Da, Fani, asta am vrut sa spun si-ti multumesc pentru ca ai completat.
Plus, eu nu vad credinta ca pe o frica perpetua, o teama in ascensiune in functie de ceea ce-ti tot predica unii si altii , mai ales atunci cand aduc vorba despre blesteme, despre anateme, despre neiertare si rautate.
Cand cineva imi spune ca ; " uite ce spune Sfantul cutare, uite cum da anatema, cum uraste omul, uite cum spune ca nu exista iertare, uite cum trebuie sa te infricosezi , uite cum iti pufneste o butelie in cap sau mai stiu eu ce, pentru ca ai calcat o camasuta in zi de sarbatoare , ca ies copii malformati daca sunt conceputi in post, etc...", astfel de lucruri ma face sa le ignor total, au, de fapt, efectul invers asupra mea, cu cat incearca sa ma infricoseze cineva cu asazisa credinta, cu atat mai mult realizez ca aceia nu semnifica credinta si nici Voia Lui Dumnezeu. Fiindca credinta trebuie sa insemne traire si nu frica ori supunere neconditionata, credinta trebuie sa insemne iubire si nu blestem si nici o fortare psihologica. Teama inseamna neliniste, ori credinta trebuie sa semnifice pace si convingere bazate pe un anumit rationament viabil. Vom fi judecati pana la ultima suflare, este absurd sa catalogam oamenii dupa anumite fapte de moment, nici chiar dupa crezaminte, fiindca totul are un curs schimbator atata timp cat exista viata.
Aceasta frica a fost o tendinta de a asupri masele si a le stapani, nicidecum a le tamadui si lumina.
Nu poti trai cu credinta si cu teama simultan, nu este nici etic si nici normal, daca ar fi sa vorbim despre inaltarea sufletului spre mantuire. Trebuie sa crezi cu inima si sa te regasesti in aceasta credinta conferindu-i din timpul si energia ta zilnica, atunci nici nu mai este nevoie sa te infricoseze cineva, dar, mai ales, trebuie sa te aline.
Tot nu inteleg ce-nseamna anatemele canoanelor, fiindca nu pot concepe cum o fiinta umana poate sa-si permita sa dea diavolului un suflet, atata timp cat Dumnezeu nu a facut acest lucru niciodata, ba mai mult decat atata a salvat orice suflet din aceste ghiare, fie el credincios sau nu.
...ca sa nu mai vorbesc de anateme emise pe motive absolut banale si care, in present nici nu mai sunt luate in consideratie de la sine.

Vezi cum e ory: unii tot ce fac, fac de frica iadului (si la el se raporteaza tot timpul), altii de dragul lui Dumnezeu. Si de aceia nu prea se inteleg. Fiecare vrea sa-l faca pe celalalt sa creada ca asa e bine cum crede/simte el. Uitata-te ca fiecare citeaza pe cel care i se potriveste cu starea sufletului: unii pe Arsenie Boca, altii pe Sf. Ioan Gura De Aur.

daaa, si pana la urma toti suntem doar o apa si-un pamant.
Uite ce fac eu de 8 martie, ma razboiesc pe forum fara rost . Ce sa fac daca vremea de-afara este zgribulita de frig, iar baietelul are conjuctivita...
Oricum, nu am resentimente fata de absolut nimeni de pe forum, chiar daca ma mai contrazic sau sunt acuzata de protentatism si alte bazaconii . Oameni suntem, si chiar inteligenti, nu gluma !

Ispita maniheismului este prezenta in continuare, chiar daca sub o forma putin deghizata.

Da, dar Hristos a zis: "Indrazniti, Eu am biruit lumea". Frica pazeste pepenii pana se strica.

