În prealabil postat de ory

Dumnezeu sa te ierte!

În prealabil postat de ancah

mq: "Cine stie de ce a fost alungat Adam din Rai?"
Adam, care a fost facut "dupa chipul si asemanareaMoastra", adica a lui Dumnezeu, gandesc eu ca afost facut imaculat. Dovada ca in fiecare zi vorbea cu Dumnezeu.
Cu alte cuvint, era pin de har. In clipa in care a acceptat sa asculte de sarpe, el si-a pierdut imacularea, caci este molipsit de mandrie: dintr-odata constata ca este dezbracat, ca e gol.
Eu nu cred ca a capatat prin alipirea de sarpe ratiune, caci Dumnezeu a facut ambilor imbracaminte de piele si i-a imbracat. Ori daca ar fi castigat dintr-odata ratiunea, ar fi stiut singuri sa-si faca cele de imbracat.
Parerea mea este ca Adam pierde harul si prin asta se rupe de Dumnezeu, cu care nu mai poate comunica, caci intr-un vas "murdar" nu are ca cauta harul lui Dumnezeu, care este dragoste.
Si acum despre mantuire: eu inteleg prin mantuire revenirea la starea imaculata, pe care a pierdut-o Adam. Pacatul lui Adam a fost rascumparat cu sangele Domnului nostru. Dar noi mostenim acest pacat, caci ne nastem din pacat, spre deosebire de Iisus Hristos, care s-a nascut, dar nu a fost facut.
In lipsa harului de la Dumnezeu, prin liberul arbitru noi luam deciziile noastre, care ne incarca de si mai multe pacate. Din clipa in care incepem sa ne dorim revenirea la starea de curatenie initiala, pentru a putea din nou sa comunicam cu Dumnezeu, incepem un proces de curatire a noastra. Dumnezeu vazand stradania noastra, ne lasa o vreme sa luptam singuri cu propriile pacate, pana cand L-am convins ca o intoarcere la ascultarea de "sarpe" sau satana nu mai e posibila si atunci ne iarta, acordandu-ne acea stare imaculata, stare in care putem din nou comunica cu Dumnezeu. Mantuirea este prima treapta, a doua.... si a treia este indumnezeirea.
Din pacate, mq, intr-o privinta trebuie sa-ti dau dreptate si anume, ca cine porneste pe acest drum si atinge un anumita stare de curatenie sufleteasca, nu mai simte ca aparine acestei lumi, ci celeilalte, dupa care tanjeste. E vorba de oameni cu o inalta viata spirituala, care traiesc pentru Dumnezeu. Acestia sunt de obicei calugari si ca sa-ti dau doar doua din multele exemple existente: Cuviosul Siluan Athonitul si din Romania Parintele Arsenie Boca. Sunt cu siguranta nedreapta ca enumar numai doi, dar nici timpul si nici spatiul nu-mi permit. Retragerea din viata inseamna renuntarea la liberul arbitru, adica fac voia Domnului neluand in seama liberul meu arbitru ( de ex: imi iubesc vrajmasii, imi dau viata daca se cere, ma lipsesc de anumite bucurii marunte ale vietii, etc) in schimb cresc din punct de vedere duhovnicesc si asta inseamna ca si mintea devine mai agera si poate primi raspunsuri, pe care acum oamenii de stiinta le cauta cu mare stradnie, in vreme ce cel imaculat le primeste direct de la Dumnezeu. Cu alte cuvinte mintea abia atunci ajunge sa functioneze la maxima ei capacitate. Asta nu inseamna ca acei oameni stiu totul, ci ca mintea lor este pregatita pentru a intelege totul.
Asa vad eu lucrurile.

În prealabil postat de dmb

Ce intelegi prin existenta? Cum adica nu vom exista propriu zis?
Tocmai atunci vom exista propiu zis! Surogatul este acum. Imperfectiunea.Durerea. Boala.Efortul.Bucuria umbrita .Timpul......

În prealabil postat de dmb

Cred ca incep sa inteleg unde este problema ta. Gindesti prea mult prin "EU" sau mai bine spus gindesti doar asa. Mintuirea , apropierea de Dumnezeu este "NOI". De aceea si Treimea este Noi (si nu doar noi doi, ci 3, ca iubire perfecta, ne-egoista)
Iar daca am mai putea rationa omeneste/paminteste bucuria nu ar mai putea fii deplina. Ar urma gindurile, intrebarile samd....Iar bibelou nu sintem pentru ca adaugam actv bucatica noastra de iubire la bucuria generala.Si nu doar atita, primim bucuria celorlalti. Este o legatura activa nu doar un bibelou peste care s-a aprins doar lumina.
Si ca sa te linistesc complet. Sa presupunem ca tu ai dreptate si sintem bibelouri. Nu o sa-ti dai seama de lucrul acesta pentru ca bibelourile...nu gindesc.
Dar pina atunci mai trebuie ajuns acolo. Si asta nu-i usor deloc. Cred ca e o tema mult mai importanta de discutie : cum ne mintuim decit cea de cum te simti ca mintuit lasind la o parte ca-i mult mai reala si de actualitate
:)

În prealabil postat de Clausemi

mq
Adam a fost creat imaculat si liber.I s-a dat in grija cea mai minunata faptura : EVA.
Datoria lui era sa se ingrijeasca de ceea ce Dzeu a creat...a fost lasat liber sa faca ce vrea,sa aleaga ce vrea,sa umble si sa stapaneasca creatia(Edenul).
Marul nu a reprezentat un fruct...este simbolul ascultarii...iar sarpele a avut grija sa-l gadile exact in locul sensibil pt ca Adam nu stia masura,era LIBER.
Sarpele i-a oferit alternativa intre a face sau nu ascultare dar nu i-a spus si urmarea pt ca nici el nu o stia exact,stia doar ca Adam nu va mai fi ceea ce este in acel moment,adica imaculat daca nu va mai asculta.Sarpele a stiut doar ce i s-a intamplat lui cand nu a mai ascultat,ce se intampla cu Adam nu avea de unde sti..eventual putea banui ca-i va fi "coleg",desi nici asta nu se putea pt ca Adam era OM nu Inger.
Muscatura lui Adam a fost dorinta lui de a lua locul lui Dumnezeu pt ca ,probabil uitase ca si el este tot o creatura chiar daca stapanea el totul...a crezut ca impreunandu-se cu EVA va deveni Creator...pt ca defapt aceasta era cunoasterea cu care l-a pacalit sarpele...savarsirea concupiscentei...ca dovada ca abia atunci Adam si-a vazut goliciunea,pt ca abia atunci a trait placerea trupeasca...adica s-a coborat de la trairea spirituala pe care Dzeu i-a oferit-o gratis la trairea trupeasca...a ales singur nivelul in momentul in care a fost pus sa aleaga....de aceea ti-am spus in prima postare ca singur a ales,nu i-a luat Dzeu sansa vesniciei.