Acum Comisia de la Venetia are DREPTATE?
 

Acum cine face drepti cu mâna la chipiu la Comisia Europeana????
Acum Comisia de la Venetia are DREPTATE?
DECI: ne-am luat puterea in propriile maini.
CUM?
Priviti ce ne spune Guvernul Romaniei:
<<Guvernul României a luat notă de adoptarea, la 14 decembrie 2012, a avizului Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) cu privire la măsurile luate de Guvernul şi Parlamentul României în ceea ce priveşte alte instituţii ale statului şi cu privire la Ordonanţa de Urgenţă pentru amendarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi cu privire la Ordonanţa de Urgenţă pentru amendarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea referendumului, aviz solicitat de secretarul general al Consiliului Europei şi de prim-ministrul României, Victor Ponta.
Guvernul României salută formularea, de către Comisia de la Veneţia, a unui set de propuneri de revizuire a Constituţiei României, având drept scop consolidarea cadrului constituţional. >>

Merita sa cititi pe www.ziare.com
 

Joi, 13 Decembrie 2012, ora 22:31 www.ziare.com
Alegerile din 9 decembrie neconstitutionale? Un fost senator PDL zice ca da

<<Senatorul Iulian Urban considera ca alegerile din 9 decembrie ar putea fi considerate neconstitutionale. El porneste de la un comunicat remis presei joi de CCR, in care sunt reamintite, intr-o forma extrem de complicata, motivele pentru care legea Ponta-Antonescu de modificare a legii electorale si reducere a numarului de parlamentari la 300 a fost declarata neconstitutionala.
CCR reaminteste de ce a declarat neconstitutionala Legea uninominalului pur

"Pornim asadar de la Constitutie care spune ca suveranitatea apartine poporului roman, care o exercita; cea mai puternica forma constitutionala de exercitare a suveranitatii poporului este referendumul care, constitutional, are puterea juridica cea mai mare, mai mare decat votul individual dat la alegerile locale sau parlamentare!

In urma criticilor ca a contribuit indirect prin mentinerea actualei legi la sporirea numarului de alesi, CCR transmitea printr-un comunicat ca in motivarea deciziei respective a considerat contra Constitutiei neimplementarea referendumului privind plafonarea la 300 a membrilor Legislativului. Adica Parlamentul 2008-2012 era obligat sa o implementeze, insa nu a facut-o si aici din pacate nu avem sanctiune juridica sau legala.

Insa, atunci cand Constitutia vine in conflict cu legea alegerilor parlamentare, deja avem sanctiune juridica, adica acest lucru inseamna ca alegerile parlamentare din 09 decembrie 2012 sunt neconstitutionale, intrucat ele trebuiau sa se organizeze astfel incat sa se respecte referendumul din 2009 care a devenit lege si care obliga la reducerea numarului de parlamentari la 300 si la Parlament unicameral", comenteaza avocatul Iulian Urban pe blog, adaugand ca mandatele de parlamentari obtinute la 9 decembrie ar fi neconstitutionale, adica, sustine el, "intregul stat roman va functiona in conditii de ilegalitate".>>

Practic ce inseamna acest lucru si care sunt consecintele?

In privinta "mainii de la chipiu", oare nu ar trebui sa invatam de la democratiile mai cu experienta decat noi, care doar ce am trecut prin comunism si inca nu ne-am revenit inca?!?

Am tot auzit ca modificarea legii electorale s-a facut de catre Boc...

Daca ne-am informa inainte de a avea pareri...
 

Daca recititi ce s-a scris din greu pe forum la acest topic, o sa vedeti ca problemele importante au fost trecute cu vederea:
1. Pe baza carei legi s-au tinut alegerile parlamentare? ( Legea 35/2008, Guvernul Tariceanu)
2. De ce Curtea Constitutionala a dat verdict de neconstitutionalitate Legii Ponta Antonescu, privind modificarea Legii 35/2008? (gasiti pe www.ziare.com un comentariu facut de judecatorul CCR Ion Predescu)
3. De ce era important ca românii sa nu uite ce au votat la Referendumul din 2009 (parlament unicameral, maximum 300 de parlamentari)?
Ar trebui sa stim ca Referendumul din 2009 este singurul Referendum validat in istoria României.
4. Ce bine ar fi sa comentam citind inainte legile, comunicatele etc. si dupa aceea sa ne inflamam pro/contra.
Si ne mai intrebam de ce se grabeste USL sa modifice Constitutia?

Si poate ca atunci cand, mai comentam politica pe un site crestin ortodox, sa o facem cu mai multa intelegere, toleranta, mai documentati si daca se poate, fara jigniri.
Stim, sau ar trebui sa stim, ca vom da seama pentru fiecare cuvant pe care l-am rostit de-a lungul intregii noastre vieti.

Cam ce efect are un comentariu scris pe blog? Nul?

Multumesc pentru raspuns. Imi fac autocritica pentru nestiinta mea; dar as vrea sa stiu. De aici intrebarile mele. As vrea sa stiu si unde sa caut, ca daca stiu, nu mai intreb.

Falsa coloana vertebrala
 

In timpul conflictului de dupa Referendumul din iulie 2012 pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu, atunci cand timp de aproape 3 luni, USl si sustinatorii au tot numarat alegatori, au propus minirecensamant / judet/oras etc. , si in toata "campania" electorala, USl a facut apel la mandria nationala, la cat de bine ne conducem noi singuri si cat de putin ne intereseaza ce spun: Comisia de la Venetia, Angela Merkel etc.
Acum, suntem de acord sa ascultam (in sensul bun) de propunerile Comisiei de la Venetia?
Cand aveti timp recititi din articolele din vara si o sa vedeti expresii de genul:"nu ne invata ei cum sa facem cutare sau cutare lucru", "Basescu face drepti la UE", "nu vine Doamna Merkel sa voteze in România" etc.

In privinta Comisiei de la Venetia, parerea mea de novice este, ca si-au cam luat mana de pe noi, vazand rezultatul alegerilor parlamentare. Daca asa doreste poporul, asa sa fie. Deci nu e o lauda pe care o aduc, ci mai degraba o distantare.

Expresiile de mai sus le tin minte, dar nu retin ca CCR sa se fi exprimat f clar in privinta incalcarii Constitutiei de catre Basescu. Ce ne puteti spune despre acest lucru?

De cand s-a terminat razboiul rece, aproape toate tarile si-au facut bomba atomica. Iar armamentul tot mai sofisticat pentru ce e?
Am citit ce a proorocit un Parinte: "Cat timp se vor bate cu bate vom râde; dar apoi vor scoate armele si nu va mai fi de ras."
Unde ne uitam, e lume pe strada nemultumita de cate ceva. Aproape nu e loc linistit in lume. Nu ne asteapta vremuri bune.