Sa nu te superi pe mine, dar cred ca nu esti informat corect.
Pai chiar in cartea pe care am postat-o mai inainte Pr Arsenie spune despre necesitatea impreunarii sotilor nu numai pentru copii iti dau in continuare un citat:
"[..]In convietuirea casatoritilor nu-i bun nici abuzul, nici refuzul. Abuzul atinge pe sot, refuzul pe sotie. Cum Aceasta? Asa-i facut omul de Dumnezeu: barbat si femeie intr-un singur trup. Cu cunostintele contemporane de biologie, de endocrinologie si de neurologie putem intelege clar acest lucru.
Sistemul nervos , ca sa serveasca solicitasrile vietii in bune conditii, are nevoie de o buna si corecta functionare a glandelor noastre endocrine. Glandele acestea sunt insirate in numar de 7-8 pe toata verticala staturii noastre. [...]
Sexele (barbat si femeie) se cauta la maturitate unul pe celalalt, trecand peste orice bariere ale oricui. Totusi e buna (foarte buna chiar) si putina minte si cat de cat cunostinta pozitiva a faptului acesta, a continuitatii vietii prin nastere de prunci).
Constitutional, natura barbatului are o glanda in plus fata de a femeii: prostata. Aceasta glanda spune foarte multe si importante lucruri in iconomia vietii si in interpretarea corecta a foarte multe necazuri ivite in famili (pentru clarificare trebuie spus si numele produsilor de biosinteza ale glandelor: hormonii. Acestias sunt substante de biosinteza produse de glande si varsate in circuitul intern al sangelui, cu ajutorul caruia circula prin tot organismul, ei avand rol in activitatea si activarea sistemului nrvos, deci a tuturor, organelor in scopul de a mentne organismul intreb in bune conditii de viata interna si externa). Iata din tainele prostatei: acweasta sintetizeaza saruri ale acidului glutamic, substante absolut necesare sistemului nervos, atat al barbatului cat si femeii. Dar nu le prepara decat brbatul. Aici este explicatia fundamental biologica, in temaiul careia [i]femeia este atarnatoare de barbat/].
Fara substantele l;ui endocrine, ea se degradeaza nervos, mintal etc. Aici incepe sa se inteleaga de ce au urnari nefaste abuzul si refuzul.[..]"(Ridicarea casatoriei la inaltimea de taina pg 9-10)

Sugerez tuturor sa se intereseze temeinic inainte de a-si da cu parerea despre cineva sau ceva, inclusiv mie.

Explicatiile astea biologice mie mi se par cam aiurea cand e vorba de iubirea dintre soti. Prefer sa cred ca totul tine de armonia din cuplu( de relatia sufleteasca si asta tine tot de Taina) si nu de chimie/biologie.

Pai Dumnezeu ne-a facut trup-si-suflet. Cu alte cuvinte, de orice se impartaseste trupul, se impartaseste si sufletul, si invers.

Este minunat ca stiinta gaseste reflexele gandirii lui Dumnezeu in creatie.

Vedem ca 'limitarile' de fapt nu mai sunt chiar limitar (privari) ci sunt spre binele nostru.

E adevarat dar, na, ce sa fac, ma deranjeaza pe mine motivatiile astea biologice. Eu le prefer pe celelalte.

Il prefer pe Sf Ioan Gura de Aur si discretia lui in ceea ce priveste viata de cuplu. Si nu pe cei care vin si o analizeaza de nu mai ramane nimic sfant in ea.

Totusi, ai grija ca ce am postat eu sunt niste fragmente din ceva mai amplu. Nu le privi ca pe un intreg ci ca pe niste fragmente.

Eu zic ca cine nu este casatorit nu va sti niciodata ce e aceea Taina cununiei, si de aceea ii e usor s-o analizeze biologic si sa traseze limite.

Bravos...ai pus punctul pe i, credinciosi care ajung sa nu mai vada nimic sfant in Sfanta Taina a Nuntii, si o rezuma la " impreunare"..., si in rest desfranare, si gata...asta e "definitia" Casatoriei!:22:

Ory, de fapt tu il contrazici aici pe Sf. Apostol Petru, care spune ca la credinta sa adaugam fapte bune; si la faptele bune, cunostinta.
Si acum explica-mi te rog ce vrei sa spui cu: "nu sunt perfecta, insa nici plina de ura pe care tot incerci sa mi-o dezvolti imaginar". Nu stiu cum ti-o poate dezvolta cineva imaginar... dar poate stii tu.

... adica prin analiza isi pierde sfintenia? Nu prin faptele necrestine pe care si le permit sotii?!?
Atata timp cat avem liberul arbitru, putem face ce vrem, dar nu tot ce facem ne foloseste. Dovada ca de multe ori regretam chiar noi faptele noastre. Avem si o expresie f sugestiva: "Cine m-a pus?!?"

