《ultima parte 》
 

Concluzii

Prin urmare, nu trebuie să fim decât realiști și să prezentăm faptele conform desfășurării lor. Nu avem de ce să ne punem cenușă în cap, inventând înfrângeri și umilințe care nu au fost și nici să ne transformăm în glorioși învingători permanenți ai turcilor.

Românii, în frunte monarhii lor și cu boierimea, au apărat aceste țări cum s-au priceput, cu înaintări și reculuri, fără acte de eroism gratuit, împins spre sinucidere, dar și fără lașități, trădări și închinări perpetue.

Spre a valoriza corect soarta românilor în raport cu Poarta otomană este absolut necesar să-i comparăm pe români cu vecinii lor direcți, cu bulgarii și cu sârbii (ortodocși ocupați complet de otomani și trăitori în provincii ale Imperiului), cu ungurii (catolici, intrați în rezistența occidentală, dar destrămați ca stat la 1526-1541, cu orașul-capitală devenit centru de pașalâc), cu polonezii (catolici, plătitori și ei de tribut sultanilor și aplecați spre compromisuri cu aceștia).

Vecinii mai îndepărtați vin și ei cu exemple inedite: Raguza ajungea stat tributar Porții, într-un regim similar țărilor noastre; împăratul romano-german accepta să plătească otomanilor subsidii (tribut mascat) ca să conserve pacea; Veneția făcea uneori la fel, iar Franța – „preacatolicul” Regat al Franței – încheia alianță cu sultanul tocmai când creștinii aveau mai mare nevoie de sprijinul său.

Independența nu este o caracteristică a Evului Mediu, ci a Epocii Moderne și Contemporane. Concepția medievală presupunea dependența oricui, ca persoană și ca entitate, de cineva sau de o instituție. În frunte era împăratul (supus și el Domnului), urmau regii (supuși împăratului), principii (supuși regilor), ducii/ conții (supuși principilor) etc.

Prin urmare, lumea premodernă trebuie înțeleasă în funcție de valorile sale și nu de cele ale contemporaneității.

Țările Române au împărtășit în Evul Mediu ideile de ierarhie, supunere, credință, privilegiu etc. și nu pe cele de libertate, egalitate, frăție, democrație, concurență etc., tipice timpurilor moderne. În cadrul acelor valori și idei s-au validat și românii, alături de alte popoare, cu rezultate mai bune sau mai rele, ca viața. Important este că au fost și că sunt încă pe acest pământ!

În aceste momente la Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București are loc Conferința Poeți români în căutarea lui Dumnezeu.

Evenimentul din 10 mai 2017 este dedicat poeziei născute în închisoare și face parte din serile duhovnicești organizate de Pr. Conf. Gheorghe Holbea, în scopul comemorării mărturisitorilor credinței Ortodoxe din timpul regimului comunist.

Conferința va fi susținută de scriitoarea și poeta creștină Lidia Popița Stoicescu.

Poezia creștină, poezia religioasă românească prezintă toate fațetele posibile ale căutării lui Dumnezeu de un suflet care are nevoie să găsească în credință, o cale dreaptă și bună în viață, a spus poeta Lidia Popița Stoicescu, conform Radio Trinitas.

Toate aceste poeme adunate la un loc și puse într-o ordine logică nu fac decât să ducă la concluzia că omul are nevoie de acest suport pentru ca viața lui să aibă un sens, a adăugat Lidia Popița Stoicescu.

Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor prilejuite de Anul comemorativ al Patriarhului Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

Noaptea muzeelor !
 

Noaptea Muzeelor a strâns sute de oameni la cozi pentru a vizita gratuit obiectivele culturale. Printre cele mai căutate muzee sunt Antipa, Muzeul Satului sau Muzeul de Istorie. Noapte Muzeelor este la a 13-a ediţie şi se desfăşoară în mai multe ţări simultan.
Şi anul acesta, Noaptea Muzeelor a scos mii de oameni din casă pentru a vizita gratuit cele mai impotante obiective culturale. La muzeul Antipa s-a aşteptat mai bine de o oră şi jumătate, coada având sute de oameni care aşteptau să vadă exponatele.
"După ce plecăm de la Antipa, ne ducema la Muzeul de Geologie, la Muzeul Ţăranului şi, în funcţie de timp, ne mai orientăm şi către altele. De o oră stăm la coadă, dar merită aşteptarea. Nu e vorba de bani, este pur şi simplu un eveniment, care se derulează, unde exită o colectivitate şi cred că cei mici ar trebui să fie familiarizaţi cu astfel de evenimente. Avem companie plăcută, rude, prieteni, ne simţim foarte bine", a spus Andreea, din Bucureşti.

