Cel care are ganduri bune pe toate le vede bune
 

Pentru userul sophia, parintele Paisie Aghioritul te poate lamuri mai bine:

“Mi-au spus unii ca se smintesc pentru ca vad multe lucruri strambe in Biserica. Iar eu le-am spus:
“Daca vei intreba o musca: ŤSunt flori in locul acesta?ť, ea iti va spune: ŤNu stiu. Ci stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratiiť, si iti va insira toate murdariile pe care a stat. Dar daca vei intreba o albina: ŤAi vazut vreo necuratie in locul acesta?ť, ea iti va spune: ŤNecuratie? Nu, nu am vazut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoareť, si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice. Vezi, musca stie numai unde exista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o zambila…”.
Dupa cum mi-am dat seama, unii oameni seamana cu albina, iar altii cu musca. Cei care seamana cu musca in orice situatie cauta sa afle ce rau exista si se preocupa de el; nu vad nicaieri nici un bine. Cei care seamana cu albina afla peste tot orice bine exista. Omul stricat gandeste, pe toate le interpreteaza de-a stanga si le vede anapoda. In timp ce acela care are ganduri bune, orice ar vedea, orice ii vei spune, isi va pune in minte gandul cel bun.

Cel care are ganduri bune pe toate le vede bune
 

Odata un copil de clasa a sasea a venit la Coliba si a batut cu ciocanelul in poarta. Aveam de citit un sac de scrisori, dar mi-am spus sa ies sa vad ce vrea. “Ce este, voinice?“, il intreb. “Aceasta este Coliba Parintelui Paisie?” – ma intreaba. “Vreau sa-l vad pe Parintele Paisie“. “Aceasta este, dar el nu este aici; s-a dus sa cumpere tigari“, ii spun. “Se vede ca s-a dus ca sa cumpere pentru cineva“, imi spune el cu gand bun. „Nu, ci pentru el s-a dus sa cumpere, ii spun. I s-au terminat si facea ca un nebun. Pe mine m-a lasat aici singur si nici macar nu stiu cand se va intoarce. Daca vad ca intarzie, o sa plec de aici“. Atunci baiatului i s-au umplut ochii de lacrimi si iarasi a spus cu gand bun: “Il obosim pe Parintele“. “Dar ce vrei cu el?“, l-am intrebat din nou. “Vreau sa iau numai binecuvantarea lui“, mi-a raspuns. „Ce binecuvantare sa iei, copile! Acesta este un inselat. Nu-i bun de nimic. Eu il stiu bine. Nu astepta degeaba, pentru ca atunci cand se va intoarce va fi nervos, poate chiar si beat, caci mai si bea“. Dar acel copil punea mereu gandul cel bun. “In sfarsit, ii spun, eu voi mai astepta putin, ce vrei sa-i spun?“. “Am sa-i dau o scrisoare, imi spune, dar voi astepta sa iau si binecuvantarea lui“. Ati vazut? Orice ii spuneam, el o primea cu gandul cel bun. I-am spus: “Facea ca un nebun pentru ca nu avea tigari“, iar sarmanul a suspinat si a lacrimat. “Cine stie, poate s-a dus sa cumpere pentru cineva“. Altii citesc atatea, iar acela, un copilas de clasa a sasea, sa aiba ganduri atat de bune! Sa-i strici gandul si el sa si-l faca si mai bun si sa traga o concluzie mai buna. M-am minunat de aceasta! Pentru prima data am vazut un astfel de lucru!”

Gandurile omului arata starea lui duhovniceasca

Of Ovidiu.b
Ma rog, tu ai modul tau de a vedea lucrurile, incepand cu alimentatia (mi se care ca tu ai deschis topicul ala cu alimentatia "ortodoxa"), si pana la credinta.

Ca sa-ti raspund tie mai intai:
a. Nu ste nici alba si nici neagra. Asta am invatat de ceva ani incoace. Totul este de cenusiu, nuantat, nimic nu este pur, in afara de Dumnezeu si de starea ideala.

b. De ce m-au socat anumite pareri? Am explicat mai sus. Da, nu asta asteptam ca raspuns.
Poate ca la unii functioneaza sado-masochismul, autoflagelatul, sa-i dai cu capul te toti peretii si un sut undeva si gata. Dar sunt multii care si asa sunt la capatul puterilor, mai da-le un pumn si ai terminat cu ei, i-ai trimis fie pe lumea cealalta (ca-si pun capat zilelor, sau la spital).
Asta doresti? Asa vezi tu credinta,ortodoxia?
Pe cine a lovit Dumnezeu vreodata cu vorba sau cu mana?
Cand altii alungau, El chema la El si vindeca (vezi femeile bolnave, orbii, neputinciosii, etc.).
Chiar unii apostoli, sau oameni din jurul sau, se mirau si alungau pe cei ce veneau sa ceara ajutor. Incercau probabil sa-l protejeze pe Iisus, dar El nu lasa, nu intreba, ci doar vindeca. Nu invinuia personal. "Ce vii aici spurcatule, ai facut aia si aia si vii sa cauti ajutor la mine". Niciodata n-a spus asta.
El ii stia deja pe toti...

M-au socat pareri care judeca, si care dau vina numai pe cel ce cauta ajutor. Cand unul vine si spune ca este la capatul puterilor, tu vii si mai dai si tu in el?
De ce? Cine te-a invatat asta?
Si de ce nu te uiti in partea cealalta. Mai dar poate ca o avea dreptate, dar poate ca o fi ceva in ceea ce spune.
Numai unul o fi vinovat mereu?

