![]() |
Domnilor, haideți să mai încercăm o dată, poate de data asta veți înțelege. Dacă nu dumneavoastră, măcar alți cititori.
Atunci când sursele istorice arată că furia mulțimii s-a concentrat în special împotriva clerului, că preoții și călugării au fost cei mai afectați, că au fost uciși în chinuri groaznice, că un câine a fugit pe străzi cu capul legatului papal legat de coadă, dumneavoastră vreți să vă ia cineva în serios când susțineți că masacrul n-a avut conotații religioase ? |
Citat:
Una este sa ii zici unuia: da in cap preotului acesta (romano-catolic sau ortodox) ca sa il jefuiesti de bani (sau de orice alt bun lumesc) ceea ce s-a intamplat in 1182; si alta este sa zici ataca orasul acesta din motive religioase (ca nu e binepalcut lui Dumnezeu) asa cum s-a intamplat in 1204. Deci motivatia este diferenta fundamentala, precum si urmarile ecleziale. 1182: motivatie atac latini exclusiv politica (impact eclezial redus) 1204: motivatie atac (oras) atat politica cat si religioasa (preotii romano-catolici au fost implicat direct) cu impact ecleziologic puternic (pangarirea episcopiei de Constantinopol si inlocuirea ei cu una latina... binecuvantata si bineprimita de Papa, in detrimentul relatiilor "fratesti schismatice" cu BO). Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...4&postcount=63 (Nu voi traduce in limba romana textul, intrucat consider ca cei ce discuta aceste aspecte, la un nivel adecvat, fie au cunostinte suficinete de limba engleza fie pot apela la persoane care sa ii ajute). Preotii romano-catolici (si aici evident ca nu confundam medicul cu medicina, adica nu toti preotii romano-catolici din vremea respectiva au facut asta ci doar cei prezent acolo, si aserviti intereselor...) au predicat atacul impotrica orasului Constantinopol si a locuitorilor acestuia folosind si motive religioase: "The clergy's message was designed to reassure and encourage the Crusaders. Their argument that the attack on Constantinople was spiritual revolved around two themes. First, the Greeks were traitors and murderers since they had killed their rightful lord, Alexios IV.[1] The churchmen used inflammatory language and claimed that "the Greeks were worse than the Jews",[1] and they invoked the authority of God and the pope to take action." 1)Phillips, The Fourth Crusade Autorul: Dr. Jonathan Phillips is a Reader in Medieval History at Royal Holloway, University of London. His scholarly contributions to the crusades include the books Defenders of the Holy Land: Relations Between the Latin East and West, 1119-1187, The Crusades, 1095-1197, and most recently, The Fourth Crusade and the Sack of Constantinople. His articles have appeared in a number of British publications including BBC History, History Today, and the Independent. Additionally, he is regularly consulted on radio and television programs as a leading expert on crusades history. http://www.crusades-encyclopedia.com...nphillips.html |
Citat:
Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
La fel, in timpul revoltei cazacilor impotriva stapanirii poloneze cazacii au atacat si reprezentati ai clerului catolic polonez, dar tot nu era o revolta religioasa. Cum v-am scris, inaintea atacului s-au petrecut si doua evenimente ce tineau de credinta, dar nu acesta a fost motivul atacului, ci zvonul ca latinii vin peste ei. Puterea condusa de regenta atacase biserica Sfanta Sofia, locul unde se retrasesera insurgentii. Iar al doilea eveniment a fost surghiunirea patriarhului pentru ca luase apararea insurgentilor. Iar puterea era sustinuta de latinii din Constantinopol, de aceea probabil si atacarea unora din clerul catolic. |
„Biserica Ortodoxă formează una dintre țintele principale ale strategiei papale în alianță cu francmasoneria condusă de ocultă. Atacul dat de francmasoni ca Al. Paleologu Bisericii Ortodoxe Române, incriminările răposatului rabin Moses Rosen, ațîțările interconfesionale din Transilvania și rolul trist de spărgător de unitate spirituală jucat de preoțimea greco-catolică fac parte din scenariul papalo-ocult, scenariu în care bună parte din oficiali fac figurație plătită, asumîndu-și un statut de înaltă trădare“
(Radu Theodoru, România ca o pradă, Editura ALMA, 1997, pag. 335). |
Citat:
Pe de altă parte - domnule Decebal, până mai ieri, pe forumul catolic, vă dădeați drept mare catolic tradiționalist, la limita sedevacantismului. Acolo, erați mai catolic decât papa. Aici, sunteți mai ortodox decât patriarhul. Ce s-a întâmplat ? Când ați mințit ? Atunci sau acum ? |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 02:29:57. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.