În prealabil postat de Mihaela19 (Post 440254)

Intotdeauna, de cand ma stiu, pentru mine cuvantul preot a fost ceva asemanator cu Dumnezeu. Mereu l-am privit pe preot aproape la fel ca si pe Dumnezeu.
Cand am constientizat ca si preotul este om la fel ca si mine, ca si noi ceilalti, ca nu este cu nimic mai diferit de noi ... m-a durut, nu vroiam sa cred ca si el, preotul poate gresi.
Am avut, si am un preot pe care l-am admirat si placut din ziua in care l-am cunoscut. Mergeam duminica de duminica la biserica, ascultam slujbele, era o bucurie imensa in sufletul meu. A nu se intelege ca m-am indragostit de preot. Nu si nu aveam cum.
Dar ... preotul e om...omul mai si greseste. Si aceasta greseala a preotului, desi am aflat-o de multa vreme, tarziu am constientizat-o si recunosc, usor nu este.
Pentru mine a ramas acelasi preot deosebit si oriunde-am fost la biserica, indiferent unde am ascultat slujbe, niciunul si niciuna nu se compara cu cele tinute de Dansul.
Nu il judec. Niciodata nu am facut acest lucru si nici nu o sa o fac. Va ramane acelasi preot deosebit care a fost si pana acum.
Fiecare vom avea parte de propria judecata, la momentul potrivit. Fiecare va da socoteala pentru toate cele bune si cele rele facute pe-acest pamant.

În prealabil postat de glykys (Post 465819)

Oare cum de nu se scarbesc preotii de persoana noastra, auzind toate pacatele pe care le spunem la spovedanie ca le facem, iar noi suntem dezamagiti la prima greseala pe care o observam la ei?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 429403)

Preotul este Cristos.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 431632)

Mijlocitor şi preot avem pe Unul Singur. Scrie în Biblie. El, deşi S-a ridicat la Cer, continuă să fie prezent în Biserica Sa, care este prelugirea Sa (elongatio Christi) în următoarele trei moduri:
-în mod substanţial, prin Sfântul Sacrament.
-în mod spiritual, prin Cuvântul Său care este Evanghelia.
-în mod teologic, prin preotul slujitor.

Aşadar, preotul pe care îl vedem ocupă locul Domnului. Prin ridicarea Sa la Cer, locul nu a rămas liber, marcat de un şnur frumos, aşa cum vedem în catedrale că este marcat jilţul arhieresc sau regal în absenţa arhiereului sau regelui. În orice parohie de pe pământ, locul lui Cristos este ocupat de preot (de protos, dacă sunt mai mulţi preoţi). Când vedem că el ne dă Sf Împărtăşanie, în realitatea teologică Cristos este cel care ne oferă însuşi Sf Trup şi Sânge al Său. Să nu uităm: El este Apa cea Vie şi chiar El este şi aducătorul Apei Vii. Deci, când ne cuminecăm, Cristos este nu numai materia de administrat, ci şi administratorul ei.
Acum, poate că înţelegeţi mai bine obiceiul de a săruta mâna preotului. Sau obiceiul pe care îl au unii bolnavi de a atinge veşmântul lui. Fiindcă mâna lui Cristos o sărută şi veşmântul Lui îl ating, după cum este scris.