ce te faci atunci cand traditia (sau o parte din ea) este gresita?

ce te face sa crezi ca tu nu gresesti crezind asta?

Te întrebi cu onestitate: oare tradiţia este greşită sau percepţia ei în înţelegerea mea?

trebuie sa-mi dovedeasca ca eu gresesc

traditia ca Petru a fost papa la Roma este gresita. Care sunt dovezile ca el a fost acolo? Eu tot le cer si NIMENI NU a adus nici o dovada

amice, adu dovezi ca Petru a fost papa la Roma

Nu trebuie confundată Tradiţia cu miturile fondatoare ale catolicilor.

Draga frate,

Sf. Irineu de Lyon spune despre biserica Romei ca a fost intemeiata de cei doi preaslaviti apostoli Petru si Pavel.
Nu stiu citatul exact dar sigur spune asta.
Oricum, toti parintii bisericii, Clement Romanul, Irineu de Lyon, Origen, Tertulian, Ciprian (ii numesc doar pe cei mai vechi ) afirma fara echivoc ca Petru a fost la Roma si a murit acolo.

Asta NU inseamna ca apusenii au dreptate in privinta primatului papal si a infailibilitatii papale. Una este faptul ca Petru a fost la Roma si ca a intemeiat biserica de acolo impreuna cu Pavel si altceva sunt pretentiile de hegemonie ale bisericii romane intemeiate de apuseni in mod gresit pe un pretins primat absolut al lui Petru intre apostoli.

Cand ajungi la convingerea ca traditia, sau o parte din ea, este gresita si ca tu stii adevarul mai bine decat Sfintii Parinti, atunci mergi la profil si stergi termenul de "ortodox" de acolo. Spui "alta confesiune": una care crede ce crezi tu. Si, daca nu exista inca o asemenea confesiune, ar putea exista, deocamdata, sub numele de "crestinism florinian"Asa se explica faptul ca, in protestantism, s-a ajuns la un numar neprecizabil de credinte diferite. Asa au inceput si Luther, si Calvin, si Ellen White, toti incepatorii de credinte protestante au inceput asa. Si tu, amice, ai putea fi intr-o zi un intemeietor de religie.

apostolii au intemeiat multe biserici, in multe locatii !

dar nu exista nicio dovada ca Petru a fost numit vreodata "papa", adica un fel de parinte suprem, nici pontifex maximus sau alte titluri.

si afirmatiile lor pe ce se bazeaza? Citeste link-ul pe care l-am postat mai sus si apoi mai vorbim

Nu ’tradiția’ ci ’Sfânta Tradiție’.

Catehismul BO: gratuit, pe Internet.

Scrierile Sfinţilor Părinţi: câteva sute de lei, pentru cine doreşte să achiziţioneze PSB pe format hârtie, sau gratuite online.

Ortodoxul Ştefan Florin, care îi ia la întrebări pe Sfinţii Părinţi şi Mucenici ai Bisericii: priceless.

Haideti sa nu dam cu piatra.
Fratele Stefan Florin a exprimat o parere a sa.
Nu a comis o gresala dogmatica. Este un subiect care tine de istoria bisericii.
Daca cineva zice ca apostolul Andrei nu a fost in Dobrogea nu comite o gresala dogmatica, ci poate una de istorie a bisericii.

Si unde e problema? Ce, in catehismul ortodox este trecut ca litera de lege (dogma) ca Petru a fost papa la Roma? Tu care sustii "ACEST ADEVAR" (si fiind romano catolic) AI DUS DOVEZI?

Nicidecum (nu insinuez asa ceva).
Ceea ce spun este in deplin acord cu:
http://theologhia.wordpress.com/2007...ina-credintei/

Doamne ajuta.

asadar tu esti de cord cu traditia care spune ca Petru a fost papa la Roma?

Cine este antihristul: http://www.youtube.com/watch?v=H0jvJzQQMXA
Fugiti din babilon !

Pai mi-ar placea in Babilon. Ruine, liniste, pace...si Eufratul e aproape; inca mai traiesc in el cele mai vestice testoase-de-piele Trionychidae. Poate mai gasesc si fosile, care sa ateste ca Cichlidaele au trait cindva si intre Iran si Turcia...
Adica, ai ceva cu stravechea capitala a poporului siriac?
Lasa paranoia post-"reforma" ("revolutie" si "reforma", doua cuvinte blestemate, nascocite de Diavol)! Crezi ca nu stiu unde bati? Ti-am raspuns la misto in prima parte, dar mi-am dat seama ca nu ai gusta gluma.