Printre vizitatori sunt şi oameni care străbat sute de kilometri pentru a vizita muzeele cu ocazia acestui eveniment. Spun că nu îi deranjează statul la coadă, cu atât mai mult cu cât intrarea este gratuită.
"Am venit de la Câmpulung Muscel şi am venit special pentru Noaptea Muzeelor. De mai bine de 40 de minute stăm la coadă şi mai avem de aşteptat. Oarecum ne-am gândit şi la bani, că economisim banii pe bilete. Nu avem timp să vizităm în altă zi, mai ales că nu suntem din Bucureşti şi am profitat că fata noastră s-a mutat aici. Ar trebui să fie mai des câte o astfel de seară pentru că este multă lume care aşteaptă şi îşi doresc şi nu toţi au posilităţi", a explicat Laura din Câmpulung Muscel.

Alţii sunt apreciază evenimentul, însă nu şi statul la rând.

"Avem în program doar Antipa şi Muzeul de Artă. Nu ştiu dacă merită să stăm la coada asta, sinceră să fiu. Deja au trecut vreo 45 de mine şi cred că o să mai stăm încă pe atât. Am venit la insistenţele fiicei mele pentru că eu aş fi preferat să dau 20 de lei pe bilet decât să stau la coada asta. Fiind atâta lume, nici nu vezi exponatele cum trebuie. Stai mult şi nu vezi nimic", a povestit Ruxandra.
La Muzeul Antipa biletul costă 20 de lei pentru adulţi, 10 lei pentru pensionari, elevii şi studenţi plătesc un bilet redus de doar 5 lei, iar copiii au gratuitate.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" poate fi vizitat şi organizează activităţi până la ora 00.00. Printre acestea, interceptarea liliecilor din grădina muzeului, cu ajutorul detectorului de ultrasunete, sub coordonarea specialiştilor din muzeu. Muzeul Naţional de Artă al României va putea fi vizitat în intervalul 19.00-05.00.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană – MNAC îşi va deschide porţile până la ora 02.00 pentru o seară de artă şi film din arhivele muzeului. Spaţiul din faţa muzeului va fi animat cu proiecţii de film de artă din arhivele muzeului, iar expoziţiile muzeului vor fi deschise publicului pentru vizitare.
Muzeul Naţional de Geologie va fi deschis până la ora 00.00. Inedit: cu această ocazie va putea fi vizitată, în premieră, expoziţia "Grădina Dinozaurilor" (curtea MNG, aripa S). Expoziţia tematică realizată în parteneriat cu Dino Parc Râşnov, cuprinde o serie de replici, în mărime naturală, ale unor dinozauri care au trăit acum sute de milioane de ani, realizate după ultimele descoperiri paleontologice.
Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" va organiza lansări de carte, expoziţii tematice, ateliere de meşteşuguri populare, spectacole de muzică şi dans popular din diferite regiuni ale ţării.
Cimitirul Bellu programează, până la ora 00.30, sub genericul "Centenar Titu Maiorescu", tururi ghidate, recitaluri de muzică clasică şi de jazz şi vizionarea filmului documentar "Titu Maiorescu şi apogeul literaturii române".
Noaptea Muzeelor este un eveniment european desfăşurat la nivel internaţional şi aflat anul acesta la a 13-a ediţie. Peste 3.000 de muzee şi instituţii culturale din 30 de ţări europene îşi deschid porţile în aceeaşi noapte.

