Draga, eu cand sarut icoana o fac din acelasi motiv pentru care imi sarut copiii si nevasta, prietenii si pamantul satului meu: din dragoste, dintr-un simtamint duios, din recunostinta. Si sigur ca imi pica din Cer o multime de lucruri, de pilda: icoana, copiii, nevasta, prietenii si pamantul satului meu natal. Precum si miracolul vietii mele tot din Cer imi pica, zi de zi si clipa de clipa.
Nu stiu cum o fi fiind la tine, adica de unde ti-or veni toate, dar la mine, marturisesc ca asa stau lucrurile.
Eu de-o vreme gandesc si simt, traiesc asa, ca toate imi vin de la Dumnezeu in ultima instanta, in sensul ca Domnul ingaduie sau inriureste toata viata mea si a semenilor. Si ca are Bunul grija de mine, intr-un fel tainic pe care doar il imaginez uneori in fuioare de gand, pentru ca sunt bolnav de gandire si nu ma pot abtine sa cuget cu mintea mea de vierme asupra a tot si toate. Dar poate Bunul Dumnezeu ma va lecui si de viciul asta, intr-o buna zi.
Draga, eu cu saracia m-am deprins deja, in ciuda faptului ca am avut perioade lungi de prosperitate, cand nu-mi lipsea nimic. Viata mea a fost imbelsugata, lumeste vorbind. Si prin voia Domnului, spre dramuirea mea in rand cu a celorlalti oameni, Dumnezeu m-a binecuvantat si cu saracia si cu boala si cu lumea aceasta in care traim cu totii si chiar cu tine aici ma binecuvinteaza Domnul, intrucat imi esti oglinda pentru anumite parti mai putin accesate din mine insumi. Spre inteleptirea mea, ca nu cumva sa imi irosesc vremea in anticamera prescolaritatii devenirii.
Eu sunt tare bucuros ca iti citesc protestele si injuriile. Imi pricep tot mai nuantat, atat cat pot sa imi stapinesc rusinea de mine insumi, propria mea eroziune sufleteasca. Cine stie, poate cu vremea, citindu-te pe tine si vazindu-mi de treaba mea (care, printre altele, consta mai ales in a ingriji pe altii, acolo unde m-a pus Dumnezeu), poate ma insanatosesc, cu harul lui Dumnezeu.
Zici ca sunt indiferent si egoist la necazurile semenilor, ca sunt de fapt autist in raport cu adevarata sobornicitate a Bisericii si ca nu imi pasa de Ortodoxie, ca sunt cumva chiar un agent activ, prin lenea mea, la subminarea Bisericii. Asta cam asa este... Imi reprosez mie insumi adeseori acest lucru. Iti multumesc ca m-ai atentionat! Cu ajutorul lui Dumnezeu poate voi deveni insa, treptat, mai harnic la rugaciune, mai indraznet in despatimirile de tot felul, mai putin irascibil si poftitor, mai harnic la studiu si mai priceput in cuvantul catre fratii de credinta.
Ai facut apoi o afirmatie in care ma etichetai, punindu-ma la borcan impreuna cu Andrusca si cu Costel. Eu nu socot ca ma aflu in aceleasi coordonate cu dansii, desi sper ca suntem in aceeasi emisfera ori, poate, ambarcatiune. Insa daca m-ai pus laolalta cu acesti crestini, eu nu pot decat sa iti multumesc: m-ai magulit, iar acesta e un gest frumos din partea ta. Esti asadar capabil si de lucruri constructive, de suport si incurajare. Nu iti cunosteam aceasta latura si ma bucur ca am aflat-o.
Toate cele bune, crestine!

"Că tot darul cel bun şi desăvârşit de sus este, coborând de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie slavă înălţăm..."

Lasa-ma te rog sa ma indoiesc vizavi de discernamantul tau vizavi de "modelul pe care se poate baza Biserica Ortodoxa".

Apropo, de "mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi" (Matei 20:16, 22:14) ai auzit?

Ba uite ca eu contest si nu iau de bune asumtziile tale.

Dat fiind contextul social nu mi se pare deloc suspecta.
Nici pe vremea lui Ioan Gura de Aur nu mergea mult mai bine, sa inteleg ca si el era suspect?

Inca o data, puteti cita din istoria BOR despre revolutii ale mirenilor prin a caror exclusiva vointa au fost schimbati clericii?

Pozitia e clara dar daca te astepti sa forteze politicul sa ia anumite decizii nu a facut-o si nu o sa o faca niciodata.

Sau poate dai tu exemplu de alte Biserici Ortodoxe din alte tari care au facut asta - cazuri concrete.

Asta o spune dl. Luther II.

Eu stiu suficienti preoti care isi fac treaba si stiu ca cei care au cautat astfel de preoti i-au gasit pana la urma.

Se vorbeste = barfa.