S.F., chiar nu intelegi nimic? Nimeni nu iti cere sa devii catolic. Nu crezi in primatul petrin, e ok. Ci doar sa nu devii eretic/nepeu, si sa cunosti cu adevarat invatatura propriei Biserici, si sa ii recunosti autoritatea. Ambele cu adevarat. Lasa cultul unei carti care, in afara instrumentarii sensurilor ei de catre cei singuri indrituiti la asta (preotii si episcopii), e doar un obiect mort, ca orice alt obiect, si chiar mai periculos pentru suflet decit o mie de arme nucleare sau psihotronice: daca e folosita necugetat, te aduce sa fii la fel de mort ca orice obiect. Sufleteste.

Sunt de acord cu:
"Primul dintre episcopi este egalul confraţilor săi, pe când în tradiţia romană episcopul Romei revendică o harismă specială, un primat în virtutea unei aşa zise succesiuni petrine, care s-ar concretiza numai în persoana lui în calitate de urmaş al Romei. Aici sunt o sumă întreagă de erori care trebuie nuanţate, este faptul că în tradiţia răsăriteană toţi episcopii sunt urmaşii apostolilor şi orice episcop este urmaşul lui Petru în eparhia sa şi, într-un fel, orice creştin care mărturiseşte credinţa lui Petru este în descendenţa petrină. Prin aceasta Biserica Ortodoxă a contestat această monopolizare a harismei petrine de către un singur scaun, cel al Romei, sau de titularul său, persoana Papei. Acesta este punctul nevralgic al dialogului şi al tensiunilor existate în trecut între cele două Biserici. Pentru că la noi primatul, primul în Biserică, fie că este Mitropolit sau Patriarh, este tot timpul condiţionat de către Sinod. Deci, nici Sinodul fără Patriarh, deci fără primat, nici primatul fără Sinod, pe când, în tradiţia Occidentală, primatul, primul dintre episcopi, episcopul Romei, este considerat într-un fel deasupra sau în afara colegiului episcopal, deci are putere de a se distanţa şi de a se exprima fără consensul şi acordul restului colegiului episcopal. Acesta este principalul punct care a stat şi la originea schismei (1054) este şi o temă principală pe agenda viitoarelor reuniuni ale Comisiei Internaţionale de Dialog. "
http://theologhia.wordpress.com/2007...ina-credintei/

Doamne ajuta.

Eşti în înşelare, domnule Celestial. Însăşi autoritatea bisericii, şi în special în cazul papalităţii îşi revendică situaţia de la Scriptură, acolo fiind textele pe baza cărora ei susţin poziţia lor. Prin urmare Scriptura joacă un rol fundamental pentru că ea este una dintre mărturiile fundamentale şi de referinţă ale Adevărului revelat. Autoritatea actuală din Biserică nu este şi nici nu poate fi deasupra Scripturii, adică deasupra Revelaţiei, mai ales ţinând cont de faptul că apostolii lui Hristos, precum şi cei inspiraţi de Duhul de lângă ei, au fost canalele principale prin care s-a transmis Revelaţia mai departe. Mai mult Biblia sau Scripturile au fost una dintre prinipalele forme de manifestare ale autorităţii Bisericii şi prin urmare Scripturile nu pot să fie sub "autoritatea bisericii" ca autoritate în Biserică.

Cât despre filiaţiunea episcopilor de la apostoli se vede treaba iară că nu ştii cum stă treaba cu filiaţia în Biserică. Principala formă de filiaţie în Biserica lui Hristos este filiaţia în raport cu Dumnezeu, adică naşterea din Dumnezeu la o viaţă nouă în Hristos. "Filiaţia" de la apostoli are cu adevărat autoritate atunci când prim condiţie este îndeplinită. În rest episcopul sau preotul, clericii în general, au o autoritate sacramentală care le este recunoscută, însă nu prezintă garanţia unei depline autorităţi ecleziale şi de aceea este bine în anumite cazuri, la anumite persoane, să mergi mai mult pe mâna lui Dumnezeu şi a altor autortăţi confirmate ale Bisericii (sfinţi părinţi, mari teologi, vocea Duhului Sfânt, Sfintele Scripturi, Sinoade ale Bisericii). După cum bine se observă şi din istoria Bisericii dar şi din prezent, de multe ori clericii se ocupă cu multe lucruri cu care nu ar trebui să îşi piardă timpul sau tot timpul şi lasă din vedere şi din practică multe lucruri pe care ar trebui şi ar fi trebuit să le facă. Nu îi este dat oricui de la Duhul Sfânt să aibă discernământ să vadă alunecările sau paralelismul clericilor în raport cu ceea ce ar trebui să predice şi să facă, însă există şi au existat cazuri destule în care aşa ceva s-a întâmplat şi de aceea este valabilă o ascultare şi o veghere cu discernământ şi o ducere a căii creştine mai departe atunci când clericii gândesc, predică şi fac altceva decât ar trebui să facă.