Sute de evenimente - lansări de carte, activități pentru copii, spectacole, piese de teatru și concerte - vor avea loc, până duminică, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, desfășurat la Romexpo.
Peste un milion de titluri vor fi prezentate la târg, după cum anunță organizatorii, din care nu vor lipsi volumele de religie. Ca în fiecare an, Editurile Patriarhiei Române participă cu o serie de titluri noi, dintr-o gamă variată de lucrări de teologie ortodoxă.
Cel mai mare târg dedicat culturii din România, Salonul Internațional de Carte Bookfest, și-a deschis ieri porțile, invitatul de onoare al acestei a 12-a ediții fiind Suedia. Până duminică, 28 mai, vor avea loc aproape 400 de evenimente, anunță organizatorul, Asociația Editorilor din România (AER), printre care lansări de carte, spectacole, cafenea literară, teatru și concerte. Potrivit AER, superlativele acestei ediții a Bookfest sunt cele peste un milion de cărți prezente pe rafturi, dintre care câteva mii de titluri noi, cărți ce vor putea fi achiziționate cu reduceri de până la 80% din prețul de copertă. Tot printre superlative se numără și surprizele pregătite copiilor – concursuri, ateliere științifice, desene pe asfalt sau piese de teatru.
Așadar, pe parcursul celor cinci zile, publicul va putea interacționa cu scriitori bine-cunoscuți care își vor lansa cărțile, printre care Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Nicolae Breban, Radu Paraschivescu, Nicolae Manolescu, Cornel *Ungureanu sau Mircea Mihăieș. Totodată, autori consacrați din Suedia își vor prezenta volumele, cum ar fi ilustratorii și scriitorii de cărți de copii Stina Wirsen și Marten Sanden, poetele Athena Farrokhzad și Cecilia Hansson, scriitorii Majgull Axelsson și Aris Fioretos, dar și Jacob Dalborg, director al unui trust de care aparțin mai multe case de edituri din Suedia, Johannes Klenell, editor la Galago. Standul Suediei participă sub mottoul „Sweden: Creating Stories”.
Cărți teologice
Ca în fiecare an, Editurile Patriarhiei Române (IBMO, BASILICA și TRINITAS) participă la Bookfest cu titluri noi. Pe lângă noua ediție a Sfântului Sinod a Bibliei, cititorii găsesc la standul Patriarhiei Române „Slujba Sfinților Împărați Constantin și Elena” - notație psaltică - și „Slujba Sfântului Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei”, după cum afirmă pr. Emanuel Oprea, coordonatorul librăriei on-line a Tipografiei Cărților Bisericești. „Legat de anul omagial (al sfintelor icoane, al iconarilor și pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română – n.r.), cititorii vor putea găsi și «Cele trei tratate contra iconoclaștilor - Sfântul Ioan Damaschin», «Învățătura despre sfintele icoane, reflectată în teologia românească», o colecție de studii și articole despre sfintele icoane ale celor mai importanți teologi români, precum și broșura «Patriarhul Justinian Apărător al Bisericii în timpul perioadei comuniste»”, a adăugat părintele Oprea. Acesta se așteaptă la o prezență semnificativă la standul Editurilor Patriarhiei, având în vedere că „la Târgul de Carte Gaudeamus din noiembrie 2016 s-a înregistrat un record de prezență a cititorilor”.
Copiii se vor bucura de o ediție specială, ce grupează toate evenimentele, atât cele de la standurile celor peste 200 de edituri prezente, cât și în spațiul Bookfest Junior, de două ori mai mare decât în oricare din anii trecuți. În fiecare zi, de la ora 10:00, micuții vor avea câte o activitate la care să participe, de la construcții cu figurine LEGO, desene pe asfalt și jocuri de rol până la ateliere de știință și chiar minirecitaluri de pian. Accesul la Bookfest și la toate evenimentele din cadrul acestuia este gratuit.

