Domnul M. Dragomir nu a fost banat, ci a hotărât să se retragă pentru 1 an de pe forum, în semn de solidaritate cu domnul Mihai G care a fost banat.

Măi Teddy tu nu eşti român? Dacă ai tot ce-ţi trebuie nu eşti sărac. Poate modest în comparaţie cu alţii, dar nu sărac decent. Hai să nu inventăm noi aiurea expresii fără logică.

Doamne ajută!
1. M-am referit la diverse ideologii infiltrate, de-a lungul vremii, în creştinism (inclusiv în Ortodoxie), ideologii străine de credinţa creştin-ortodoxă autentică, dar strecurate în gândirea unor credincioşi... Cum? "prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor spre uneltirea rătăcirii", ne-ar răspunde, poate, Sfântul Apostol Pavel.
De exemplu, colegul de forum cu pseudonimul theodor_de_mopsuestia scria că nu mai poate fi creştin şi, între alte argumente, menţiona şi faptul că, în numele credinţei, s-au comis crime şi alte silnicii. De aceea i-am spus că toate acele fapte reprobabile NU pot fi asociate cu creştinismul, ci ţin de anumite ideologii omeneşti ai căror iniţiatori, pentru a se impune, au invocat credinţa creştină în sprijinul opiniilor şi acţiunilor lor.
Dacă, totuşi, insistaţi să menţionez exemple pentru ceea ce consider a fi ideologii infiltrate în mintea unor creştini, aş putea enumera, între multe altele: sincretismul religios specific mişcării New Age, etno-filetismul (condamnat ca erezie la un Sinod panortodox, în anul... cred că 1874, în orice caz în a doua jumătate a sec. al XIX-lea), anumite idei străine de duhul evanghelic despre relaţia lui Dumnezeu cu noi (de exemplu, raportarea la Dumnezeu ca la un Stăpân şi Judecător Care ne-ar contabiliza orice abatere nesemnificativă de la regulile bisericeşti etc) ş. a. Am menţionat aceste exemple nu în funcţie de gravitatea lor, ci în ordinea în care mi-au venit în gând. :)
Alte exemple de idei observabile la mulţi creştini, pe care personal le consider pur omeneşti, fără vreo legătură cu Evanghelia (poate mă înşel...):
a. doar creştinii ortodocşi se vor mântui, toţi ceilalţi semeni ai noştri (semeni pentru care S-a sacrificat Hristos) urmând să meargă în iad (pentru că aşa am stabilit noi);
b. gândirea liberă, simţul critic, voinţa proprie şi imaginaţia sunt de la dracu' şi trebuie numai decât anihilate;
c. copiii morţi nebotezaţi, deşi nu au păcate personale, ratează mântuirea (ca şi cum Hristos n-ar putea face o excepţie în cazul lor, în sensul de a-i mântui fără Sfânta Taină a Botezului, luând în considerare moartea lor prematură şi, mai ales în cazul pruncilor avortaţi, incapacitatea lor de a-şi conştientiza situaţia şi de a se apăra);
d. Biserica este o instituţie divino-umană;
e. învăţătura Bisericii ne mântuieşte (când, în realitate, ne mântuieşte doar Persoana lui Hristos! Învăţătura Bisericii este corectă, revelată, dar nu ne mântuieşte o învăţătură, ci o Persoană, Cel Care a transmis învăţătura);
f. înţelegerea relaţiei cu Dumnezeu în termeni juridici (specifică teologiei catolice şi diferită de perspectiva ortodoxă, care este una terapeutică, nu juridică);
g. ideea că dialogul cu semenii noştri care nu ne împărtăşesc convingerile ar constitui, pentru noi, un pericol spiritual etc.
Am fost obiectivă, menţionând, în lista de idei... proscrise, mai multe idei preluate din dialogurile cu ortodocşii şi doar câteva (poate doar una singură) din alte confesiuni creştine.
În orice caz, cercetând "sine ira et studio", vom observa că toate ideile enumerate mai sus (faptul că Dumnezeu i-ar arunca în iad pe toţi cei care nu gândesc exact ca noi, înţelegerea Bisericii strict în sens instituţional etc etc) sunt clar contrazise de Evanghelie şi de scrierile din epoca Bisericii primare.
Cred că, dacă vom căuta răspunsuri pentru căutările noastre spirituale în istoria primelor trei secole creştine, vom spori duhovniceşte enorm... Citiţi măcar "Canonul Ortodoxiei" de diac. prof. dr. Ioan I. Ică Jr şi-mi veţi înţelege punctul de vedere, veţi înţelege de ce m-am îndrăgostit atât de mult de gândirea primelor generaţii de creştini şi am tendinţa de a verifica orice idee teologică, experienţă duhovnicească etc cu ceea ce ştiu despre gândirea şi viaţa spirituală a acelor creştini.
Cred că cel mai bine mă înţelege Pelerin Spre Răsărit... Am avut noi recent, la un alt topic, o scurtă, dar constructivă discuţie pe această temă. :)
Doamne ajută şi numai bucurii!