Întrebare: Ce te face să crezi că nevoile şi aspiraţiile pigmeilor sunt aceleaşi cu ale uriaşilor sau cutezătorilor? Şi ce te face să crezi că pigmeii, iar nu cutezătorii sau uriaşii, sunt de referinţă? Oricum, stai liniştit, contestările pe care le faci trădează şi arată care este nivelul dumitale de spiritualitate şi de înţelegere reală a creştinismului.

Există cu adevărat mântuire fără theosis? După teologia Sf Atanasie al Alexandriei, teologie care este o mărturie autentică a Sfintei Tradiţii, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru ca pe om să îl înfieze ca fiu al lui Dumnezeu şi să îl îndumnezeiască. Theosis sau îndumnezeirea este de fapt sensul vieţii creştine; nu există mântuire autentică fără theosis, măcar într-un anumit grad, pentru că nu există mântuire autentică fără reconfigurarea activă a adâncului personal după chipul lui Dumnezeu, adică fără metamorfoza omului din individ în persoană, adică din om trupesc, lumesc în om duhovnicesc şi cu raţiunea nu anulată, ci iluminată şi reconfigurată de acţiunea mântuitoare a Sfintei Treimi, şi mai apoi de conlucrarea omului, pentru că îndumnezeirea nu este doar o lucrare a contamplaţiei, a rugăciunii, şi a harului dumnezeiesc, ci este şi una a lucrării, a practicii unei vieţi de jertfă şi de ascultare de legea lui Hristos şi a lui Dumnezeu, a lucrării lepădării de sine, a luării crucii şi a urmării lui Hristos pentru ajungerea la Sfânta Înviere. Iar cine nu face acelea descoperite şi poruncite de Hristos Legiuitorul nu este vrednic de El, iar aici vedem şi care este criteriul sau unul dintre criteriile fundamentale ale vredniciei împărtăşirii din Trupul şi Sângele lui Hristos, adică din Sfânta Pâine şi din Sfântul Potir.

E cam straniul "empireul" ăsta care se întoare cu capul în jos şi cu picioarele în sus pentru ca sferele înalte să lase locul evlaviei populare. M-ai dezamăgit, domnule Celestial, eu chiar "începeam să cred" că empireul ăla din fanteziile idolatre ale dumitale chiar este un empireu adevărat.

Poţi să îmi spui mie cine, când, unde şi cum i-a dat cheile lui Petru sau presupuşilor lui succesori? Vreau să ştiu şi eu realitatea când s-a întâmplat că promisiuni am auzit că ar fi existat.

Sfântul Părinte, Părintele luminilor, este Dumnezeu. Nu îmi aduc aminte ca Iisus Hristos sau Dumnezeu Tatăl sau Duhul Sfânt să îl fi numit undeva, cândva pe apostolul Petru sau pe vreun succesor de al lui cu titlul de "Sfântul Părinte".

Aveti dreptate, Decebal, ca stari de fapt si in principiu. Dar, sa nu uitam un lucru: notiunea de succesiune apostolica. Prezenta acestei notiuni si la catolici, si la ortodocsi, si la...oricine, in afara de cultele iesite din reforma, "punerea mainilor", modul in care decurge hirotonia episcopilor, episcopocentrismul evident si dintotdeauna al Bisericii (chiar daca "noi" si "voi" avem o intelegere diferita asupra "unde e episcopul, acolo e Biserica"), toate acestea dau marturie ca episcopii descind din apostoli, haric si functional vorbind. Asta intelegeam eu prin "filiatiune". Fac abstractie de problema cu primatul petrin, eternul mar al discordiei intre catolici si ortodocsi, pe forum si in istorie si lumea cea larga. Vorbesc strict de relatia de identitate, succesiune si geneza apostol-episcop.