Vineri, 26 mai, au fost binecuvântate lucrările efectuate la ultimul etaj al Complexului de servicii sociale „Sfântul Vasile cel Mare” al Episcopiei Caransebeşului.
Amenajat la un înalt nivel cu mobilier adecvat, băi moderne, bucătărie, birouri și cabinet medical, precum și alte spații necesare beneficiarilor, Centrul de educație și îngrijire „Sfântul Vasile cel Mare” va oferi pentru 25 de copii, având vârsta până în 3 ani, îngrijire, hrană și educație.
Inaugurarea a debutat cu tăierea panglicii de către Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Silviu Hurdu-zeu - președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Felix Borcean - primarul municipiului Caransebeș, și alți membri care s-au implicat în finalizarea acestui centru. A urmat săvârșirea slujbei de binecuvântare, oficiată de Preasfințitul Părinte Lucian, după care ierarhul le-a oferit Diploma de excelență „Sfântul Apostol și Evanghelist Luca” tuturor celor care au contribuit la amenajarea centrului de educație și îngrijire, unicul de acest gen în județul Caraș-Severin.
Partenerii acestui proiect cu o valoare de 1.448.939,30 lei sunt Episcopia Caransebeșului și Consiliul Județean Caraș-Severin, proiect ce s-a derulat prin programul RO11 - Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața publică și viața privată, un program finanțat de granturile SEE 2009-2014 și administrat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
„Ne bucurăm că sub influența praznicului Înălțării Domnului am inaugurat un nou compartiment în cadrul complexului nostru de servicii sociale, și anume o creșă unde vor fi găzduiți copilași proveniți din familii monoparentale sau care au părinți plecați în străinătate. Este foarte important că în municipiul Caransebeș avem cel mai mare complex de servicii sociale din județul Caraș-Severin, iar Episcopia Caransebeșului este și va rămâne un partener alături de Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Municipiului Caransebeș și alte instituții, pentru colaborare și conlucrare. Există o foarte bună comunicare între instituții și, iată, rezultatele se văd, iar Dumnezeu îi binecuvântează pe cei care fac lucruri frumoase, și mai ales pe cei care se implică în întrajutorarea semenilor. Este benefic pentru acest județ ca toate instituțiile să-și dea mâna și împreună să săvârșim ceea ce Biserica noastră numește filantropie, adică iubirea aproapelui”, a arătat Preasfințitul Părinte Lucian.
Prin proiect beneficiază 25 de copii de serviciile centrului, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 3 ani, din care 15 copii de etnie romă. Centrul de educație și îngrijire „Sfântul Vasile cel Mare” este un serviciu de interes local, organizat în sistem public, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară. Programul de funcționare este de luni până vineri, în intervalul orar 6:00-18:00.