Poate acum, in al 13-lea ceas, oamenii ar trebui sa stie ca USL trebuia sa organizeze alegerile tanand seama de rezultatele referendumului din 2009. Asta insemna ca trebuia, ma intai, sa se modifice Constitutia.
Presedintele Traian Basescu (in perioada celor aproape trei luni cand toata natia numara la alegatori) a cerut chiar "un schimb", daca va aminititi: a spus ca demisioneaza daca alegerile vor fi tinute in cf. cu rez. Referendumului din 2009 (parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari ). (Nu stiu daca metoda trocului era o rezolvare; nu stiu daca demisiona; dar a fost o propunere).

DAR NU CRED ca macar un politician ar fi vrut sa se reduca parlamentul. E vorba de interesele lor si peste ele n-or sa treaca niciodata. Ex.: n-au acceptat modificarea legilor care-i afecteaza direct (legea pensiilor cf. principiului contributiei personale la fondul national de pensii).
Politicienii nu dau doi bani pe noi. DOVADA: timp de trei ani, niciodata n-au avut interes sau timp... sa discute optiunea celor 77,78% din numarul de alegatori (cred) care au dorit modificarea structurii parlamentului.
De aceea nu cred ca merita se ne pierdem timpul cu discutii politice pro/contra USL, PDL etc. Mai ales ca, asa cum putem sa vedem chiar pe acest topic, oamenii de cele mai multe ori, au idei preconcepute, refuza sa asculte sau sa accepte si alt p.d.v. si cand sunt in corzi, apeleaza la un limbaj care jigneste chiar si hartia(igienica).
Efectul unui mesaj scris pe blog ar trebui sa fie ca o avalansa: toti cei interesati sa scrie pe bloguri, sa scrie la Guvern, la Presedintie, la Parlament, la Comisia Europeana...peste tot. Sa intrebe (daca sunt interesati): de ce nu li se respecta drepturile? De ce votul lor (chiar daca este consultativ) nu a avut o finalizare. Poate nu se rezolva nimic. Dar este un semnal. SA STIE CA STIM. Si oricum, tinerii ar trebui sa fie primii care iau atitudine. E vorba de viata lor. Ar trebui sa-i intereseze. Blazarea nu ajuta nimanui.
Gata! Buna dimineata sau Noapte buna!
Acum la Radio România Actualitati (ascult la calculator) s-a terminat emisunea Psihologul muzical, cu Andrei Partos. Andrei a spus in final: maine e 16 decembrie, ziua cand a inceput Revolutia la Timisoara. Nici pana cum nu stim cine a tras in oamenii de la Timisoara, cine a tras in oamenii din Bucuresti. "Cine a tras in noi dupa 22?"
DECI: noi, oamenii obisnuiti nu contam pentru politicieni nici cat negru sub unghie. Si doar noi suntem vinovati.

Adaug comentariul facut de un judecator de la CCR cu alta ocazie, dar care e valabil si in acest caz:

"Cand ai statut legal, infiintat prin lege, chiar si lege organica, poti umbla la el oricand, prin lege l-ai infiintat, prin lege il modifici, prin lege il completezi, si tot prin lege poti sa-l si desfiintezi. Cand e statut constitutional, nu poti nici modifica, nici adauga, nici completa, nici desfiinta prin lege ca este prevazut in Constitutie", a spus judecatorul.
http://www.ziare.com/ccr/decizii/un-...eciale-1024215

Presedintele tarii are statut constitutional, nu? Sa intelegem, ca prin modificarea Constitutiei i se ia acest statut constitutional Presedintelui?

Multumesc pentru raspunsuri. E tarziu... intr-adevar!
Noapte buna! Buna dimineata!

Pana intr-o zi!

Chiar si o stire data la tv ar trebui sa aiba un efect, dar nu are.
Eu asa sunt obisnuita sa vad in Tarile Nordice: se vorbeste despre o infractiune la TV, a doua zi sistemul se pune in miscare, incepand cu ziarele, politia, justitia.
Asta inseamna o tara in care Justitia functioneaza. Pe cand si in Romania?

Dupa cum ai sintetizat, URSS reprezinta istorie. Rusia este un partener al Statelor Unite (alaturi de China), iar Romania isi indeplineste, mai mult sau mai putin bine, rolul de liant intre Orient si Occident. Consider discutia incheiata.

Esti constient ca era nevoie de o schimbare si ca pdl nu mai putea ramane la guvernare, nu?
Din lista oferita, acuma sincer, pe cine ar fi trebuit oamenii sa aleaga?
Care din cele 4 partide (ca doar atatea au fost) e alternativa mai buna la usl? pp-dd, udmr, ppmt, prm? Daca scazi cele doua formatiuni care nu-s partide(udmr,ppmt) ci reprezentanti ai unei comunitati, lista se reduce la doi: p-dd si prm. Esti indignat de oamenii care au votat usl, dar analizeaza mai bine alternativele oferite si o sa realizezi ca n-ai avut din ce sa alegi, ca pana si usl-ul l-au votat cu inima indoita.N-are de ce sa te revolte votul celor care au mers, ci indiferenta celorlalti care n-au mers.

M-am uitat pe lista aia de vreo doua ori inainte de a vota. Dupa prima pagina urmau vreo patru cu tot felul de grupuri ale minoritatilor nationale, deci in afara de partidele de pe prima pagina, nu existau altele. Din cele 6, daca scoteai cele doua maghiare, care nu-s partide politice, ramaneau patru. La Senat erau doar sase propuneri. As fi votat pntcd, dar nu l-am gasit nicaieri (aripa pavelescu ce s-a folosit de numele pntcd si a candidat sub sigla ard nu e pntcd, e alt partid, fara spiritul lui Maniu) asa ca am dat votul unui om pe care-l cunosc personal si stiu cum e, iar la deputati tot unui om pe care-l cunosc, ceilalti fiind ilustri necunoscuti. Coincidenta face ca senatorul sa fie din partea pnl (desi eu il stiu din pntcd, din timpul cand exista ambitia ca dl. doctor sa fie primar al Clujului in locul lui Funar), dar l-am votat pentru ca era singurul din cei sase pe care-l stiam cat de cat, l-as fi votat si de era independent, asa ca sunt impacata cu votul. Oricum, degeaba senatorul meu a iesit pe primul loc cu 48-49%, tot cel cu douazeci la suta a intrat in Parlament, dar macar mi-am facut datoria si am mers la vot :)

Va iertam, dar se pare ca d-voastra nu va puteti abtine de la analize si judecati ale partidelor si oamenilor politici.

Daca ati observat, am folosit persoana I plural. Am spus "am clevetit" nu "ati clevetit"". DECI: Noi, toti am clevetit, inclusiv eu. Sublinierea dvs. pare inutila.

Cel putin noi n-am mimat ipocrizia, deci sublinierea mea, doamna Maria Elena, nu e inutila.