Tocmai despre succesiunea apostolică şi vorbeam. Însă se pare că nu ştii că nici la începuturile Bisericii şi nici până în ziua de azi nu a existat acel "episcopocentrism evident şi dintotdeauna". Încă de la început şi până în ziua de a existat pe lângă ierarhia sacramentală a Bisericii şi o ierarhie harismatică şi teologică, chiar dacă în unele cazuri, la anumite persoane, se pot întâlni ambele forme de ierarhie. Şi părintele Stăniloae vorbeşte de ierarhia sacramentală, învăţătoare şi conduicătoare, dar în paralel sau chiar şi intersectându-se există şi a existat o ierarhie a sfinţeniei.

Succesiunea apostolică autentică presupune mai mult decât transmiterea harului prin punerea mâinilor şi chiar mai mult decât predarea doctrinei de credinţă ortodoxe. Ea presupune naşterea din Dumnezeu, respecatrea condiţiilor adevăratului ucenic de care am tot pomenit (cele cu luarea Crucii, ...) şi alegerea de către Duhul Sfânt pentru sălăşluirea în duhul alesului a unei iluminări şi a unei înţelegeri şi iubiri asemănătoare cu cele care au fost semănate de Hristos, de Duhul Sfânt şi de Dumnezeu Tatăl în duhurile, minţile şi inimile aleşilor apostoli, a celor cărora le-a fost dat să cunoască tainele împărăţiei Duhului, după cum spune Însuşi Hristos. De abia în acest condiţii se poate vorbi despre o succesiune apostolică autentică, în rest este una deficitară, nedeplină. Succesiunea autentică presupune nu doar credinţa într-o anumită doctrină, ci şi acea înţelepciune de la Duhul Sfânt, acele cuvinte de la Duhul, acel a avea mintea lui Hristos de care ne vorbeşte apostolul Pavel în Epistola întâia către corinteni. Filiaţie în raport cu apostolii presupune să fii asemenea apostolilor în inspiraţie, în ascultare, în jertfă, în misiune, în har. În rest este idolatrie episcopocentristă, adică ceva care nu a caracterizat niciodată Biserica lui Hristos cu adevărat, ci numai pe nişte presupuşi şi nu se ştie de cine chemaţi, neaveniţi să vorbească în numele lui Hristos şi în numele Bisericii.

amice, eu pun DEASUPRA invatatura Bibliei, apoi a Bisericii. O invatatura, fie si ea a Bisericii, care NU are fundament biblic, este PUR omeneasca. Asa si cu invatatura ca Petru a fost episcop la Roma. Biblia spune cu totul altceva. Atunci eu pe cine sa cred: Biblia sau o traditie omeneasca?

corect, FOARTE CORECT

Ţi-am mai explicat o dată, amice, că topicul despre apostolul Petru la Roma este în altă parte, nu aici. Dacă tot te macină problema, fă bine şi dezabte-o acolo:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=11945

Traditia ortodoxa este diferita de cea catolica. In cea ortodoxa Sfantul Apostol Petru nu a fost episcop al Romei, se considera ca a fost episop al Antiohiei, deci nu mai avea cum sa fie episcop al Romei. In articolele in care se contesta ca Sf. Petru a fost la Roma nu se pune de obicei problema ca nu a fost deloc, ci ca nu a fost in perioada indelungata invocata de catolici. Chiar si sf. Nectarie avea un articol pe tema asta, in care se arata ca nu avea cum sa fie Sf. Petru la Roma in perioada aceea, ci ca a ajuns la Roma cu ceva timp inainte sa fie martirizat.

Amice, tie ce iti spune faptul ca Biblia a fost compusa si fixata de Biserica?!
Nu esti inca casatorit, daca am inteles corect din niste postari mai vechi. No, cind vei avea copii, cum ti s-ar parea normal: sa aiba ei autoritate superioara tie, sau invers?!

este intr-o relatie "stabila".

Asta am inteles si eu. No, eu mi-s logodit, cu ajutorul, voia si mila lui Dumnezeu si al Maicii Sale.
Dar asta e off-topic. Facusem o analogie ca amicul nost' sa pricepa mai bine primatul Bisericii asupra Bibliei.

sunteti doar logodit, la aproape 36 de ani?