"Nu se stie cat de extins" - ai punctat bine, nestiind ar trebui sa taci din gura, e o chestie de bun simt.

Sigur ca nu stau, dar cand au stat din cale afara de bine?

Vai, ce sa spun, deci problema nu sunt absolventii de teologie atat de induhovniciti ca sunt disperati dupa un post caldutz la oras, si fug de parohiile de la tzara ca dracu' de tamaie si pe urma incep sa-si dea drumul la gura prin presa frustrati ca n-au apucat si ei un loc caldutz (daca nu or fi inventii a unor ziaristi).

Problema este chipurile, ca pe undeva (nu stim unde, nu stim in ce masura) anumite posturi "caldutze" s-ar da contracost.

N-am gasit nici un om care sa frecventeze biserica si care sa se sminteasca din barfele unor ziaristi.

Ca sunt cei care oricum nu vor sa aiba de a face cu Biserica si si-ar gasi sprijin in orice minciuna sa nu ajunga fatza in fatza cu Dumnezeu, o da - pe astia ii poti duce de nas cu orice, inclusiv cu Dan Brown sau "descoperirea arheologica a mormantului lui Isus".

Ba uite ca vad.
Pe unul ca tine de exemplu.

N-am gasit nimic duhovnicesc in ideile care le insinuezi, ba chiar dimpotriva.

Realitatea este confirmată nu doar de presă ci şi de utilizatori ai acestui forum, printre care Mosh-Neagu, Noesisaa şi alţii care ştiu aceste lucruri din surse sigure, din realitatea practică pe care o tăgăduiţi. Bineînţeles că nu se ştie exact dimensiunea acestui fenomen, dar existenţa lui este confirmată de mulţi oameni care ştiu aceste lucruri din surse sigure. Pe de altă parte, aşa cum subliniază unii comentatori ai articolelor din ziarul Adevărul, nu ar fi vorba doar despre o tranzacţionare a postului în sine, ci şi de anumite tranzacţii în legătură cu examenul de capacitate preoţească; vedeţi astea în unele din comentariile la articolele din "Adevărul" la care se dă trimitere în postarea de deschidere a acestui topic. Oricum este extrem de straniu că vorbiţi cu atâta certitudine despre inexistenţa fenomenului, de parcă dumneavoastră aţi şti tot ce mişcă şi ce zboară în BOR; nu există nici măcar un singur om care să aibă un control absolut şi prin urmare nici o cunoaştere absolută, în schimb dumneavoastră aveţi această "certitudine" că aţi stăpâni fenomenele în totalitatea lor. De unde aveţi dumneavoastră această certitudine absolută, domnule AlinB? Cine şi ce v-o dă? Nu vi se pare că vi se pare că ştiţi cam multe lucruri?

amice AlinB, la PRO TV nu a fost data o stire sau barfa asa cum tot insinuiezi pe aici luata de la un ziar, ci un filmulet (realizat de un reporter al PRO TV cu camera ascunsa) cum INALT PREA SFINTITUL Teodosie al Tomisului era de acord cu o suma de bani pentru al hirotoni pe un tanar ca preot in eparhia lui. Asta NU e barfa ci CERTITUDINE. E simonie sau nu? Mai trebuie lasat Teodosie arhiereu sau nu?
ps: sa nu uitam ca tot acest Teodosie cat a fost vicar patriarhal purta si denumirea de Spagoveanul, iar PRO TV a demonstrat acest lucru

Mi-am afirmat deja poziţia, nu e cazul să mă repet. Ideea de a începe îndreptarea greşelilor din biserică/ societate cu noi înşine a fost, de asemenea, exprimată şi de alţi participanţi la acest forum. Sunt fericită că nu trăiesc revolta pe care o pot simţi din postările dvs. Sunt fericită că pot să îmi văd liniştită de viaţa mea, cu atenţie pentru cei cu care interacţionez în mod direct şi care ar putea avea nevoie de mine.

am inteles. Deci sa ne schimbam DOAR NOI iar preotii...la sfantul astepta. OK! Va respect decizia

Vedeţi-vă, doamnă Annyta, de viaţa dumneavoastră mai departe, şi dacă se poate să vă limitaţi exclusiv la viaţa dumneavoastră. Totuşi nu suntem toţi oamenii la fel, toţi românii sau ortodocşii la fel. Nu toţi vedem la fel şi la fel de mult. Doar să nu aveţi pretenţia ca toţi oamenii să se limiteze asemenea dumneavoastră doar la plăpumioara proprie. Cum zicea Eminescu:

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.

Cercul între pământ şi Cer nu este strâmt...

Bine, doamnă, vă las să trăiţi mai departe cu propriile iluzii şi la revedere. Doar să ţineţi minte că nu suntem toţi la fel, nu vedem la fel, nu gândim la fel, nu simţim la fel.