Stire bomba....
 

www.ziare.com/bucuresti/stiri


EXCLUSIV. Lovitură de teatru: Curtea Constituțională ar putea decide că noul Parlament este ales NECONSTITUȚIONAL! Ce spune judecătorul Ion Predescu


Autor: Robert Veress 13 Dec 2012 - 18:30
Acuzația premierului Victor Ponta, conform căruia judecătorii Curții Constituționale au partea lor de vină pentru faptul că Parlamentul nou ales va avea 588 de membri, nu a rămas nesancționată: Curtea Constituțională a României (CCR) a emis un comunicat din care rezultă că actualul Parlament a fost ales neconstituțional!
Referindu-se la decizia de invalidare, ca neconstituțională, a Legii Ponta-Antonescu de alegere a deputaților și senatorilor, prin care s-a intenționat modificarea Legii nr. 35 / 2008, în sensul instituirii votului uninominal pur, CCR a constatat: I. „Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea şi ale art. 61 - Rolul şi structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimate la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009”.
Referendumul valid din 22 noiembrie 2009, prin care majoritatea participanților a decis în favoarea parlamentului unicameral, cu 300 de parlamentari – soluția propusă de președintele Traian Băsescu – a avut caracter de recomandare, însă CCR consideră că „referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale (...) Reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61”.
Aceasta înseamnă că, după referendumul din 22 noiembrie 2009, Legea 35 din 2008 nu mai putea fi modificată decât în sensul instituirii parlamentului unicameral, cu 300 de parlamentari.
Or, Guvernul a modificat Legea 35 din 2008, chiar anul acesta, prin Ordonanța de Urgență 46, iar noul Parlament a fost ales în baza legislației astfel modificate.
Din comunicatul de azi al CCR rezultă că OUG 46 din 2012 este neconstituțională. Prin urmare, nu rămâne decât ca „cineva” să sesizeze, oficial, CCR, referitor la neconstituționalitatea procesului electoral. Dacă CCR se va pronunța în acest sens, Parlamentul va trebui dizolvat și vor exista două posibilități: fie organizarea alegerilor în baza legislației în vigoare la data de 22 noiembrie 2009, fie adoptarea legii referitoare la parlament unicameral, cu 300 de parlamentari.
Puteti citi restul articolului pe www.ziare.com/bucuresti/stiri
Merita...

Ce s-a votat in mai 2012!
 

22 mai 2012
www.criticatac.ro sursa: cursdeguvernare.ro / Vladimir Ionescu

<<Vot final: parlamentarii vor fi aleşi prin “vot uninominal pur”. Consecinţe şi scenarii: USL ar putea spulbera PDL

Cu 18o de voturi “pentru” şi 30 “împotrivă”, Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul privind sistemul de vot uninominal iniţiat de Crin Antonescu şi Victor Ponta. Camera a respins toate amendamentele PDL şi UDMR.
Pragul electoral a fost eliminat şi a fost adoptată o prevedere potrivit căreia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca în 2008.
DEPUTAŢII AU RESPINS AMENDAMENTELE PDL PRIVIND REDUCEREA NUMĂRULUI DE PARLAMENTARI LA 300, PRECUM ŞI CELE ALE UDMR.>>

<<
Consecinţele votului “uninominal pur” şi scenariile: USL ar putea obţine 70%
Calculele, experianţa şi comportamentul electoratului configurează câteva scenarii care ar putea fi valabile pentru actuala situaţie politică şi pentrzu actualul raport de forţe de pe scenă.
Sociologul Barbu Mateescu explică pe blogul său Sociollogica cum funcţionează, concret sistemul şi care ar fi câteva scenarii pentru alegerile de la toamnă.
Iar Alina Mungiu-Pippidi prezintă, pe romaniacurată.ro, modul în care se aleg sistemele electorale şi exemplifică cu situaţia anului 2003 când, şi pentru care, a făcut studiul.
Barbu Mateescu: Efectele concrete şi nişte scenarii..>>

<<
Implicaţiile introducerii sistemului uninominal sunt următoarele:
1) Numărul de mandate obţinut de PDL va scădea drastic. PPDD riscă să nu intre în parlament, chiar şi cu 10-15% din numărul de voturi exprimate.
2) UDMR nu va suferi atât de mult pe cât (se) crede: divizarea voturilor românilor în mai multe judeţe din Transilvania va duce la alegerea multor parlamentari de etnie maghiară de pe locul 1 (ex. candidatul UDMR 30%, PDL 26%, USL 22%, PPDD 16%, etc.).>>

Puteti sa citit restul articolului :
22 mai 2012
www.criticatac.ro sursa: cursdeguvernare.ro / Vladimir Ionescu

Alte STIRI 22 mai 2012...
 

www.digi24.ro/stire
Update: 22-05-2012 19:59
<<Camera Deputaților a votat proiectul privind sistemul de vot uninominal, iniţiat de Crin Antonescu şi Victor Ponta, ceea ce a dus la eliminarea pragului electoral. Noul sistem de vot, care ar putea schimba radical faţa legislativului, a fost introdus cu şase luni înaintea alegerilor parlamentare din acest an. Potrivit proiectului USL, ar putea intra în Parlament orice partid care obţine cel puţin un mandat.
UPDATE 14.45. Proiectul de lege a fost adoptat cu 180 voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 26 abţineri, informează Mediafax. Au fost respinse toate amendamentele PDL şi UDMR.
Proiectul prevede că vor fi aleşi deputaţi şi senatori cei care au câştigat colegiul în care au candidat, iar, suplimentar, în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare, acestea vor primi în plus un mandat de parlamentar.
Pragul electoral a fost eliminat şi a fost adoptată o prevedere potrivit căreia delimitarea colegiilor va rămâne aceeaşi ca în 2008.
DEPUTAŢII AU RESPINS AMENDAMENTELE PDL PRIVIND REDUCEREA NUMĂRULUI DE PARLAMENTARI LA 300, PRECUM ŞI CELE ALE UDMR.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Textul legislativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu.>>


<<Amendamente respinse de Comisia juridică
Și PDL s-a declarat împotriva acestui proiect. Parlamentarii PDL şi UDMR au încercat să păstreze pragul electoral. Totodată, unul dintre amendamente prevede că în judeţele în care minorităţile au peste 7% reprezentare acestea vor primi în plus un mandat de deputat, dacă nu au reuşit să-l obţină prin vot. Vicepreşedintele Comisiei juridice a explicat acest amendament.
„În Harghita sunt patru deputați și daca toți cei patru deputați câștigă colegiile și sunt numai maghiari, automat pe lânga cei patru, românii vor primi automat un deputat”, a explicat Florin Iordache, vicepreşedinte Comisiei juridice.
MEMBRII COMISIEI JURIDICE AU RESPINS UN AMENDAMENT AL DEPUTAțILOR PDL CARE MĂREA NORMA DE REPREZENTARE, ASTFEL ÎNCÂT SĂ REDUCĂ NUMARUL PARLAMENTARILOR LA 300. DE ASEMENEA, EI AU RESPINS șI PROPUNEREA UDMR DE INTRODUCERE A VOTULUI UNINOMINAL COMPENSAT DE LISTE NAțIONALE.
Sistemul de vot uninominal majoritar într-un sigur tur presupune că este câştigător candidatul care primeşte cele mai multe voturi în colegiu. Ultimele alegeri parlamentare au fost organizate în sistem compensat, respectiv alegeri uninominale plus redistribuire. Alegătorul a votat un candidat pentru Senat și unul pentru Camera Deputaților, după care a început un sistem de redistribuire menit să asigure partidelor o reprezentare proportională cu numărul de voturi.>>
www.digi24.ro/stire

DECI: Legea Ponta Antonescu nu vroia parlament cu 300 de parlamentari.