Atata timp cat analiza o reduce la chimie/biologie, DA si-o pierde in ochii celor care fac asta.
"cine m-a pus?" ce? sa ma casatoresc? sper sa n-ajung vreodata sa-mi pun aceasta intrebare.

Ma refeream la faptul ca nu recunoaste pe sfinti, numindu-i "persoane presupuse desavarsite". Daca noi ne indoim de sfintenia unui Sfant, oare ce e Fani?

off topic
 

Citind acest thread haotic.. mi-am amintit despre lecturile mele despre apostazie.
Din cat am inteles, apostazia este o lepadare de Hristos atat de subtila, incat crestinii de ocazie NU o vor observa. Apostazia (din cat am inteles eu) este o substituire abila a crestinismului (in esenta lui) uzand de concepte crestine: Iubire, Libertate, Viata, Adevar...etc.
Ea va fi foarte dulce auzului.. ca mierea va fi!
Invatatura apostatica este fixata pe viata pamanteasca, pe material, pe bunastarea oamenilor aici si acum!

Ma gandeam acum doua zile sa deschid un thread despre aceasta (pericolul apostaziei in viata crestinului). Intamplator (sau nu!) postarea fratelui Zaharia mi-a dat niste raspunsuri la intrebarile mele.

Cine nu e casatorit nu poate vorbi din experienta lui, dar poate vorbi din experienta altora ca oamenii invata unul de la altul. Ba chiar trebuie sa se intereseze care este pozitia Bisericii in anumite probleme, daca este crestin, ca s-ar putea sa se confrunte cu aceleasi probleme.
Doamne ajjuta!

Da, multumesc anna, pentru pont si pentru aluzie, constat ca este frumoasa lingvistica asta religioasa care a conturat orice cugetare omeneasca, spre folosul propriu si dojana celor care nu se conformeaza robotismului de asimilare integrala a cartilor religioase.
Din cate-mi amintesc, Domnul nu a vorbit despre apostazie, despre erezie, despre ecumenism si alte bazaconii pe care le asociem cu preamarita intelepciune capatata in timp de catre oamenii alesi ai credintei.
Dumnezeu a vorbit simplu, a vorbit clar, s-a manifestat simplu si prin fapte fara prea multe comentarii, a realizat lucrurile atat de frumos si pe intelesul tuturor incat, uneori cred ca nici nu era nevoie de atata imbrobodire verbala si atatea sensuri intortocheate oferite credintei in zilele noastre.
Deci, problema sta cumva in evolutie si metamorfoza si nu in incapacitatea amaratului de crestin de-a intelege atata harababura mistica.
S-apoi, cine vrea sa inteleaga, intelege, cine nu, nu , degeaba jucam noi tontoroiul permanent, ba cu cartea in mana, ba cu libera cugetare si...cu cartea in mana.

Ba, te contrazic Florin, cine nu este casatorit nu va putea niciodata sa inteleaga acest statut, oricate ar vedea in jur, nu au cum sa simta si sa se contopeasca cu sensul lui real, ci doar sa-si imagineze...ceea ce este o mica, mare diferenta.
Insa, de invatat, bine-nteles ca pot invata, dar raman la acest stadiu teoretic pana ce intampina ei insisi realitatea, iar atunci se cam schimba placa.
Sa inteleg ca nu esti casatorit si poate de aceia vorbesti cu dezinvoltura despre aspectele acestei situatii.

