Daca crestinismul nu accepta reincarnarea declaram ca nici crestinismul nu-i demonstrabil si valid.
Daca nu reusesti sa-i prostesti, zapaceste-i frate!

Nu sunt sigura ca inteleg cum lucreaza acest concept,dar in fine.
Daca noi nu suntem in stare sa-ti demonstram ca perspectiva crestina este valida,tu cum ne poti valida perspectiva budista a reincarnarii?

Reincarnarea nu face sens in primul rand, deoarece nu suntem constransi sa ajungem toti in Rai,unde este liberul arbitru?
Exista oameni/suflete care cocheteaza pe fata cu diavolul pt ca este alegerea lor si spun ca mai mult I-ar avantaja iadul decat "plictiseala din Rai".
Exista nu numai oameni care nu cred in existenta lui Dumnezeu,dar insasi oameni care stiu ca exista si nu-l aleg pe Dumnezeu ci pe altcineva. Au o cu totul alta alegere.
Dragoste cu forta?De ce ar recurge Dumnezeu la asa ceva?

De ce sa ne incarnam?Nu ne ajunge o viata sa ne mantuim?Sfintii nu s-au pocait intr-o clipa si nu au mai pacatuit?
Cine vrea sa fie langa Dumnezeu,sa mosteneasca Raiul nu are nevoie de 9 vieti.

Ei! Nu înțelegi tu conceptul.

Faptele bune ne ridica in samsara superioara, faptele rele ne coboara in samsara inferioara.

Atmosfera samsarei (samsara superioara - "superioara" pentru ca fiintele care o populeaza au capacitatea sa rationeze) este formata din:
-lumea oamenilor la altitudinea cea mai mica
-nenumarate paradisuri unele cu trupuri de lumina altele si mai sus fara de trupuri

Samsara inferioara "cele de dedesubt" sunt animalele si fiintele aflate in chinuri de diferite intensitati - iaduri 'stratificate'.

Liberul arbitru este ata care ne trage in sus sau in jos.

Cineva care este plin de dragoste fata de oameni si face fapte bune - putem spune ca este ridicat in aer - in samsara superioara - in unul dintre locasurile ei.

A scapa cu totul de samsara este necesar sa intelegem si sa ne unim intreaga fiinta cu Adevarul.



Faptele lor rele ii va trage in jos -in samsara inferioara - la moartea lor. Simplu.


Natura faptelor va decide urmatoarea lor destinatie in samsara.

In sus merg doar cei iubitori si intelegatori.

In sus ne inaltam prin alegerea dragostei, in jos coboram din necunostinta si confuzie.

Toti doresc fericirea, dar cei ce merg in jos ratacesc drumul.

Liberul arbitru nu este fortat.

Noi resimtim consecinta faptelor noastre.


Pentru ca pacatul necunostintei este viu in noi.

Pentru ca suntem in pacat.

Ne curatam de pacat si iesim din samsara - "moartea fara-de-sfarsit".


Depinde cu ce capital spiritual am intrat in aceasta viata ("talanti") si cat de harnici suntem ("in via Tatalui").

Unii s-au nascut aproape sfinti inca din pantecele maicii lor. Plini de Duhul.

Cu un Amin, si "Doamne ajuta!" au atins masa critica de virtuti intr-o clipa si s-au mantuit (au iesit din inchisoarea samsarei).

Aceasta este atitudinea pe care ar trebui sa o avem in fiecare clipa.

Te-ai făcut că ploo la întrebarea mea relativ la rostul întrupării şi jertfei Mântuitorului versus "conceptul reîncarnării".

Sau Hristos e ceva care "nu-i demonstrabil si valid"? :39:

Asta mai si zice ca este ortodox. Citeste acolo cum se bucura Ioan Botezatorul in burta maica-sii, dupa care vine si ne spune ca asa ceva e imposibil. Da e ortodox. :71:

Dragos, ti-am raspuns cateva postari mai sus.


===============

Adevarul a prins forma, s-a aratat ca fenomen compus, Cel Necompus - pentru ca noi sa-L urmam si in cele din urma sa-L descoperim asa cum este din eternitate.

Doar aceasta recunostere fundamentala ne poate trezi din betia formelor, doar Adevarul ne poate elibera.

Aceasta este misiunea Adevarului, functia Sa.

Ca toti cei prinsi in ghearele mortii fara-de-sfarsit sa fie eliberati.
=============


Deci rostul esential al intruparii Celui-Fara-de-Trup este acesta: sa-L recunoastem si prin aceasta exorcizam duhul necunostintei din noi.


Recunoscand Adevarul - samsara nu mai este posibila, nu mai are nicio putere asupra noastra.


Jertfa din iubire este puterea care ne atrage in EL ca sa-L putem recunoaste ca - Dumnezeu fara inceput si sfarsit, Necompus, Atotcunoscator, Atotprezent, Atotpatrunzator, Atotputernic.

Aha, deci noi nu ne mai reîncarnăm. Dăcât păgânii. Cool. :69:

dar cine este acel Adevar de tot pomenesti?

Este unicul Dumnezeu, Atotprezent.

Ii spunem Adevar nu doar pentru faptul ca exista, ci pentru ca doar prin El percepem realitatea asa cum este ea de fapt.

Doar prin El o percepem clar, limpede.

Ceea ce vedem acum in jurul nostru este o realitate deformata "ca prin oglinda, in ghicitura".

Factorul mental care deformeaza perceptia noastra, care afecteaza claritatea ochiului launtric se numeste "ignoranta".

Din cauza necunostintei nu percepem corect nici trupul nostru, nici oamenii care ne inconjoara, nici zambetele, nici florile, nici albastrul cerului... nimic din ce atingem si simtim.

Toate perceptiile noastre sunt poluate clipa de clipa, fara intrerupere, de necunostinta.

Traim cufundati in pacat.

De aceea nici nu-L vedem pe Dumnezeu.

=================

Necunostinta este maica pacatului, este seva pornirilor patimase.

Necunostinta este ca o vrajitoare rea care provoaca o halucinatie, care se joaca cu mintile noastre.

Iar noi luand halucinatia drept adevar ne comportam prosteste.

Aceasta este povestea noastra prezenta.

===============

Tratarea necunostintei incepe cu credinta in Dumnezeu, insa operatia efectiva presupune sa invatam sa percepem corect tot ceea ce ne inconjoara, fiinte si obiecte, propriile noastre ganduri si simtiri.