Am gasit acest raspuns:

"A încălcat Traian Băsescu Constituţia? Dacă nu în literă, a încălcat-o în spirit, înclinând-o prea tare spre ceea ce ar fi un regim prezidenţial. Oricum, a jucat la limită, trecând uneori şi dincolo de limită, chiar potrivit interpretărilor Curţii Constituţionale, altminteri favorabile preşedintelui, care a ştiut şi aici să-şi asigure o majoritate. Talentul lui Traian Băsescu a fost până la urmă acela de a reuşi să ţină toate firele în mână, fără să deranjeze arhitectura formală a edificiului democratic. Desigur, nu a fost un joc corect. Dar cine joacă corect în România?” (Lucian Boia "De ce este Romania astfel" pp. 114-115).

Intrebare: Poate fi destituit Presedintele pentru ca a calcat Constitutia in spirit?!?
Punandu-mi aceasta intrebare, am aflat urmatoarele:

"Sentimentul de dreptate pe care il emite o societate este strans legat de folosirea moralei.
Morala insa este disociata intr-o morala in sens pozitiv, ca moravuri si obiceiuri ce exista la un moment dat in societate si care sunt acceptate de aceasta expres sau tacit, si intr-o morala in sens ideal care ramane totusi cea mai potrivita pentru a fi folosita ca un criteriu in identificarea acelor norme juridice ce corespund acestui sentiment de dreptate.

Din pacate se pare ca morala pozitiva a cistigat primplanul in societatea romaneasca, lasind morala ideala in urma, acolo de unde aceasta nu mai are o buna vizibilitate, iar acest lucru se pare ca a dus la o reducere a pretentiei de legitimitate a justitiei.

Normele juridice insa si sistemele juridice trebuie sa emita in mod necesar o pretentie de corectitudine, iar aceasta pretentie este un element necesar al conceptului de drept pentru c&atilde; prin ea se instituie acea legatura dintre drept si morala care naste pina la urma sentimentul de dreptate.

Chiar daca sistemul nostru juridic romanesc emite aceasta pretentie, eu cred insa ca nu o satisface si tocmai de aceea este criticat ca un sistem juridic “imperfect” pe care toti vor sa ne ajute sa-l schimbam. Pentru c&atilde; un sistem juridic in care pretentia de justete a normelor juridice nu reprezinta o caracteristica definitorie a acestora nu poate fi considerat cu adevarat un sistem juridic.

Increderea in justitie despre care toata lumea vorbeste isi are originea in aceasta pretentie de corectitudine (si nu numai in ea), iar aceasta corectitudine trebuie sa existe mai ales in adoptarea unui punct de vedere intern al autoritatilor si al oficialilor ei, ceea ce inseamna ca ei nu trebuie doar sa priveasca ci si sa accepte normele ca fiind moralmente obligatorii datorita corectitudinii acestora raportata la acea morala ideala, si nu datorita unei suprematii a legii.

Legea trebuie respectata este un comandament asupra caruia nu trebuie sa discutam,mai ales ca legea reprezinta materialul principal pe care judecatorii il folosesc atunci cind infaptuiesc justitia.

Sunt cazuri insa cind legea in litera ei este gresita, cind aceasta litera nu concorda cu o morala ideala spre care ar trebui sa tindem . Si in aceste situatii, pentru ca noi sa castigam increderea oamenilor, trebuie ca in primul rand noi ca judecatori sa credem ca o norma, o lege este moralmente obligatorie, adica, sa credem ca aceasta este etic justificata, si in consecinta corecta si conforma cu o morala ideala, si nu doar cu o morala pozitiva si tocmai de aceea o si aplicam la un caz concret pe care-l solutionam". (Gabriel Balasa "Spiritul si litera legii")http://gabriel.balasa.ro/2007/08/22/...-litera-legii/

Domnul V. Ponta ne spune....
 

www.ziare.ro
11 dec. 2012, ora 17;31

Domnul V. Ponta arunca parlamentul de peste 600 de parlamentari, in spinarea Curtii Constitutionale
Ponta: Acum am inteles de ce PDL-istii au vorbit la CCR sa ramana legea electorala asa

<<Victor Ponta s-a aratat nemultumit de faptul ca PDL a contestat la CCR modificarea legii electorale iar acum avem "inflatie" de parlamentari care au pierdut alegerile,mentionand astfel ca "judecatorii Curtii au o mare raspundere fata de Romania" si sa aiba grija cand "dau asemenea decizii".

"Recunosc ca am constatat cu tristete ca figuri importante ale PDL care au pierdut alegerile, pana la urma, pe aceasta ruleta, se vor regasi in Parlament, dar acum am inteles de ce au vorbit ei la Curtea Constitutionala sa ramana legea asa.

Si cred ca ati inteles cu totii si cred ca judecatorii Curtii Constitutionale au si ei o mare raspundere fata de Romania, pentru faptul ca avem un Parlament in inflatie si avem o serie intreaga de persoane care nu doar ca au pierdut, ca dna Udrea, ci pur si simplu, au pierdut de tot, adica s-a inchis colegiul lor si dubleaza colegiul", a explicat Ponta la sediul PSD.

El a mai subliniat ca "si cei noua judecatori ar trebui sa se gandeasca ce responsabilitate au fata de aceasta tara, cand dau asemenea decizii". >>

13 decembrie, zi grea pentru domnul Victor Ponta
 

Zi grea pentru domnul Victor Ponta

Curtea Constituţională
Compartimentul de Relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale a dat un Comunicat de presa in legatura cu declaratiile domnului prim ministru Victor Ponta
Stirea : pe www.dcnews.ro www.romanialibera.ro www.revista22.ro/ccr si pe altele...