Mesajul iti era adresat, Ory.. dar nu numai tie (de aceea nu m-am referit doar la tine.. sunt multi care gandesc ca tine).
Dar sa stii ca NU este o critica.. ci mai mult o spaima.
Ca scrie negru pe alb ca vor fi inselati "si cei alesi". Avertismentul este pentru crestini!
Altfel spus.. mesajul se refera la mine (dar eu nici macar nu sunt "aleasa", sunt vai de capul meu).
Ideea este: cand te lepezi de Hristos nu realizezi ce ai facut! Este o lepadare involuntara, indirecta (daca vrei). In masura in care ma afirm pe mine, cu dreptatea mea, cu binele meu, cu iubirea mea (toate lumesti, desigur).. implicit m-am lepadat de Hristos.
Este ironic sa ma gandesc ca atunci cand am citit prima data Biblia (eram extrem de tanara) nu am fost oripilata de cruzimea din VT (cum afirma ateii, de ex, ca au fost indignati).. ci am fost ingrozita de urmatorul paragraf:
"M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine." (Galateni)
si din altele asemenea am inteles la acea varsta (in scoala generala eram) ca un crestin traieste pentru Hristos.
Si nu am putut accepta asta.. mi s-a parut nedrept.. aceasta a fost sursa necredintei mele multi ani (eu vroiam sa traiesc pentru mine).
Nici acum nu traiesc pentru Hristos, dar cu ajutorul si mila Lui sper ca voi ajunge sa fac asta. (Important este doar sa inteleg in profunzime si de neclintit ca nu se poate altfel).
Ei, invatatura apostatica spune: bucurati-va, iubiti, fiti liberi.. (dar capcana este ca noi nu avem nici iubire, nici libertate, nici macar viata decat intru Hristos).

Draga Anca, uite cum cred eu in Sfintii Parinti !
Citesc si am citit despre ei, imi place ceea ce citesc pana in momentul in care sesizez paragrafe care, practic, instiga la pizma si rautate...le citesc, ma mir despre neconcordanta pe care o exprima fata de asa zisa credinta si ma gandesc ca, poate sunt teorii emise de alte persoane de-a lungul timpului si atribuite acestor sfinti, avand in vedere faptul ca s-au modificat multe scrieri si s-au strecurat in interiorul acestora si unele informatii mai deplasate de adevarata credinta. Daca nu este asa, nu ma intereseaza, pur si simplu nu cred in aceste teorii si merg mai departe cu ceea ce ma poate multumi ca si individ pus in fata unei carti de invataturi religioase. Astfel, ii respect in continuare pe Sfinti, ma inchin lor, dar apelez in acelasi timp si la propriul rationament. Ai inteles ? Chiar crezi ca este o indobitocire sa apelezi si la propria constiinta si la propria gandire atunci cand citesti cartile si invataturile Sfintilor si Marilor Duhovnici ? Oricum, multi oameni intortocheaza cele scrieri, le sucesc si le invartesc pana ajung sa le justifice rautatea si imaginatia limitata, asadar, nu au decat sa creada si sa spuna ce vor, dar mai ales sa se simta indreptatiti...
Eu nu cred ca este o dovada de incapacitate in intelegere, mai degraba cand se intampla viceversa cred ca devine o atitudine deplasata, fiindca, pur si simplu nu poti lua niste carti drept adevar pur mot a mot , fie ele si religioase, sau, mai ales religioase.
Cat despre ura, m-am cam incurcat acolo, dar am vrut sa spun despre ura si neresemnarea care pretinzi sistematic, ca exista in mine de fiecare data cand imi exprim punctul de vedere despre credinta, liber si necenzurat, ceea ce nu este adevarat.

Stai linistita ca nu sunt eliminati din start cei casatoriti.
Uite cateva exemple de Sfinti casatoriti: Sfantul Adrian si Sfanta Natalia(sot si sotie), Sfantul Eustatiu (avea sotie si copii) etc.
Iti recomand o carte: [COLOR=#000000]Căsătoria , cale spre sfinţenie – Vieţile sfinţilor căsătoriţi [/COLOR]

In privinta asta iti dau dreptate. Casatoria e mai mult decat...
Iti doresc sa faci intotdeauna fapte la care te-ai gandit bine, ca sa nu spui ca multi dintre noi: "Cine-m-a pus?", regretand unele lucruri. Dar Dumnezeu permite greseala, caci din greseala si durere invatam cel mai bine.

Acum m-ai facut curioasa. Poti sa-mi spui care dintre Sfintii Parinti instiga la pizma si rautate? Invidia e un pacat si nu vad cum ar putea instiga... dar daca spui, atunci asteptam si restul informatiei.
Dar acum hotaraste-te: ori "intortocheaza cele scrieri", ori le iau mot a mot.
Cat despre credinta libera si necenzurata, ory, iar ne intoarcem la New Age, si nu e bine.
Dar abia astept sa ne scrii despre instigarea la pizma, ca doar nu am apucat sa citesc eu tot ce au scris Sfintii Parinti.