Editura Polirom a reușit să ajungă în topul vânzărilor de literatură română în cadrul Salonului Internațional de Carte, desfășurat la Romexpo și încheiat duminică, iar printre autorii cei mai vânduți se numără Andrei Pleșu, Vintilă Mihăilescu și Eugen Ovidiu Chirovici. O propunere mai puțin obișnuită, a Editurii Nemira, care a avut succes, a fost muzica cultă adusă în fața copiilor prin cartea „Enescu şi hora razelor de soare”, de Cristina Andone.
Cititori, scriitori și critici deopotrivă s-au întâlnit pentru un adevărat regal dedicat cărților, săptămâna trecută, la Bookfest, ediția a 12-a având ca invitat special Suedia. Sloganul țării oaspete a fost: „Sweden: Creating Stories” și au fost prezenți nouă scriitori, ilustratori, editori și manageri culturali din acest stat, potrivit www.bookfest.ro. Mare parte din evenimentele organizate de suedezi au pus accentul pe educație și pe literatura pentru copii. „Le vom oferi românilor de toate vârstele gustul literaturii și societății suedeze în cadrul a 20 de evenimente interactive și informative pe care le organizăm”, afirma la deschiderea evenimentului Excelența Sa, Anneli Lindahl Kenny, ambasadorul Suediei în România.
Ca de fiecare dată, și la finalul acestei ediții Bookfest s-a realizat un top al vânzărilor. Astfel, printre fruntași se află Andrei Pleșu, cu volumul „Despre inimă şi alte eseuri”, Vintilă Mihăilescu, cu „De ce este România astfel”, Eugen Ovidiu Chirovici, cu volumul „Cartea oglinzilor”, şi Răsvan Popescu, cu „Peştele cu aripi”, potrivit datelor furnizate de editurile Humanitas, Polirom, RAO sau Paralela 45. Mircea Cărtărescu a fost și el prezent în topul vânzărilor Editurii Humanitas, cu „Peisaj după isterie”, alături de Gabriel Liiceanu, cu „România, o iubire din care se poate muri”, dar și Radu Paraschivescu, cu „Am fost cândva femeie de onoare”. Secțiunea destinată celor mici - Humanitas Junior - a avut ca „vedete” cărțile: „O zi din viaţa Deliei”, de Delia Calancia, „Secretul monstrului”, de Otilia Mantelers, „Pandora”, de Victoria Turnbull, „Luna albastră”, de Ana Alfianu, și „Cetatea sufletelor”, de Stephen şi Lucy Hawking.
Editura Polirom a reușit să ajungă în topul vânzărilor de literatură română cu „Imperiul pisicilor”, Alex Tocilescu, „Cel care cheamă câinii”, de Lucian Dan Teodorovici, „Mâţa Vinerii”, de Doina Ruşti, „Pereţi subţiri”, de Ana Maria Sandu, și „Hanul lui Manuc”, de Simona Antonescu.
Editura Litera s-a evidențiat cu o carte-eveniment, romanul distins cu Premiul Man Booker 2016, „Io contra Statele Unite ale Americii”, de Paul Beatty, dar și cu seria autobiografică a scriitorului norvegian Karl Ove Knausgĺrd „Cartea a patra. Lupta mea. Dansând în întuneric”.
La Editura Nemira, succesul în vânzări a fost asigurat de „Povestea vieţii tale”, de Ted Chiang, „Supravieţuitorii”, de Bear Grylls, precum și de cartea de debut în România a Marei Wager, „În spatele blocului”. Topul vânzărilor a fost realizat pe trei categorii - cărţi ale autorilor români, cărţi de non-ficţiune şi cărţi pentru copii, după cum a precizat editorul Viorel Zaicu.
La categoria „Cărţi pentru copii” a Editurii Paralela 45, pe primul loc s-a situat „Insu Pu. Insula copiilor pierduţi”, de Mira Love, iar pe locul doi, două volume din seria „Biroul de investigaţii nr. 2”, și anume „Operaţiunea nor de furtună” şi „Operaţiunea omul negru”. Pe a treia poziție s-a plasat cartea „Cele mai frumoase fabule în benzi desenate”, un volum ce adună peste 20 de fabule celebre.
La Editura RAO, cea mai vândută carte este „Cartea oglinzilor”, de Eugen Ovidiu Chirovici, pe locul doi „Nisipuri mişcătoare”, de Malin Persson Giolito, iar pe locul trei „Operaţiunea Cezar”, de Garance Le Caisne. Secțiunea „Cărți pentru copii” a Editurii RAO a făcut vânzări bune cu volumele „Cerneală şi stele”, de Kiran Millwood Hargrave, „Regina umbrelor”, de Sarah J. Maas, și „Caraval”, de Stephanie Garber.
Enescu și muzica sa, într-o carte pentru copii
Un lucru mai puțin obișnuit la acest târg a fost muzica cultă adusă în fața copiilor printr-o carte. A fost un pariu câștigător al celor de la Editura Nemira, care au publicat cartea „Enescu şi hora razelor de soare”, de Cristina Andone. Autoarea cărţii a urmărit să le explice copiilor, pe înţelesul lor, muzica maestrului: „Este o carte despre muzica lui Enescu, nu despre biografia lui. (...) Pe mine mă interesează ca un copil să se apropie de muzica lui. Cu Enescu nu ne vom mai întâlni pe stradă, din păcate, şi atunci este prea puţin important să ştim amănunte despre biografia lui, să-l recunoaştem. În schimb, cu muzica lui ne vom tot întâlni şi ar fi bine să ştim cum să o citim, cum să o primim”, a spus Cristina Andone, citată de Agerpres. Ilustraţia cărţii a fost realizată de Adriana şi Sebastian Opriţa şi de tânăra Thea Olteanu. Povestea imaginilor care cântă, adică a ilustrațiilor cărții, este atractivă, ca și ideea de a-l aduce pe Enescu în universul celor mici: „Este interesant că noi, ilustratorii şi autorul, ne-am completat foarte bine”, a precizat Sebastian Opriţa. Cartea conține și un CD cu muzica lui George Enescu.