Si mai este ceva. Vii cu exemple ca unul vede numai rau si altul numai binele.
Pai ala care vede si raul (ca nu exista om sa vada numai raul) si este vesnic nemultumit, tocmai ala duce spre mai bine, spre progres.
Daca te multumesti si zici ca totul e numai bine, raiul pe pamant, atunci nu mai facem nimic nene. Stam cu burta in sus, ca ia uite ce bine este, ce ne mai trebuie sa mai facem.Nu? Las' ca merge si asa.
Ala nu trebuie, aia nu trebuie. Capul jos, gura inchisa si mai mult nu mai spun.
Pai asa putea sa faca si Tatal. Ei, ce daca este asa cum este pe pamant? De ce sa-l trimit eu pe Fiul sa-l jertfesc acolo. Aia o duc bine, e bine pe pamant.
Nu?

Si intrebai si de ce apostolii sau alti sfinti trimisi de Dumnezeu au suferit si au fost prigoniti?
Pai asta este cheia. Ala care vrea sa faca ceva mai bine este cel prigonit, ala care vede nedreptatea si raul, ala este prigonit, fiindca ala deranjeaza cel mai mult.

Nu vad ce legatura are alimentatia si cu ceea ce dezbatem noi aici?

Fa-ma atent unde am dat in tine? Eu am incercat sa te scot din ceata. Adica ti-am expus modul crestin de a gandi. Acum ca tie nu iti sunt placute si nu vrei sa le accepti nu inseamna ca cineva a dat tine. Nu ai sa gasesti linistea decat in post, rugaciune, spovedanie si ascultare fata de duhovnicul tau.

Pai daca vrei sa faci bine in Biserica ta - primul lucru pe care iti recomand sal faci este sa nu-ti ma balacaresti biserica cu preotul si mirenii. Apoi roaga-te...iar daca vrei sa faci un bine pe acolo si este intocmai bine - Dumnezeu iti va ajuta prin rugaciune. E

Eu nu m-am legat de faptul ca tu vrei sa faci un bine. Ci de ceea ce te-a socat. Sau ai uitat? Ti-am dat niste raspunsuri la socurile tale - dar socurile sunt ceea ce BO si Sfintii Partinti ne-au invatat. Nu mai repet inca o data....citeste cu atentie posturile mele.

Ovidiu, ca sa incheiem discutia in doi.

1. Aminteam de alimentatie ca exemplu pentru modul tau special de gandire, diferit de acel al multor altora.

2. Ce sa-ti arat, daca tu stii bine ce ai scris si ti si alt coleg al tau, cum ca eu sunt vinovata de ce mis e intampla si ca trebuie sa accept totul, fie bun fie rau.
Nu cred ca ceea ce spuneti voi este modul ortodox de gandire. Da, voi imi sugerati poate sa intorc si obrazul celalalt.
Dar eu am explicat mai sus lucrurile.
Si nu e vorba ca nu-mi place ce-mi scrieti, ci ca nu este cazul sa-mi dati acum astfel de sfaturi. Nu de "bata" am nevoie, ci de sfat adevarat, de viata.
Am inteles de altfel: parerea voastra este sa ma fac ca ploua si totul este bine si frumos.

Este parerea voastra si o respect ca atare. Dar atat.
Si am mai spus: nu ma invinovatiti (numai pe mine). Vina mea o stiu (in parte), dar niciodata, nicaieri nu exista numai un singur vinovat.
Cu asta nu-mi ajutati. Nici macar nu-mi spuneti care este vina, ci doar ca o am. Fiindca nici cunoasteti situatia de fapt...
Ce pot sa fac singura fac, ceea depinde de preot si biserica este problema.
Si inca nu stiu ce am sa fac.

Cu asta am incheiat dialogul, am sa revin sa-mi termin postarea de mai sus (unde scria "va urma").

Modul meu de gandire legat de alimenatie este cu totul offtopic. Ca este diferit de al multora de pe aici nu vad iarasi care este problema. Oare nu sunt multi sau nu esti de acord?

Insa ceea ce ti-am expus referitor la cine este de vina si sa nu mai judecam preotii este gandirea unor Sfinti pe care eu ti-am expus-o. Incearca faci putin diferenta.

Pai hai sa vedem daca poti combate afimatia mea pe care ti-am expus-o si te rog sa ma faci atent unde e gresita:

"Aproape întotdeauna cei care se plâng de alţii ar trebui să se plângă de ei înşişi, căci fiecare e artistul vieţii sale şi viaţa pleacă dinlăuntrul nostru, adică din sentimentele, din voinţa şi din cunoştiinţa noastră."

"Prin cruce, prin suferinţa unei răstigniri în viaţă, se intră în împărăţia lui Dumnezeu. Şi se intră cu atât mai sigur, cu cât răbdăm o răstignire nedreaptă."

Te contrazici. Spui ca "si nu e vorba ca nu-mi place ce-mi scrieti" dar acum 2 minute erai socata de parerile noastre.

Tot ce am incercat sa-ti expun se pare ca nu ai inateles sophia. Ingaduieste-mi inca o incercare.
Pacatele noastre, raul din noi nu ne lasa sa vedem toate lucrurile cum ar trebui sa le vedem. Daca le-am privi pe toate cu ochi duhovnicesti in toate am vedea numai binele chiar si in cele rele. Asta e ceea ce trebuie sa facem fiecare dintre noi sa ne certam pe noi insine, sa ne punem noi inaintea celorlalti ca fiind cauza relelor care se intampla. Atunci nu am mai judeca pe nimeni si am cere mila si iertarea de la bunul Dumnezeu. Am cere desigur si ajutor.

Pana si Zaharia care ii despic pe toti in 16, de data asta mi-a dat un sfat uimitor de drept si intelept: sa gasesc oameni potriviti mie cu care sa pot discuta (si) privat, sa ma sfatuiasca.