Romania Libera: Românii au cerut 300 de parlamentari. A fost încălcată voinţa poporului
13 Decembrie 2012
Cateva fragmente din Comunicatul de presa al CCR publicat pe www.romanialibera.ro
<<Curtea Constituţională a României precizează, printr-un comunicat de presă, că, potrivit unei decizii din această vară, Legea Alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, contestată de un grup de parlamentari PDL, încalcă voinţa poporului exprimată prin vot la referendumul din 2009.
Augustin Zegrean, presedintele CCR ne-a precizat:"Acest comunicat a fost transmis presei deoarece eram acuzati ca noi, judecatorii de la CCR, suntem vinovati de faptul ca a crescut numarul de parlamentari si , implicit, si cheltuielile bugetare cu ei. Prin acest comunicat de fapt am reluat hotararea Curtii Constitutionale din iunie 2012, cand , intre altele, am adus aminte legiuitorului ca trebuie facute modificari legislative care sa respecte vointa poporului, exprimata prin referendumul din 2009, care cerea un numar maxim de 300 de parlamentari"
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari.
Potrivit legilor, Parlamentul era obligat sa schimbe toata legislatia aferenta pentru a respecta vointa populara. Intre aceste texte de lege ce trebuiau schimbate figura si Constitutia Romaniei, iar pentru modificarea ei, in Parlament erau necesare voturile a doua treimi din plenul celor doua camere.
Din 2009 pana in aprilie 2012, PDL nu a reusit sa faca o astfel de majoritate in Parlament. Dupa ce a picat guvernul Ungureanu, noua putere, a USL, cu aliatii sai, avea cele doua treimi dintre parlamentari pentru a putea schimba Constitutia, dar n-a existat vointa politica de a respecta vointa poporului exprimata la referendumul din 2009.
De altfel, presedintele Traian Basescu a amintit mereu legislativului ca trebuie sa respecte vointa populara de a modifica legile pentru ca la alegerile din decembrie 2012 sa existe o singura camera parlamentara si nu mai mult de 300 de parlamentari.>>

<<3. Insa, atunci cand Constitutia vine in conflict cu legea alegerilor parlamentare, deja AVEM SANCTIUNE JURIDICA, adica acest lucru inseamna ca alegerile parlamentare din 09 decembrie 2012 sunt NECONSTITUTIONALE intrucat ele trebuiau sa se organizeze astfel incat sa se respecte referendumul din 2009 care a DEVENIT LEGE si care OBLIGA
la :
- reducerea numarului de parlamentari la 300
- Parlament unicameral

4.Pe cale de consecinta actulalele mandate obtinute la 09.12.2012 sunt neconstitutionale si atentie : TOATE LEGILE VOTATE DE ACEST PARLAMENT VOR FI NECONSTITUTIONALE SI IN AFARA LEGALITATII, adica intregul stat roman va functiona in conditii de ILEGALITATE!>>
Restul articolului pe www.romanialibera.ro 13 decembrie 2012

Aberezi.
Fără gratie.
Referendumul din 2009 NU a devenit NICIODATĂ lege. Acel plebiscit a fost CONSULTATIV, dacă înţelegi termenul.
Pe cale de consecinţă, ABEREZI.

Iti raspund, desi tonul si limbajul sunt total nepotrivite.
Pe mine nu ma pot jigni nici macar prietenii; un om care vrea sa devina crestin nu se bucura atunci cand este laudat si nu se supara atunci cand cineva incearca sa-l jigneasca.
Te iert si ma rog Lui Dumnezeu sa te ierte.
Aberatiile la are te referi sunt in Comunicatul de presa al Curtii Constitutionale si se afla pe mai toate site-urile de stiri.

Ce ne mai spune domnul Victor Ponta tot pe 13 decembrie 2012, in principal, CA NU VREA PARLAMENT UNICAMERAL CU 300 DE PARLAMENTARI

Legea electorală, un eșec. Ce spune Victor Ponta
Stire pe www.dcnews.ro Covrig Roxana / 13 Dec 2012 20:17
<<Victor Ponta, președintele PSD, a declarat, joi, la Bruxelles, că actuala Lege electorală, pe baza căreia au fost organizate alegerile parlamentare, este un “eşec”. El a adăugat că reforma electorală trebuie schimbată în prima sesiune a noului Legislativ.
“E clar că în primăvară trebuie să decidem care e sistemul de vot. Cel actual e un eşec, pentru că nimeni nu şi-a dat seama în 2008 ce se va întâmpla în 2012″, a afirmat Ponta, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, potrivit Mediafax.
El a amintit că USL a încercat în vară, după preluarea majorităţii parlamentare, să modifice actuala lege şi să reducă numărul parlamentarilor, însă nu a fost lăsată să o ducă până la capăt de Curtea Constituţională. Victor Ponta a adăugat că ar fi groaznic ca CCR să nu permită nicio altă lege nouă în afară de cea cu 300 de aleși și Parlament unicameral.
Ponta a mai spus că trebuie analizat şi optat pentru una dintre cele trei variante de sistem electoral: pe listă, uninominal pur sau “sistem mixt cu jumătate în colegii şi jumătate pe listă”.
Cu privire la posibilitatea unui nou conflict politic sau constituțional, Victor Ponta a declarat “Am primit destule felicitări, pe care le voi transmite colegilor mei de acasă şi, de asemenea, în toate discuţiile pe care le-am avut, i-am asigurat pe toţi partenerii că am convingerea că România va merge pe o cale constituţională, de normalitate şi de stabilitate, că procedurile constituţionale vor fi îndeplinite şi că nu va exista un nou conflict de natură politică sau constituţională în perioada următoare”.>>

Tot pe 13 si Bogdan Chireac...
 

Daca si domnul Bogdan Chireac e suparat pe domnul Victor Ponta...