Paradă cu biciclete, spectacole cu artişti îndrăgiţi, personaje Disney, face painting, karaoke, dans, filme gratuite, concerte și alte evenimente sunt pregătite pentru micuţi anul acesta de 1 iunie de către administrațiile locale, și nu numai. Peste 20 de manifestări în aer liber și în spații închise vor avea loc doar în București.
Începând cu acest an, ziua de 1 iunie este considerată „nelucrătoare de sărbătoare legală”, după modificarea Codului Muncii în 2016, iar pentru că 2 iunie cade vineri, Guvernul a acordat, printr-o hotărâre, liber și în această zi salariaților din sectorul public. Astfel, Ziua Internațională a Copilului s-a transformat într-o minivacanță, motiv pentru care primăriile, și nu numai, au pregătit celor mici numeroase surprize, de la parade la spectacole în parcuri și jocuri interactive. Numai în Capitală vor avea loc peste 20 de evenimente, organizate de primăriile de sector în parteneriat cu diverse asociații.
În parcarea de la Sala Polivalentă, va avea loc, mâine, începând cu ora 10:00, Parada Micilor Biciclişti, organizată de Primăria Sectorului 4. Sunt aşteptaţi copii de toate vârstele, indiferent de tipul de bicicletă folosit. Pe lângă activităţi, jocuri şi parada propriu-zisă, evenimentul are şi o latură practică. Cei mici vor fi ajutaţi să înţeleagă şi să înveţe câteva reguli de siguranţă ce trebuie respectate în timpul deplasării pe două roţi. Copiii trebuie însoţiţi de cel puţin un adult (biciclist sau pieton) şi este recomandat să fie echipaţi cu cască de biciclist şi claxon.
Primăria Municipiului Bucureşti, prin ARCUB, sărbătoreşte Ziua Copilului în Parcul Cişmigiu şi în cartiere. Caravana Gaşca Zurli, cea mai iubită trupă pentru copii din România, călătoreşte în toată Capitala, într-o singură zi, la bordul camionului multicolor ce răspândeşte muzică şi veselie. Trupa de artişti va susţine câte un spectacol în fiecare sector al Capitalei. Caravana va porni din Piaţa Universităţii la ora 10:00 şi va avea reprezentaţii în Parcul Floreasca, Parcul Naţional, Parcul IOR, Parcul Carol, Parcul Sebastian şi Parcul Crângaşi.
La Opera Comică pentru Copii va avea loc Festivalul Opera Copiilor, eveniment ce va cuprinde o serie de activități distractive în aer liber. Un maraton de spectacole va avea loc la 1 iunie în „Orașul cu Chef de Joacă”, organizat de Berăria H, în timp ce „Copacul cu Haine” îi așteaptă pe cei mici în Parcul Cișmigiu pentru un eveniment destinat copiilor nevoiași.
Și în alte orașe vor avea loc numeroase evenimente de Ziua Copilului, cum ar fi Festivalul Lolly Bloom din Parcul Central al orașului Cluj, sau Festivalul Familiei - o suită de activități culturale, concursuri și concerte gratuite, la Sibiu. La Oradea se va desfășura de 1 iunie „Kids Fest”, festival cu ateliere de olărit, dedicate experimentelor științifice sau dansului. Minivacanța de 1 iunie poate fi sărbătorită la Brașov prin spectacolul maraton „Vivat Copilăria pe Tărâmul Minunilor”.