Tot pentru Cătălin2
 

Am citit ambele mesaje, dar acum trebuie să fug... Nu voi uita să vă răspund. :)
Doamne ajută!

Iată o postare pe care aş trece-o, elogios, în contul anului, nu al zilei!
O nedumerire, totuşi: în ce sens Biserica nu este divino-umană? Am nevoie de o explicare, te rog frumos. Doamne ajută!

Altă nedumerire: dacă drepţii Vechiului Testament, toată omenirea, era-n iad până la Jertfa Mântuitorului (fiind nevoie ca El să sfărâme porţile iadului), de ce ar trebui să ne aşteptăm la excepţii DUPĂ aceasta? Uităm oare că starea actuală a omului este căzută tocmai păcatului originar? De ce n-ar fi făcut Fiul o excepţie şi ÎNAINTE de întruparea Sa? :39:

Cred ca raspunsul e tot in mesaj. In sensul ca unii privesc Biserica strict institutional. Or Biserica este o comunitate vie alcatuita din membrii care se straduie sa urmeze poruncile lui Hristos, care sunt condusi de aceeasi dragoste si au aceeai idealuri.
Caci ce ar fi Biserica fara credinciosi? Or o institutie poate sa existe chiar daca nu are nici un membru- e suficient un fondator. Pe cand Biserica Lui Hristos este cu mult mai mult decat o institutie ,este o comunitate activa, mereu in cautarea de adevar, o comunitate unita in jurul Jertfei Euharistice.

Ma tem ca n-ati aprofundat sensul Intruparii Mantuitorului.
Apogeul dragostei Domnului este atins tocmai prin Intrupare si respectiv prin Moarte si inviere.
Aceasta dragoste isi avea temei in dorinta de a-l readuce pe om in stare initiala, ba mai mult decat atat de a-l aduce la stare ptr care a fost creatasemanarea cu Dumnezeu.
Ei, aceasta dragoste doreste ca toti oamenii sa se mantuiasca, aceeasta dragoste e cea care stabilestii ca paganii care nu il cunosc pe Hristos vor fi judecati in baza legii morale(deci daca vor fi judecati si vor fi gasiti ca pastratori ai legii morale, din cauza imprejurarilor neavand acces la invatatura de credinta adevarata- vor fi mantuiti). Asadar, daca Domnul da posibilitatea paganilor sa se mantuiasca, doar in baza tinerii legii morale, oare nu cu atat mai mult va mantui pe acele suflete care nu au apucat sa se bucure de lumina zilei, fiind ucisi miseleste de parintii lor?
E drept ca in rai multe lacasuri sunt. Si in functie de vrednicia lor, unii vor sta in mai multa lumina. Dar cei care nu vor lua locurile fruntase, nu inseamna ca nu vor fi in rai.

Lucrurile/ evenimentele din Vt nu se pot compara cu cele din Nt si mai departe tocmai datorita acestui apogeul al dragostei divine concretizat: Intruparea-Moartea si Invierea.

Posibil. Să fiu eu singurul care e aiurea!

Exact; multumesc, Dumitru, ai spus-o cum nu se putea mai limpede.
Dragose, tu esti ami sarac decit Tiriac, eu mai sarac decit tine; un tip dintr-un camin muncitoresc, mai sarac decit mine, iar decit toti, la nivel de saraqcie absoluta, e un aurolac. Cu exceptia ultimului caz, toate sunt saracii/bogatii relative.
De la un programator de elita ma asteptam la o logica mai rapida. :P