Am mai spus si altadata, reciteste canoanele scrise pe topicul despre calugarie....ai sa spui ca acestea pot fi valabile pentru calugarie, iar eu spun ca tot ceea ce scrie in materie de iubire sau de ura in priviinta credintei este valabil pentru oameni.
Si mai sunt anatemele despre care nu s-a comentat, dar am amintit mai sus de ele .
Cum imi explici mie veridicitatea adevarului divin din canoane, precum si din anateme, pana la urma, orice scriere religioasa am asimila, ne raportam la adevarul divin si la Vointa Lui Dumnezeu .
Indiferent cat de intelept s-a dovedit un Sfant si cat de mult a tins spre desavarsire, a trait intelegand lucrurile prin caderi si ridicari ca oricare om , pentru ca a fost om si nu-l putem pune mai presus de Dumnezeu, cum se confunda uneori lucrurile, omitand faptul ca reprezinta doar intermediari pentru apropierea de Dumnezeu, dar nu o cale a tot stiutoare, particulara si de sine statatoare.
Eu nu am citit si nu cunosc despre principiile de tip new age, dar daca unele dintre ideile mele se regasesc printre acestea, atunci numiti-le cum doriti, numiti-ma pe mine cum doriti, eu nu consider ca trebuie sa am o deosebita grija fata de o idee pe care o exprim, din interiorul meu, doar pe premiza ca s-ar putea sa coincida cu nu stiu ce idee non crestina. Nu ma intereseaza credinta ca si indobitocire si redare robotica a acesteia din carti, tin si la gandirea proprie, asa ca, nu aveti decat sa ma numiti cum doriti, eu raman aceiasi, cu rochie alba sau cu rochie neagra, nu conteaza....

Ba foarte bine gandesti cand spui ca apelezi la discernamant. Indobitocire este sa nu mai gandesti tu cu mintea ta. Noi nu suntem papagali sa imitam asa ca prostii fara sa trecem totul prin filtrul mintii noastre. Dumnezeu nu cred ca ne vrea idioti. Sa ne straduim macar sa intelegem ce facem, sau de ce facem ceva, sau la ce ne ajuta, sau daca ne ajuta. Si sa intelegem ca nu tot ce ne foloseste noua devina regula pt toata lumea.

(Miha-anca sa nu crezi cumva ca fac vreo aluzie la tine sau la altcineva de aici, nu va cunosc, schimbam doar pareri)

Daca te referi la Pidalion, pe care stiu ca l-ai citit, eu nu in intregime, atunci nu stiu ce sa mai spun, ne fiind eu in masura sa ma exprim la adresa dumnezeiescului Pidalion, cum scrie pe prima pagina. E posibil sa gasim lucruri, care nu ne convin, dar atunci mai bine e sa ne intrebam, daca nu gresim noi, nu Pidalionul. Asta e sugestia mea.
Inteleg ca te simti libera sa exprimi orice idee; intrebarea e: e coreta ideea pe care o aperi? Ce argumente ai? Te-ai interesat ce spun si altii, sau te bazezi doar pe parerea ta personala? Ca sa emitem idei si judecati de valoare, trebuie sa ne bazam pe ce am invatat, pe ce am citit. Dar daca purtam doar o mica discutie, se pot face si afirmatii, care nu au neaparat acoperire, dar atunci nimeni nu ni le accepta; acesta este dezavantajul. Dar fiecare face cum vrea. Stii ce spune orice om, care s-a afirmat cu talentul sau: ca are 1% talent si 99% munca. Deci nu e de neglijat partea de munca, de informare, de citit, etc.
As mai vrea sa adaug ca nu iti vrem raul; ca nu iti vreau raul, chiar daca eu sunt "soacra" ta. Si soacra isi poate iubi nora!

