din nou Pleșu
 

Recent am dat peste o anecdotă, pe care la rugămintea unui bun prieten o postez aici.

Terribilă!
De-asta îl iubesc şi îl critic eu mereu, fan nesăţios, pe Andrei Pleşu.

Din capul locului trebuie sa spun ca este o anecdota de calitate. Desi contemporana noua, ea vine in descendenta multor alte perle ale intelepciunii hassidice. Pe de alta parte, umorul unor asemenea anecdote vine si din caracterul invariabil dialectic al lor. Pot fi luate si asa, si altfel. Exista un anumit pericol ca aceasta anecdota sa fie luata in sensul de "a fi crestin, evreu, hinduist sau budist e tot aia". Or, evident, nu asta sustine spiritualitatea care a dat nastere unei asemenea anecdote, caci s-ar fi disolvat demult in aproape 2000 de ani de diaspora.

Ancedota ne spune ca un anumit fel de a percepe religia este de neinteles pentru Dumnezeu. Este felul ingust, sectar, carturaresc, fariseic, precum cel intalnit in Parabola Vamesului si Fariseului. Dumnezeu a creat un vehicul pentru mantuirea neamurilor. Acuma, depinde pe ce punem accentul: pe "mantuirea neamurilor" sau pe "un vehicul". Nu e tot aia. Ceea ce ne spune anecdota este ca devenim neintelesi de Domnul daca punem accent pe "un vehicul". Ceea ce NU ne spune anecdota este ca nu are importanta in ce vehicul urcam.

Prin urmare, iubitilor, fiti fara grija: urmandu-L pe Cristos, folosind Sf Scriptura si Sf Traditie apostolica drept ghiduri negreselnice, puteti fi siguri ca, mai devreme sau mai tarziu, Domnul va va urca in vehiculul potrivit, intemeiat de El, pe care nici portile iadului nu il vor putea face sa se opreasca.

Sincretism religios in cel mai fericit caz.
Genul de bancuri "spirituale" care le poti gasi pe la conferintele MISA>

Faptul ca i-a fost atribuita unui rabin nu inseamna ca provine din zona aia.
De altfel aceasta atribuire probabil nu e intamplatoare, daca i s-ar fi atribuit unui guru indian, ar fi trezit mai multe suspiciuni.

Dovada ca a functionat smecheria - ati fost inclinat sa oferiti o interepretare binevoitoare care de altfel e f. departe de mesajul simplu, la obiect si mai ales nociv al povestii in cauza.

Ba cam tocmai asta e ideea.

Serios, chiar n-ai inteles?
Conform povestioarei, Dumnezeu n-are treaba cu nici o religie, in mod egal se distanteaza de toate.
Nu de o forma anume, fariseica sau mai stiu eu cum, de toate religiile, exact asa cum se pretind ele a fi, chiar in forma lor originala .
Nimic din ea nu indica faptul ca s-ar referi la versiunile "deformate", macar un crestin ar trebui sa inteleaga asta, pentru ca in timp ce crestinismul ar poate avea devieri, celelalte nici macar nu sunt rodul revelatiei divine.
Chestie elementara de teologie.

Mă așteptam, evident, ca unii să fie scandalizați, mai ales că fiecare înțelege diferit. Dar nu e vorba de sincretism, căci nu spune că toate sunt bune, ci, mai curând, că toate sunt un pic pe dinafară.

Ceea ce înțeleg eu nu este o negare a religiei (în speță a celei creștine), ci o sesizare a faptului că Dumnezeu s-ar putea să fie dincolo de ea. Ceea ce îmi pare evident că este adevărat, religia având multe elemente limitative care țin de omenesc.

Sigur că un a-religios va înțelege că nu e nevoie de religie pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, însă un creștin ortodox ar putea înțelege că trebuie să treacă, prin religie, dincolo de ea. Credința în Hristos, cea dreaptă, trebuie să fie altceva decât o simplă religie.

Amintesc cuvintele unui alt evreu – creștin profund, însă, ortodox (Nicolae Steinhardt) – care spunea că Hristos n-a venit să aducă o nouă religie, ci un mod de viață.

Ca ortodox, cred în Biserică, nu în religie.

Bineinteles. Insasi sintagma "o noua religie" este dubioasa. Adam era posesor deplin al religiei. De asta ne si rugam, la Doxologie, "precum era la inceput, acum si pururea". Mai departe, ce a facut Adam cu religia, cam aia facem si noi, nu ne-am schimbat asa de mult.

Dar ochiul rau, toate le vede rele: si cand e cazul, si cand nu e cazul. Este pacatul judecatii prezumptioase.

Adica mai rau, ca si crestinismul e pe dinafara, e gresit. Anectoda este in stilul new-age, se gasesc mai multe astfel de "cugetari". Vrea sa spuna ca religiile sunt create de oameni, nu are importanta daca cineva crede in Iisus sau in Shiva. Este idee de factura new-age, ca Dumnezeu este unul singur, pentru toti oamenii, si fiecare se inchina cum poate in religia lui.
Desi chiar in Legile lui Moise avem prima porunca, valabila si pentru crestini: "Sa nu ai alti zei afara de Mine."
Se stie ca Plesu are conceptii mai diluate despre crestinism.
Se referea la religia evreilor, ca o completare la spusele lui Iisus: "Nu am venit sa stric Legea, ci s-o implinesc." Evident ca nu se referea la paganism.

De ce simți nevoia să traduci de fiecare dată, atribuind un sens pe care poate autorul nu l-a avut. Sau poate a lăsat înțelegerea la latitudinea fiecăruia. Nu găsesc că asta a vrut să spună.
Și să nu uităm, totuși, că este doar o anecdotă, poate nu trebuie luată atât de mult în serios. Însă ne poate stimula un pic reflexivitatea.