Va amintesc cine combate la www.dcnews.ro : domnul Val Vâlcu, Director; domnul Răzvan Dumitrescu, Director editorial si domnul Bogdan Chireac, Senior editor
www.dcnews.ro
Punctul pe zi / Dispreț de premier
Bogdan Chirieac / 13 Dec 2012 17:22
<<La trei minute după închiderea urnelor, duminică seara, premierul Ponta a ieșit public să anunțe că vrea UDMR la guvernare. Reacții și contra reacții. PNL nu și-a putut ascunde stupefacția. Și nici cei 60% dintre români, care au votat USL-ul. În cursul zilei de miercuri, s-a anunțat că s-a bătut palma și că mai rămâne de stabilit dacă UDMR va avea în guvern miniștri plini sau “numai” secretari de stat.
Scriu acest articol cu îngrijorare și fără nicio urmă de naționalism. Actuala conducere UDMR este la fel de responsabilă ca și PDL-ul pentru dezastrul în care a fost adusă România. Actuala conducere a UDMR a respins toate moțiunile de cenzură introduse de USL împotriva legilor care au mutilat țara. Actuala conducere a UDMR a trecut Guvernul MRU, s-a opus căderii acestuia și, după ce a votat suspendarea lui Traian Băsescu, a boicotat referendumul de demitere.
USL a obținut 70% dintre locurile din Parlament. Există o majoritate constituțională, și asta fără a mai fi luate în calcul dezertările ce vor avea loc de la PDL și PP-DD. Această majoritate zdrobitoare îl are candidat de premier pe dl. Victor Ponta. Toate semnalele interne și externe arată că Guvernatorul Traian Băsescu va trebui să își asume postura ridicolă pe care singur și-a creat-o și să-l nominalizeze pe Ponta candidat de prim-ministru. Nu văd alt motiv real în oferta făcută UDMR decât teama, deja irațională, a d-lui Ponta de a nu fi respins de dl. Traian Băsescu.
Trăind atâta vreme sub Traian Băsescu, începe să-mi fie teamă că dl. Ponta s-a molipsit și a început să aibă încredere doar în mașinațiunile de culise, ignorând total alegătorii. Este greșeala gravă pe care a comis-o și Traian Băsescu. Încoconat de Serviciii, Parchete, ANI, CSM, CCR, dl. Băsescu (ca și PDL-ul său) a uitat de alegători. Greșeala a fost săvârșită și de Adrian Năstase, în 2004. Și asta în contextul în care cei patru ani ai epocii Năstase au fost cei mai buni din istoria post-decembristă a României. Cu toții au plătit sau vor plăti prețul.
Cu ochii la funcția de premier, dl. Ponta săvârșește prima eroare gravă, din mai, de când conduce guvernul: disprețuiește românii. Ce altceva ar putea să fie chemarea la guvernare a UDMR, când poporul și-a pus toată încrederea în mâinile tale, încă tinere, pentru a-l izbăvi de o epocă întunecată, coborâtă peste țară în ultimii opt ani? Dacă dl. Ponta ar fi făcut anunțul cu UDMR-ul vineri, 7 decembrie, probabil că USL nu ar mai fi atins 50%, iar PP-DD ar fi ajuns spre 40.
Dl. Ponta are tot dreptul să primească mandatul de premier. Dar nu cu prețul disprețului față de români. Nu ne dorim un Traian Băsescu mai tânăr, mai înalt și cu ochelari. Dacă Guvernatorul însuși i-ar fi propus d-lui Ponta să devină premier cu condiția să ia UDMR-ul sau PDL-ul la guvernare, astăzi, când vorbim, dânsul ar fi trebuit să refuze nominalizarea.
Cu o singură mișcare neinspirată, dl. Ponta clatină încă de la început încrederea românilor în USL, în timp ce dl. Guvernator Băsescu punctează fără să facă nimic: “Ha, ha, ha! Vedeți că ăsta micu’ e la fel ca mine. Îl pun premier ca să vă învățați minte”.

Tu chiar citesti avalansa de copy-paste-uri a doamnei MariaElena?:71:
Cred ca a necajit-o tare Ponta si usl, de e atat de inversunata, chiar si in post.

N-am avut nici cea mai mică intenţie de a te jigni.
Dar tot ABEREZI.

La referendumul din 2009, prezenta la vot n-a fost 80%, fraza asta e aberanta:
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari si bineinteles ca NU a fost spusa de domnul Zegrean, nu face parte din Comunicatul de Presa al CC! ci apartine ziaristului care a scris articolul si a inserat in el opinia dlui Zegrean sau a senatorului Urban, dublate de comentariile sale.

O parte din articolul postat sunt remarcile pdl-istului Iulian Urban, nu fac parte din comunicatul Curtii Constitutionale (vedeti pct 3, 4) Doamna MariaElena a postat trunchiat, inducand lumea in eroare ca ar fi fragmente din comunicatul curtii, cum ne-a spus la inceput (postul #305). Nici vorba, doar fraza de la inceput e.

Urban e pdl-istul ala simpatic, ce se intreba retoric anul trecut daca protestatarii nu sunt niste viermi ce-si merita soarta. Nu l-am uitat :)

Deci da.
Rămâne să mă ierte şi Dumnezeu.

Era greu sa accesati site-urile pe care le-am specificat?

Romania Libera: Românii au cerut 300 de parlamentari. A fost încălcată voinţa poporului
13 Decembrie 2012


<<Curtea Constituţională a României precizează, printr-un comunicat de presă, că, potrivit unei decizii din această vară, Legea Alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, contestată de un grup de parlamentari PDL, încalcă voinţa poporului exprimată prin vot la referendumul din 2009.
Augustin Zegrean, presedintele CCR ne-a precizat:"Acest comunicat a fost transmis presei deoarece eram acuzati ca noi, judecatorii de la CCR, suntem vinovati de faptul ca a crescut numarul de parlamentari si , implicit, si cheltuielile bugetare cu ei. Prin acest comunicat de fapt am reluat hotararea Curtii Constitutionale din iunie 2012, cand , intre altele, am adus aminte legiuitorului ca trebuie facute modificari legislative care sa respecte vointa poporului, exprimata prin referendumul din 2009, care cerea un numar maxim de 300 de parlamentari"
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari.
Potrivit legilor, Parlamentul era obligat sa schimbe toata legislatia aferenta pentru a respecta vointa populara. Intre aceste texte de lege ce trebuiau schimbate figura si Constitutia Romaniei, iar pentru modificarea ei, in Parlament erau necesare voturile a doua treimi din plenul celor doua camere.
Din 2009 pana in aprilie 2012, PDL nu a reusit sa faca o astfel de majoritate in Parlament. Dupa ce a picat guvernul Ungureanu, noua putere, a USL, cu aliatii sai, avea cele doua treimi dintre parlamentari pentru a putea schimba Constitutia, dar n-a existat vointa politica de a respecta vointa poporului exprimata la referendumul din 2009.
De altfel, presedintele Traian Basescu a amintit mereu legislativului ca trebuie sa respecte vointa populara de a modifica legile pentru ca la alegerile din decembrie 2012 sa existe o singura camera parlamentara si nu mai mult de 300 de parlamentari.>>
Restul articolului pe www.romanialibera.ro 13 decembrie 2012
Reamintim ca în presă au aparut critici la adresa Curţii, potrivit cărora aceasta institutie ar fi contribuit indirect, prin menţinerea actualei legi a alegerilor, la creşterea până la 588 a numărului de parlamentari.
Iulian Urban, senator, avocat: "Opinia mea juridica este ca mandatele de parlamentar obtinute la 9 decembrie 2012 sunt neconstitutionale"
Iulian Urban a declarat pentru Romania Libera ca punctul de vedere al Curtii Constitutionale este corect, de bun simt. El a argumentat pentru Romania Libera de ce mandatele de parlamentar obtinute la 9 decembrie sunt neconstitutionale. Rezultatele alegerilor de la data de 9 decembrie pot fi atacate la CCR prin semnaturile a cel putin 24 de parlamentari Insa, noii parlamentari nu se inghesuie sa semneze sesizarea catre Curtea Constitutionala.
Motivul: se tem ca nu vor mai obtine mandat de parlamentar!
Argumentele senatorului Iulian Urban:
1.Constitutia spune ca suveranitatea apartine poporului roman, care o exercita, iar cea mai puternica forma constitutionala de exercitare a suveranitatii poporului este REFERENDUMUL, care , constitutional, are puterea juridica cea mai mare, mai mare decat votul individual dat la alegerile locale sau parlamentare!
2.In urma criticilor ca a contribuit indirect, prin mentinerea actualei legi, la sporirea numarului de alesi, CCR transmitea, printr-un comunicat, ca in motivarea deciziei respective a considerat contra Constitutiei neimplementarea referendumului privind plafonarea la 300 a membrilor Legislativului. Adica Parlamentul 2008-2012 era obligat sa o implementeze, insa nu a facut-o si aici din pacate NU AVEM SANCTIUNE juridica sau legala.