Exact !...bine ai mai insiruit intrebarile, doar ca din punctul de vedere al unora, noi cei care apelam si la propria gandire suntem niste papagali, necredinciosi, idioti si ...de tip new age. Cel putin pentru Anca, inaintea careia ma adresez in mod expres acum, nu ai voie sa gandesti cu propria minte, nu ai voie nici macar sa cugeti ca ai gandi si cu propria minte, nu ai voie sa indraznesti a scoate nasul din cartile Sfintilor si a Duhovnicilor, nu ai voie sa negi nimic din ceea ce scrie in cadrul acestora, nu ai voie sa fii tu insuti, este o mare eroare si o amagire sigura sa apelezi si la propria constiinta si sa nu te supui in intregime scrierilor religioase ( cel putin asa a spus ea in nenumarate randuri )...caci este vai si-amar pe lumea cealalta daca indraznesti toate acestea.
Ma gandeam odata, daca Dumnezeu ne dorea atat de tampiti si de independenti de anumite teorii ale altora, nu stiu cum sa spun, dar cred ca nu ne mai inzestra cu rationament, nu ne mai oferea libera alegere, ne creea instinctul de indobitocire, direct in ADN, astfel ca nu mai era nevoie de diversitate si cercetare, ci doar de o programare genetica a adevarului unanim spicuit din cartile celor, la fel programati sa ne indrume cu exactitate si fara cartire.
Mare mai este gradina Domnului !....Pana si la Dumnezeu Adevarul imbraca mai multe forme fiindca, dupa cum spunea iana, depinde de fiecare individ in parte, depinde de fiecare situatie in parte, depinde de fiecare imprejurare, de loc, de spatiu si de simtamant, lucruri pe care Dumnezeu le-a inteles ca atare si le-a judecat si rezolvat individual, ca sa fie totusi bine pentru tot sufletul omenesc.

As vrea sa mai adaug ceva: casatoria este o Taina pe cand tunderea in monahism nu este. Cine vrea sa inteleaga stie la ce ma refer.

Ory, fiecaruia ii place sa exprime idei personale.. dar in materie de credinta este bine sa nu fie prea personale.. risti sa construiesti un alt crestinism.
Cat despre New Age.. am citit, dar nu am prea gasit materiale despre new age in crestinism (ci doar despre new age la modul general).
Eu inteleg ca in vremurile actuale este imposibil sa nu avem gandirea imbicsita cu conceptii new age (fara sa le definim ca atare, sigur). "Noroc" cu forumul.. avem aici reprezentanti new age de studiat (nu ca as vrea eu sa-i critic neaparat, nicidecum! Eu caut sa identific acele idei daunatoare in propria mea gandire.. nu-mi iubesc atat de mult inteligenta :3:.. nu cred ca un IQ crescut ajuta la mantuire).

Iana, ma intreb de ce faci afirmatiile de mai sus. Nu spune nimeni sa nu gandeasca omul, dar sa gandeasca corect. Asta e problema. Daca tot aduci vorba de Dumnezeu, te-ai intrebat de ce i-a binecuvantat cu multe si minunate haruri pe cei lipsiti de invatatura, de personalitate, saraci cu duhul, ascultatori si lipsiti de judecata aproapelui. Pentru ca adevarata intelepciune vine de la Dumnezeu si El o da celor, care mai intai reusesc prin stradanie de ani de zile, sa se curete de pacate. Lupta implica si lupta directa cu diavolul, ceea ce trebuie inteles ad litteram, nu la figurat. Si invingandu-l, dupa exemplul Domnului, au primit, ei cei smeriti, indumnezeirea. Si odata cu ea intelepciunea lui Dumnezeu. Iar in ei a trait mai departe Hristos.
Nu, Dumnezeu nu ne vrea idioti, ci intelepti, asemenea Lui. Mai important este filtrul Lui, nu al nostru, caci ce stim noi?!? Comparativ cu El, nimic!

Voi vorbiti aici de parca in mod real omul chiar ar fi ghidat de ratiune!
Ei bine, daca omul ar fi rational nu ar exista betivi, curvari, criminali etc...