În cadrul unei ceremonii desfășurate săptămâna trecută la Sala Media a Teatrului Naţional, s-au acordat Premiile USR pe anul 2016, eveniment moderat de Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România.
Premiul pentru debut a fost acordat lui Dragoş Silviu Păduraru, pentru volumul de critică literară „H. Bonciu şi literatura de scandal”, apărut la Editura Tracus Arte, și a fost înmânat de către criticul Daniel Cristea-Enache.
Premiile Ariel, pentru Cartea anului și pentru Revista anului, ce se acordă în fiecare an, au revenit lui Daniel Cristea-Enache, pentru volumul de publicistică „Aproape liber”, apărut la Editura Curtea Veche, și lui Vasile Dan, pentru Revista Arca, al cărei redactor-șef și fondator este.
Volumul de istorie literară „Viaţa lui Perpessicius”, semnat de Teodor Tihan și apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, a primit Premiul „Mircea Ciobanu” chiar din mâna inițiatorului și finanțatorului acestui premiu, Eugen Negrici.
Premiile pentru literatura în limbile minorităţilor au fost înmânate lui Gálfalvi György, Kacagásaink - titlul în limba română: „Râsetele noastre” (memorialistică), Editura Asociaţia Culturală Holnap, Oradea, şi Editura Noran Libro, Budapesta, respectiv lui Myhailo Hafia Traista, Mizh kohanniam i smertiu - titlul în limba română: „Între dragoste şi moarte” (nuvele), apărut la Editura RCR Editorial, Bucureşti.
Premiul pentru traduceri a fost înmânat de Denisa Comănescu și i-a revenit Tudorei Șandru Mehedinţi, pentru volumul „Garcia Marquez. Călătoria spre obârşie”, de Dasso Saldivar, apărut la Editura RAO.
Premiul la categoria Literatură pentru copii şi tineret a fost înmânat de Nicolae Manolescu lui Horia Gârbea, pentru volumul „Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună”, apărut la Editura Neuma.
Premiul pentru critică, eseu, istorie literară, memorii, jurnale, publicistică, înmânat de Gabriel Dimisianu, i-a revenit lui Răzvan Voncu pentru „Arhitectura memoriei”, de la Editura Școala Ardeleană, din Cluj-Napoca.
S-au acordat și două premii speciale, decernate de Nicolae Prelipceanu, unul Nadiei Anghelescu, pentru volumul „Noi şi Orientul arab”, Editura Polirom, şi celălalt lui Mircea Mihăieş, pentru „Ulysses, 732. Romanul romanului”, Editura Polirom.
Premiul pentru poezie a fost înmânat de Gabriel Chifu, care înaintea deschiderii plicului a vorbit despre valoarea incontestabilă a poeţilor premiaţi şi despre misiunea dificilă a juriului, „care l-a ales, milimetric”, pe cel mai meritoriu dintre ei. Premiul i-a fost acordat lui Emil Brumaru pentru „Amintiri din rai”, Editura Humanitas.
Premiul pentru proză a fost înmânat de Varujan Vosganian lui Ioan T. Morar, pentru romanul „Sărbătoarea corturilor”, apărut la Editura Polirom.
Premiul naţional, înmânat de ministrul culturii, Ioan Vulpescu, i-a revenit lui Mihai Zamfir, scriitor, istoric și critic literar, „pentru o operă care-l justifică cu prisosinţă”.
Susținătorii financiari ai premiilor sunt: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Secretariatul General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care a acordat cele două premii pentru literatură în limbile minorităţilor, precum și o firmă privată. Coproducătorul evenimentului a fost TVR 3, iar partenerii media: România literară, Viaţa Românească, Luceafărul de dimineaţă şi revista online
www.literaturadeazi.ro .
Acordarea premiilor a fost alternată cu momente muzicale interpretate de cvartetul „Passione”, format din Diana Jipa, vioara I, Cristina Paşa, vioara a II-a, Mădălina Penciu, violă, Violeta Tuţă-Popescu, violoncel.
Scurte date din istoria Uniunii Scriitorilor
USR este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (SSR), creată în anul 1909, funcţionând sub această denumire până în martie 1949. Ultimul preşedinte al SSR a fost Victor Eftimiu. USR a apărut în 1949 prin fuziunea între SSR şi Societatea Autorilor Dramatici.
Primele încercări de a crea organizaţii de scriitori în România datează, după unele surse, din 1821, 1827, 1831. Începutul se face cu Asociaţia Literară Română din 1848, dar aceasta nu funcţionează.
Societatea Literară Română a fost fondată în 1866, inaugurată în 1867, transformată apoi în Societatea Academică Română şi, ulterior, din 1879, în Academia Română. Preocupările de început ale Academiei au fost filologice, extinse apoi la domeniile ştiinţei, culturii şi artei. Se consideră că prima Societate a Scriitorilor Români s-a ivit ca proiect în anul 1908 şi a fost pusă în funcţiune de o adunare generală de 47 de scriitori, la 2 septembrie 1909. Comitetul de conducere al noii societăţi i-a avut ca preşedinte pe Mihail Sadoveanu şi ca vicepreşedinte pe Dimitrie Anghel. În 1911, noul preşedinte, Emil Gârleanu, a obţinut recunoaşterea SSR ca „persoană morală”. A urmat la conducere criticul Mihail Dragomirescu. În timpul Primului Război Mondial, SSR a funcţionat în refugiu la Iaşi.
În perioada 1926-1932, Societatea Scriitorilor Români a fost condusă de Liviu Rebreanu, ales în această funcție timp de şapte ani consecutiv. A fost, în opinia istoricilor literari, cea mai fastă perioadă a SSR. Între anii 1949 și 1989, USR a funcţionat ca „organizaţie obştească şi profesională de creaţie”, fiind subordonată statului şi finanţată de către stat.