3.Insa, atunci cand Constitutia vine in conflict cu legea alegerilor parlamentare, deja AVEM SANCTIUNE JURIDICA, adica acest lucru inseamna ca alegerile parlamentare din 09 decembrie 2012 sunt NECONSTITUTIONALE intrucat ele trebuiau sa se organizeze astfel incat sa se respecte referendumul din 2009 care a DEVENIT LEGE si care OBLIGA la :
- reducerea numarului de parlamentari la 300
- Parlament unicameral

4.Pe cale de consecinta actulalele mandate obtinute la 09.12.2012 sunt neconstitutionale si atentie : TOATE LEGILE VOTATE DE ACEST PARLAMENT VOR FI NECONSTITUTIONALE SI IN AFARA LEGALITATII, adica intregul stat roman va functiona in conditii de ILEGALITATE!

www.romanialibera.ro 13 Decembrie 2012

Repetarea unei prostii nu o transformă nici pe departe în adevăr. Ştii nu?

Tocmai ca l-am accesat, pentru ca ceea ce ati spus ducea lumea in eroare. Daca tot ne spuneti ca doriti sa deveniti crestina, ar trebui sa fiti mai atenta cu minciuna si manipularea, nu credeti?

Si-a corectat insa greseala, a postat si fragmentul omis a.i oamenii sa nu creada ca acela e comunicatul cum dansa a spus la inceput.

Revista 22 partea I a textului ( nu mi-l ia pe tot)
www.revista22.ro/ccr

13 decembrie 2012
CCR aminteste de ce a declarat neconstituţională Legea uninominalului pur
CCR aminteşte, într-un comunicat de joi, argumentele pentru care, în luna iunie, a declarat neconstituţională legea uninominalului pur, ce prevedea ca la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare să se ţină cont de ponderea unei minorităţi, respectiv comunităţi româneşti în judeţ, transmite Mediafax.
CCR a făcut această precizare "ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 35 ∕ 2008". Mai precis, au existat în presă critici la adresa Curţii, potrivit cărora ar fi contribuit indirect, prin menţinerea actualei legi a alegerilor, la creşterea până la 588 a numărului de parlamentari.

Citiţi mai jos comunicatul integral al Curţii Constituţionale:

Ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 35 ∕ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea Constituţională face următoarele precizări:
Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, sesizare formulată de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
În urma efectuării controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat următoarele:
I. „Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea şi ale art. 61 - Rolul şi structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimate la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009" (par.XII 1)
„Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să îşi exprime voinţa cu privire la două probleme de interes naţional: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale.

Textul din Revista 22 partea a II-a
Art.2 din Constituţie prevede în acest sens că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".(par.XII 1.2-1.5.)
„[...], Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61." (par.XII 1.12.)
II. „Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. " (par.XII 2)
Precizare: Curtea nu a sancţionat, în sine, modificarea legislaţiei electorale în anul în care au loc alegeri, ci faptul că această modificare - care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor - avea consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. Curtea a reţinut în acest sens că:
&laquo;[...] legea criticată [...] modifică, în principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorală actuală în materie, în încercarea de a corecta unele dintre deficienţele acesteia. [...].
Demersul legiuitorului nu este însă fundamentat în sensul reţinut de Curte în jurisprudenţa sa (în raport cu realităţile economice, politice şi sociale ale ţării, rolul partidelor politice în procesul electoral, necesitatea raţionalizării Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizării cu referire la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
[...] dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie obligaţia fundamentării actelor normative. Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000, soluţiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare".
Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuţie determină, pentru motivele arătate, încălcarea prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", precum şi ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii.
Se constată, totodată, că modificarea Legii nr. 35/2008- în esenţa acesteia, câtă vreme modificarea priveşte tipul de scrutin reglementat de actuala legislaţie - intervine cu aproximativ 6 luni înaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum susţin şi autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia.
Curtea constată că şi legislaţia electorală actuală a fost modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Spre deosebire însă de situaţiile în care a avut a examina prevederi ale acestei legislaţii, situaţii când nu a fost sesizată cu critici în acest sens, în prezenta cauză Curtea a fost sesizată şi trebuie să se pronunţe cu privire la modificarea intempestivă a legislaţiei electorale din perspectiva consecinţelor pe care aceasta le produce - la fel ca în precedentul soluţionat prin Decizia nr. 51/2012-, precum şi cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Pentru a răspunde acestor critici, Curtea trebuie să aibă în vedere evoluţia legislaţiei electorale şi a problemelor de constituţionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate în jurisprudenţa sa în materie, jurisprudenţă care a încorporat, în raport cu această evoluţie, prin receptarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate în documente internaţionale de referinţă.
Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere, în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză a deficienţelor acestei legislaţii, constatate cu prilejul aplicării sale. De aceea, Curtea a constatat şi a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundamentării actului de legiferare, precum şi a realizării unui demers legislativ complex în materie electorală - a unei reexaminări "de ansamblu" a Legii nr. 35/2008. Ceea ce a sancţionat Curtea prin Decizia nr. 51/2012, invocată de autorii sesizării, nu a fost doar modificarea legislaţiei electorale într-un an în care au loc alegeri. Reţinând încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a analizat consecinţele acestei modificări: "dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", "dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept".
Sunt astfel încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art. 2.&raquo; (par.XII 2.19 -2.17)

Restul textului din Revista 22 se gaseste pe site-ul Revistei.
Textul tot, acum pe www.dcnews.ro

R O M Â N I A
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Palatul Parlamentului
Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, Sectorul 5, 76112 Bucureşti 40, România
Telefon: (+40-21) 414-2121 Fax: (+40-21) 315-9164

13 decembrie 2012



COMUNICAT DE PRESĂ


Ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 35 ∕ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea Constituţională face următoarele precizări:

Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, sesizare formulată de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În urma efectuării controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat următoarele:

I. „Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea şi ale art. 61 - Rolul şi structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluţie legislativă contrară voinţei poporului exprimate la referendumul naţional din data de 22 noiembrie 2009” (par.XII 1)
„Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să îşi exprime voinţa cu privire la două probleme de interes naţional: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale.
Art.2 din Constituţie prevede în acest sens că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".(par.XII 1.2-1.5.)
„[…], Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61.” (par.XII 1.12.)

