Nici nu știiiii cât sunt de supărată:6:....asta nu înseamnă că sunt fana ermetismului (cu excepția lui I. Barbu)

Pana la urma tu cui i te adresezi cu "Marilyn"?:))

Lui Dumnezeu i-ar plăcea cel mai mult o inimă înfrântă și smerită. :1:

Frumos spus, ca un loc unde sa se salasluiasca, asa cum se spune in Apocalipsa-"iata stau la usa si bat", iar Dumnezeu nu poate locui decat in inimile smerite unde mandria este biruita.

Și totuși inima nu se curăță de mândrie, dacă nu vine Dumnezeu să sălășluiască în ea. Fără El nu putem face nimic.

Asa este, pentru ca atunci cand sunt plin de mandrie Dumnezeu "nu mai are loc". Smerenia autentica este din smerenia lui Dumnezeu.

Chestiunea se bazeaza pe smerenie.Daca odata ce fiinta este distrusa in interior prin harisma si apoi cade si intr-o distrugere exterioara..atunci se realizeaza crucea.Cand il ai pe Dumnezeu in tine ii poti simti absenta,asta e puritatea dar si infernul.Exista riscul de a te simti in sclavie,si atunci viata e un gunoi.E un proces riscant intr-adevar...
Desi se pune problema ca nu putem da decat din ale Lui,trebuie sa ne gandim ca fariseii erau oameni care contau pe propria lor forta .Smerenia consta in a sti ca „eu” nu permite inaltarea,trebuie sa recunosti ca tot ceea ce ai bun nu e de la tine,iar pentru ce am de altundeva tot ce imi insusesc devine dara valoare
In desavarsire nimic,absolut nimic din suflet nu mai spune eu.Asta e o mare fericire...

Marilyn vos Savant..tie:)
Jag förstår inte:)) ete' dovada ca si eu pot mai putin

Ma bucur ca ai inteles. Straduieste-te.
Egoistul `eu` nu exista. Exista doar Iisus Hristos.

N-am citit toate postarile deci nu stiu daca s-a mai spus sau nu. Eu cred ca am putea oferi lui Dumnezeu o inima infranta si smerita. Cu siguranta I-ar place.