolti procesele gandirii si mai ales, te indrepti spre educatia permanenta, atat de necesara in cariera.

Eu cred ca daca refuzi prea mult ispitele de acest gen, risti sa le traiesti altfel.
Facandu-ne partasi prin literatura unor stari chiar patimase, eu cred ca putem practica un fel de catarsis (curatire).

Iar un copil crescut fara povesti traieste amputat de o parte din istoria umanitatii. Fara arhetipurile cuprinse in toate aceste povesti.
Acest copil nu mai intelege nici parabolele evangheliei asa cum le intelegeam primii lor auditori.
Vad asta la unii din elevii mei, care au pierdut cultura populara fara sa o dobandeasca pe cea de la scoala (termina scoala fara sa stie sa citeasca corect uneori), se hranesc din subultura moderna, si pur si simplu nu inteleg ce-i aia o parabola. Sensul simbolului, a metaforei, a imaginii, le sunt complect straine.

Eu cred ca mintea omului trebuie sa fie un pamant bogat - numai astfel ea va putea fi fecundata de samanta invataturii lui Hristos.

Este vorba probabil de un om extrem de inteligent si cu un talent pentru scris pe care daca si l-ar fi dezvoltat si prin lecturi ar fi devenit, cine stie, un scriitor celebru.

De unde stii, de altfel, ca aceasta lipsa nu i-a facut mintea arida si pentru credinta?
Multi oameni nu inteleg si nu apreciaza Biblia, nu vad stralucirea de adevar care emana din ea, si pentru ca nu au citit povesti si nu au citit literatura, ci numai ziare sau atrticole (fie ele stiintifice). (Da, stiu, exista si alte motive si culturanu este o garantie pentru cunoasterea adevarurui..)

Sigur!
Ce vroiam eu sa zic este ca nu ajunge doar samanta, trebuie si pamantul sa fie bogat.

Uite , ies din subiect , cat de cat , si-ti reamintesc ca tarisoara noastra a avut drept dar , un pamant (relief -tot ) extrm de bogat . Ce am facut cu acest dar ? Ce am "semanat " aia am cules ! Sper ca intelegi unde bat !

Nu stiu daca este asa cum spui.
Majoritatea omenilor citesc literatura, dar putini sunt credinciosi.
Cititorii cauta divertismentul (sau emotia artistica) in literatura, nu adevarul.. Si atunci cum sa gasesti ce nu cauti?

Macar daca ar fi asa.... Dar majoritatea oamenilor citesc Click.

Totusi, lectura ( sub indrumare) sensibilizeaza, invita la trairi , ne hraneste sufletul :basmul, poezia, romanul politist, cel de dragoste,romanul istoric...si selectivi fiind, ajungem in anumite etape ale vietii sa acceptam doar un anumit fel de lectura, deci si cea care ne duce spre Dumnezeu. E buna lectura, dar si excesele dauneaza uneori.

Fani, daca eu nu citesc copilului meu povesti (decat cu inteles crestin, desigur), nu inseamna ca el nu este in stare sa inteleaga ce este de inteles.
Zilele trecute i-am citit o poveste (din Povesti Nedmuritoare) cu un cioban cinstit care a fost pacalit sa vanda din vacile regelui, dar apoi s-a dus la rege si i-a zis: am gresit o data, dar nu voi face a doua greseala mintind.. etc.
Copilul ma intreaba: este o poveste despre Dumnezeu? Ii raspund: tu ce crezi?
Si el mi-a explicat ca imparatul este Dumnezeu, iar ciobanul este omul pacatos caruia ii pare rau si cere iertare lui Dumnezeu, spunand singur ce pacate a facut.
Deci iata ca se poate si fara zane, broaste, ursitoare si printese.

Orice lectura obliga la intelesuri- exista un mesaj moral educativ in orice lectura specifica particularitatilor de varsta.

Pamantul "extrem de bogat" sunt oamenii, in care Dumnezeu pune samanta si aceasta da roada...
Credinta, din pacate, fuge de cei prea invatati, caci acestia sunt de obicei mandri de mintea lor mai mult sau mai putin stralucitoare, neacceptand faptul ca de fapt Dumnezeu le-a dat-o. Pe unii ii mai intoarce o boala din calea lor ratacita, dar pe altii nici macar boala, din pacate.

Oare nu credeti ca Dumnezeu va da tot ce ii trebuie unui om credincios si smerit? Ii da, si ii mai deschide si drumurile, ca sa ajunga unde ii e locul. Un exemplu: Pr. Teofil Paraian.

In ceea ce o priveste pe mama crestina, care isi invata fiii sa deosebeasca binele de rau, jos palaria!

Corect , foarte corect , se observa lesne chiar si aici !

Foarte bine, este copil destept.
Insa nu ma refeream doar la invataturile morale. Ma refeream la arhetipuri si simboluri, cuprinse in povesti. Fara simboluri, regilia nu poate sa-si faca drum spre sufletul nostru. Cultura moderna este si asa ucigatoare a simbolului in sens profund. Daca ne taiem si radacinile.. o sa ajungem rau.
Vezi ca este un pericol in a-i citi copilulmui numai povestiri moraliste.
Povestile cu zane, broaste, ursitoare si printese fac referinta la un alt nivel al constiintei noastre. Nu la cel unde se afla principiile morale.

Este totusi o generalizare cam mare, nu uita ca sunt sfinti foarte invatati, ca sf. Vasile cel Mare, sf. Grigore de Nazianz etc.
De altfel si parintele Teofin Paraianu de care spui avea o cultura foarte bogata, se vede si din cum vorbea.