Eu vad mai degraba ca omul este manat de patimi (nu de minte)

Ory, eu vorbeam despre relatia noastra cu Dumnezeu, despre Imparatia cerurilor, despre ceea ce nu se vede, dar influenteaza viata noastra. Nu vorbeam despre viata de zi cu zi, cumparaturi, curatenie, mancare. acolo e bine sa gandesti cu capul tau. dar ce stii tu despre Cer, despre ispitirile ce ne vin prin diavol, de ce le permite Dumnezeu. dar despre mandrie si cum trebuie dusa lupta cu ea, etc.
Vorbim de lucrui diferite. si raspunsurile noastre sunt diferite.

cauta si vei afla ,bate si ti se va deschide cere si ti se va da "inseamna sa verrifici informatia primita dar sa in cerci sa patrunzi intelesul informatiei.sfintii parinti au scris sub influenta trairilor proprii si atat timp cat nu ajungi sa intelege sensul scrierilor lor te poti rataci de la adevar .ortodoxia autentica indeamna tocmai la echilibru si cautare permanenta in patrunderea invataturii . a accepta fara discernamant a informatiilor religioase duce de multe ori la greseli. dar in acelasi timp credinta nu se face singur ci ai nevoie de cine va sa te calauzeasca si sa=ti explice unele lucruri cu anevoie de patruns

Anna, sper ca nu faci trimitere la faptul ca mi-as aprecia nivelul IQ-ului, pentru ca nu este deloc adevarat, nu pot sa spun unde ma situez si nu consider ca, neparat in sfera inteligentei, nici nu consider ca a gandi liber si fara constrangeri religioase de tot felul, reprezinta neparat o dovada de inteligenta.
Nicidecum! Eu ma exprim mai ales din traire, sunt om si nu pot sa nu ma exprim si prin prisma faptului ca , in realitate poate fi departe de mine conceptul de sfintenie, nu reprezinta o deznadajduire , ci o constatare, astfel ca ma rezum la aceasta neputinta de-a fi om, mai ales prin atata demagogie cu care suntem inzestrati...din inteligenta de care amintesti, si incerc sa fac atat cat pot, fara paravane virtuoase si fara un misticism mai mult imaginar.
Sunt om si asta reprezinta cel mai evident contrast intre adevar si minciuna...incepand de la ceea ce sunt incerc sa inteleg credinta, si nu de la ceea ce as visa sa fiu, ori au visat altii, sau ar visa cei din jur dar nu pot intrupa, decat prin firmituri aruncate printre mormanele de pacate facute din nepasare, neputinta si inconstienta cotidiana.
Daca aceasta credinta propovaduita cu atata inversunare ar fi reusit sa schimbe natura omului si sa o faca mai buna si nu mai rea ( de fapt, prin civilizatie si educatie lumea a devenit mai buna, mai libera, caci inainte habotnicismul si analfabetismul facea foarte multe victime si crea multa suferinta pe pamant ), atunci as fi recurs cu vehementa, poate, la scrierile atat de mult slavite, dar nu a reusit si traind in aceiasi mizerie printre oameni, indraznesc sa-mi scormonesc si proprii creieri de ceva principii mai conforme cu realitatea si, de ce nu, cu credinta viabila si nu inchipuita, poate asta este imboldul supravietuirii in aceasta dezolare fara egal.
Aici purtam masti si aproape intotdeuna se trezesc sa critice mai cu intoleranta, persoanele mai varstnice, necasatorite sau mult prea tinere....de ce atata subiectivism ?, cand trasaturile fiecarei perioade, a fiecarei persoane difera atat de mult, incat nu mai este nevoie de cuvinte sa le intelegem.

Eu cred ca este important si filtrul nostru, ca o fi mai putin sau mai mult..important este faptul ca are rolul si importanta lui!

Cei fara scoala nu inseamna ca sunt prosti, pentru ca intelepciunea e si un dar de la Dumnezeu...cu care unii se nasc, de la sine...fara sa il primeasca intr-un anumit moment al vietii...eu asa cred si asa am vazut!:1:

Of Anca pana la lupta directa cu diavolul e cale lunga, lunga. Avem de luptat mai intai cu altele mai mici, cu propriile noastre patimi. Despre cei pe care i-ai enumerat tu mai sus, ei sunt din alta categorie. Si pana sa ajungem noi sa trecem totul prin filtrul Lui e tot cale lunga. Fericiti cei care sunt la nivelul asta.