Ce sa ii faci...viata nu e chiar un joc de societate jucat de burghezi plictisiti de fericire lumeasca, nu? e Valea Plingerii, conform Parintilor si Bibliei...dar haideti sa revenim on-topic.
Ideea e aceasta: secole de-a rindul, oamenii au trait, s-au rugat si au fost mantuiti fara sa aiba, la propriu, o biblie in casa. Inclusiv in spatiul ortodox. Sa se citeasca Canoanele Parintilor Sinodali de la 1672, pe vremea lui Dositheus ca Patriarh. Se vede acolo care e raportul dintre prezenta Bisericii si aBibliei in viata crestinului mirean ortodox.
Biblia iti poate "face cunostinta" cu Dumnezeu. Insa doar Biserica are "uneltele" folositoare mantuirii, primite de la Intemeietorul Ei.

bineinteles! insa aici vorbim de Biserica Ortodoxa, si numai de ea.

Pe scurt cum contrazice aşa zisul primat papal constituţia Bisericii crezând catolicii că numai un episcop poate să fie predicator universal al Bisericii. Papalitatea se bazează pe aşa zisa tradiţie a sfântului Petru însă problema care apare în sânul Bisericii este aceea că nu doar apostolul Petru era considerat de predicator al Bisericii. Ceilalţi apostoli care au scris şi ne-a rămas, cum sunt Ioan sau Pavel şi ei au fost şi au rămas până în ziua de azi păstori universali ai Bisericii chiar dacă Petru avea o anumită întâietate sau o anumită formă de primat între ceilalţi. Însă primatul apostolului Petru nu implică faptul că învăţătura altor sau celorlalţi apostoli nu ar fi o învăţătură universală a Bisericii şi prin urmare acei apostoli, spre exemplu Ioan sau Pavel, sunt şi ei, nu doar Petru, învăţători universali ai Bisericii. Iar acest lucru se bazează pe faptul că învăţătura creştină este una universală, pentru toţi creştinii adică, şi, în virtutea universalităţii doctrinei sau a propovăduirii inspirată de Duhul Sfânt, înşişi purtătorii acestei doctrine revelate de Sfântul Duh sunt şi devin pastori universali ai Bisericii. Dovadă este că Biserica lui Christos se bazează, în primul rând, pe un Nou Testament care cuprinde mai multe cărţi scrise, sub inspiraţia Sfântului Duh, de Ioan, Petru, Pavel, Iuda, Iacob, Matei, Luca, Marcu, pe lângă acestea fiind inclusă şi Epistola către Evrei a cărei paternitate nu este foarte bine definită. Cine îşi poate închipui că Biserica Universală se bazează exlusiv pe cele două epistole care ne-au rămas de la apostolul Petru; după cum bine vedem, scrierile lui Petru sunt, ca să zic aşa, în minoritate raportat la întreg canonul Noului Legământ, şi însuşi faptul că Biserica are un canon în care sunt cuprinse mai multe cărţi inspirate de Sfântul Duh şi care nu au fost scrise exclusiv de apostolul Petru, ne arată şi ne dovedeşte valoarea universală a învăţăturilor celorlalţi scriitori inspiraţi de Sfântul Duh, şi în mod implicit, caracterul acelor scriitori de păstori universali ai Bisericii, caracterul de universalitate derivând din caracterul inspirat de Dumnezeu al învăţăturilor cuprinse în scrierile canonice. Prin urmare realitatea ne dovedeşte cu asupra de măsură că primatul sfântului Petru în cadrul Bisericii primare nu îi exclude pe ceilalţi purtători ai Sfântului Duh, sub inspiraţia Acestuia, de la caracterul de păstori universali sau dascăli universali ai Bisericii. Universalitatea învăţăturii sau a doctrinei se bazează aşadar pe inspiraţia şi călăuzirea Sfântului Duh şi în baza acesteia orice apostol, nu doar Petru, este dascăl universal al Bisericii.

Tot aşa existenţa succesorului sfântului Petru nu implică şi nu înseamnă că alţi episcopi nu sunt sau nu pot fi păstori sau dascăli universali ai Bisericii lui Hristos. Având în vedere că universalitatea învăţăturii derivă din inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh, orice episcop sau chiar orice sfânt ales de Dumnezeu care grăieşte învăţătură sub inspiraţia sau călăuzirea Sfântului Duh acţionează pe post de dascăl universal al Bisericii, cu alte cuvinte implicând faptul că, aşa cum Petru deşi întâiul nu era singurul dascăl universal al Bisericii, pentru că Sfântul Spirit nu a fost făgăduit unui singur om, succesorul lui Petru nu este şi nu poate fi singur sau singurul dascăl universal al Bisericii atâta vreme cât există şi alţi episcopi sau sfinţi călăuziţi de Sfântul Duh la tot adevărul aşa cum a făgăduit Însuşi Hristos.