Legislaţia greoaie dar şi prejudecăţile legate de adopţie blochează visul multor copii orfani sau abandonați de a avea o familie. Datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) arată că, la nivel naţional, există 3.273 de copii adoptabili şi 2.579 de familii deja atestate. Numărul adopţiilor a scăzut mult anul trecut, la aproximativ 300, de la 1.061 în anul 2015.
La începutul acestei luni au avut loc o serie de manifestări pe tema adopţiei în România, ce au marcat, totodată, Ziua Naţională a Adopţiei, evenimente organizate de direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului. Scopul principal a fost acela de a atrage atenţia populaţiei asupra problemei copiilor din centrele de plasament care aşteaptă de ani de zile să îşi găsească un cămin. Una dintre manifestări a avut loc în Parcul Tineretului din București, fiind vorba despre o campanie de informare, intitulată „Adoptă un pom”, la care au participat copii, părinţi și asistenţi sociali. Cu toții au dorit, astfel, să atragă atenţia asupra numărului extrem de mic de adopţii, doar 43 în Capitală, în decursul ultimului an.
„Rolul acestei acţiuni este să încurajăm familiile care doresc să adopte, să le arătăm căile legale pentru a trece prin procesul adopţiei şi să ofere un cămin unui copil. Pentru cei 43 de copii pentru care s-a finalizat procesul de adopţie în perioada iunie 2016 - iunie 2017, Primăria Capitalei şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale au plantat câte un copac, sperând ca anul următor numărul acestora să se dubleze”, a precizat Cosmina Simian, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bucureşti, citată de Mediafax.
Îngrijorarea cu privire la numărul redus de adopții este împărtășită și de reprezentanţii fundaţiilor care se ocupă de copiii din centrele de plasament. „Din păcate, din cei peste 3.000 de copii la nivel naţional declaraţi adoptabili, în Bucureşti doar 43 au fost adoptaţi în ultimul an”, a precizat Florian Fugaşin, de la Fundaţia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale.
Specialiștii susțin că subiectul adopţiei trebuie privit sub două aspecte. În primul rând legislaţia românească este destul de stufoasă şi menită parcă să pună piedici celor care vor să adopte, iar pe de altă parte, multe familii adoptatoare nu sunt dispuse să ofere un cămin decât copiilor mici, cu vârste până în trei ani și care să nu fie de altă etnie.
Potrivit legii, pentru ca un copil să devină adoptabil trebuie să se stabilească dacă părinţii sau rudele până la gradul IV nu vor sau nu pot să aibă grijă de minor, aspecte ce se stabilesc într-un termen de şase luni. Ulterior, se solicită în instanţă acceptarea includerii copilului în registrul naţional pentru adopţie şi începerea procedurilor pentru găsirea unei familii adoptive. Părinţii naturali sunt chemaţi în faţa instanţei unde li se cere acordul. În cazul în care aceștia nu își dau acordul, Direcţia pentru Protecţia Copilului (DPC) trebuie să demonstreze că timp de o lună niciunul dintre părinţi nu l-a vizitat pe minor la centrul de plasament.
Copiii trecuți de vârsta de 5 ani îşi găsesc greu o familie adoptivă, de aceea legea prevede înfiinţarea unui registru naţional al „copiilor greu adoptabili”, unde fiecare copil are un profil propriu, ce poate fi vizualizat (de către cei care vor să adopte un copil) în prezenţa unui reprezentant DPC, singurul care are acces la registrul online.
Conform datelor ANPDCA, la nivel naţional există 3.273 de copii adoptabili şi 2.579 de familii deja atestate. Conform aceloraşi date, în 2016 numărul adopţiilor naţionale a scăzut, de la 1.061, câte au fost în anul 2015, la puţin peste 300.

Parohia „Sfântul Ambrozie”-Apărătorii Patriei II din Capitală organizează duminică, 11 iunie, ora 16:00, a VII-a ediţie a Festivalului de pricesne «Blândul Păstor». „La ediția din anul acesta a festivalului, în cursa pentru câștigarea Marelui Premiu s-au înscris 26 de candidați, proveniți de la 6 școli gimnaziale și de la mai multe parohii, dar în urma preselecției în finală vor concura 16 interpreți. A VII-a ediție a festivalului de pricesne se bucură de prezenţa unor invitați speciali, precum Ana Ramona Urjan, profesor de educație muzicală, membră în mai multe jurii internaționale de muzică, şi președintele juriului, Georgel Nucă, artist de muzică populară și producător TV, Horațiu Boșca, artist al Operei de stat din Madrid, și pr. Georgian Alexandrescu. Festivalul se bucură și de prezența a doi interpreți speciali: Sara Nukina - elevă de 12 ani din Nagoia – Japonia, şi Andrada Precup, elevă în clasa a VI-a la Școala Gimnazială specială pentru deficienți de vedere din București”, a precizat pr. paroh Mircea Alexă Uță. Biserica se află în cartierul bucureştean Berceni, str. Lunca Bârzeşti nr. 3, sector 4.