II. „Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. ” (par.XII 2)
Precizare: Curtea nu a sancţionat, în sine, modificarea legislaţiei electorale în anul în care au loc alegeri, ci faptul că această modificare - care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor – avea consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. Curtea a reţinut în acest sens că:
&laquo;[…] legea criticată […] modifică, în principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorală actuală în materie, în încercarea de a corecta unele dintre deficienţele acesteia. [...].
Demersul legiuitorului nu este însă fundamentat în sensul reţinut de Curte în jurisprudenţa sa (în raport cu realităţile economice, politice şi sociale ale ţării, rolul partidelor politice în procesul electoral, necesitatea raţionalizării Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizării cu referire la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
[...] dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie obligaţia fundamentării actelor normative. Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000, soluţiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare".
Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuţie determină, pentru motivele arătate, încălcarea prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", precum şi ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii.
Se constată, totodată, că modificarea Legii nr. 35/2008- în esenţa acesteia, câtă vreme modificarea priveşte tipul de scrutin reglementat de actuala legislaţie - intervine cu aproximativ 6 luni înaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum susţin şi autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia.

www.dcnews.ro
Continuare....sa citeasca toata lumea...
Curtea constată că şi legislaţia electorală actuală a fost modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Spre deosebire însă de situaţiile în care a avut a examina prevederi ale acestei legislaţii, situaţii când nu a fost sesizată cu critici în acest sens, în prezenta cauză Curtea a fost sesizată şi trebuie să se pronunţe cu privire la modificarea intempestivă a legislaţiei electorale din perspectiva consecinţelor pe care aceasta le produce - la fel ca în precedentul soluţionat prin Decizia nr. 51/2012-, precum şi cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Pentru a răspunde acestor critici, Curtea trebuie să aibă în vedere evoluţia legislaţiei electorale şi a problemelor de constituţionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate în jurisprudenţa sa în materie, jurisprudenţă care a încorporat, în raport cu această evoluţie, prin receptarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate în documente internaţionale de referinţă.
Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere, în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză a deficienţelor acestei legislaţii, constatate cu prilejul aplicării sale. De aceea, Curtea a constatat şi a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundamentării actului de legiferare, precum şi a realizării unui demers legislativ complex în materie electorală - a unei reexaminări "de ansamblu" a Legii nr. 35/2008. Ceea ce a sancţionat Curtea prin Decizia nr. 51/2012, invocată de autorii sesizării, nu a fost doar modificarea legislaţiei electorale într-un an în care au loc alegeri. Reţinând încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a analizat consecinţele acestei modificări: "dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", "dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept".
Sunt astfel încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art. 2.&raquo; (par.XII 2.19 -2.17)

III. &laquo;Punctul 16 din legea ce face obiectul sesizării, respectiv alin. (112) introdus la art.48 din Legea nr. 35/2008, încalcă prevederile constituţionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 alin. (1) teza întâi potrivit căruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român [...]" şi art.62 alin.(1) potrivit căruia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorate"&raquo; (par.XII 3)
„[…] Curtea constată, mai întâi, că [ dispoziţiile criticate] pun în discuţie modul de atribuire a mandatelor de deputaţi şi senatori, aşadar tipul de scrutin reglementat de lege. În principiu, opţiunea pentru un anume tip de scrutin aparţine legiuitorului, soluţie care rezultă din dispoziţiile art. 62 din Constituţie care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum şi modalităţile concrete de organizare şi desfăşurare a scrutinului. […]” (par.XII 3.2)
&laquo;Indiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea Constituţională este competentă să se pronunţe dacă sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile şi dispoziţiile Constituţiei.
Curtea constată în acest sens că, dacă alin.(11) al art.48 din Legea nr.35/2008, astfel cum a fost modificată, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit căruia mandatele de deputaţi şi senatori se atribuie candidaţilor care au obţinut cel mai mare număr de voturi în cadrul colegiilor uninominale, alin. (112) al aceluiaşi articol, introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputaţilor, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat.
Astfel, în plus faţă de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecărui judeţ "în care locuitorii aparţinând comunităţii româneşti sau unei minorităţi naţionale depăşesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensământ al populaţiei, 7% din totalul locuitorilor judeţului", "se acordă un mandat în Camera Deputaţilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali aparţinând acelei comunităţi" în cazul în care "niciun candidat al competitorilor electorali aparţinând acelei comunităţi nu a obţinut mandat conform alin. (11)".
Aşadar, la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art. 5 din Legea nr. 35/2008, se va adăuga un număr de mandate variabil în funcţie de două criterii: ponderea unei minorităţi naţionale, respectiv comunităţi româneşti în populaţia unui judeţ şi opţiunea alegătorilor din judeţul respectiv (care îl poate plasa ori nu pe unul sau mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii/comunităţii printre cei aleşi pe baza scrutinului uninominal). Astfel, în afara mandatelor de deputaţi şi senatori ce rezultă direct din scrutin, poate exista un număr de mandate de deputaţi rezultate indirect din scrutin, altele decât cele la care se referă dispoziţiile art. 62 alin. (2) teza a doua din Constituţie (a cărei aplicare este realizată în legea electorală de un alt text - art. 9 din Legea nr. 35/2008).
Această reglementare este neconstituţională prin:
a) lipsa de legitimitate şi reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit şi obţinut;
b) incompatibilitatea cu dispoziţiile art. 62 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora "organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale";
c) incompatibilitatea cu dispoziţiile constituţionale a conceptului de "comunitate românească" cu referire la populaţia unui judeţ al României.
Astfel, mandatele atribuite în conformitate cu regula stabilită de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezultă indirect din scrutin, iar numărul voturilor pe care îl obţin persoanele cărora li se atribuie aceste mandate, în raport cu numărul voturilor competitorilor electorali care obţin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscripţie electorală, determină o reprezentare incorectă şi inegală a voturilor cetăţenilor în Parlamentul României, în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului şi art. 62 alin. (1) potrivit căruia "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale".
Acest număr de mandate nu se stabileşte în funcţie de principiul reprezentativităţii, ci în raport cu ponderea minorităţilor naţionale sau a comunităţii româneşti în cadrul circumscripţiei electorale, care poate sau nu depăşi pragul minim de 7% stabilit în mod aleatoriu de către legiuitor. Se observă că stabilirea acestui prag nu are niciun temei constituţional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivată nici în Raportul întocmit de Comisia juridică de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, acolo unde amendamentul a fost introdus.
Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004) că în România "însăşi Constituţia conferă un regim special organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale, care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorităţii legiuitoare". Acest regim special este reglementat prin dispoziţiile art. 62 alin. (2).
Textul de lege criticat este în contradicţie cu dispoziţiile art. 62 alin. (2) din Constituţie, întrucât, în temeiul său, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament pot dobândi mai multe locuri de deputat, în funcţie de numărul circumscripţiilor electorale aflate în ipoteza reglementată de textul de lege. Or, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţie, aceste organizaţii aflate în ipoteza prevăzută de norma constituţională (aceeaşi cu a textului legal criticat) "au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale". "Condiţiile legii electorale" la care face trimitere dispoziţia citată se referă la reglementarea modului de atribuire a acestui loc şi nu poate fi interpretat în sensul că, prin legea electorală, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament ar putea dobândi un număr mai mare de locuri de deputat într-un alt mod decât prin vot "universal, egal, direct, secret şi liber exprimat".