Pe de altă parte, primatul petrin şi mai apoi papal, înţeles în sensul că Petru ar fi fost singura piatră de temelie a Bisericii lui Hristos, este infirmat de Apocalipsa 21, 14 unde se vorbeşte foarte clar de cele 12 pietre de temelie ale Noului Ierusalim purtând cele 12 nume ale apostolilor lui Hristos. Astfel când se defineşte caracterul apostolic al Bisericii, aşa cum este şi în Crez, acest caracter apostolic sau întemeiere apostolică nu se referă exclusiv la apostolul Petru şi la apostolatul său, ci la întreaga adunare apostolică, la comuniunea apostolică în Sfântul Duh sub autoritatea dumnezeiască a Capului Bisericii Universale, Iisus Christos, comuniune din care şi Petru, ca întâi, făcea parte.

Un alt text scipturistic nou testamentar prin care se poate vedea falsitatea aşa zisei autorităţi şi puteri supreme absolute a papalităţii şi a sf Petru este în Epistola I către corinteni, unde sf Pavel Apostolul vorbeşte foarte clar despre inspiraţia sa şi a altora ca el direct de la Duhul Sfânt, pomenind de înţelepciunea de taină dată de Duhul Sfânt, de cuvintele de la Duhul Sfânt în care el şi alţii au fost direct învăţaţi, de a avea "gândul lui Hristos" sau "mintea lui Hristos", aşa cum am văzut în alte traduceri. Mai mult se observă cum sf Pavel foloseşte pluralul, nevorbind doar despre sine însuşi, neconsiderându-se exclusiv pe sine ca receptacol al înţelepciunii descoperite de Duhul Sfânt. Poziţia sf Pavel consună foarte bine cu ceea ce Evanghelia după Ioan ne descoperă, şi anume faptul că Duhul Adevărului trimis de Tatăl şi de Fiul după Înălţarea la Cer a lui Iisus Hristos îi va călăuzi pe ei, pe ucenicii aleşi ai Mântuitorului, la tot adevărul, iar nu pe unul singur dintre ei şi anume pe Petru. Şi tot aşa cum am arătat că există mai multe autorităţi de prim rang în Biserica lui Hristos în materie de revelaţie divină şi de descoperire a înţelepciunii duhovniceşti revelată de Duhul Sfânt celor spirituali, celor aleşi, tot aşa mai departe în istorie este valabilă, prin Duhul Sfânt, o pluralitate de autorităţi în materie de Sfântă Tradiţie şi de interpretare a Sfintelor Scripturi ale Noului Legământ.
Din punctul meu de vedere dogma papistaşilor este invalidată şi aştept critici de la cei care au ceva de spus şi consideră că sunt în eroare. Nu resping critica, însă atâta timp cât nu mi se aduc argumente clare împotriva poziţiei mele consider deci invalidată dogma primatului a papistaşilor.

Într-un anume sens Petru era într-un fel peste ceilalţi apostoli şi cel puţin aceasta este ceea ce ne transmit anumite fragmente, dar de aici şi până la şeful suprem în materie de credinţă şi celelalte este cale lungă. Am spus şi repet că nu pot să îmi explic cum pot totuşi unii să creadă că, deşi există mai multe izvoare ale revelaţiei dumnezeieşti în Noul Testament, Petru ar fi avut vreun astfel de rol şi titlu de şef suprem în materie de probleme de credinţă în sânul creştinismului primar, şi mai mult să atribuie presupusului succesor al lui Petru, papa, aceleaşi titluri. Se leagă de câteva citate din Biblie legate de Petru, citate care se pot interpreta în mai multe feluri, dar nu văd un lucru esenţial, sau se fac că nu văd, că există mai multe izvoare ale revelaţiei, cu alte cuvinte există mai multe autorităţi în materie de credinţă, în materie de învăţătură considerată revelată, nici o carte din Noul Testament neavând vreun "nihil obstat" prin ea semnat de cancelaria "petrină". Am ridicat şi în postările de mai sus această problemă şi aştept să văd dacă are cineva argumente împotriva acestei poziţii, pentru că dacă e greşită nu voi ezita să recunosc eroarea, dar la unii văd că e doar "credinţa" (credinţa oarbă). Ce deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă poate să pretindă un papă când este evident că Petru nu avea o astfel de deplină şi supremă autoritate în materie de credinţă şi fiecare apostol îşi revendică cele scrise de la Dumnezeu, de la Duhul lui Dumnezeu, nici o carte a Noului Testament neavând vreun cuvânt în care să se arate că ar fi fost scrisă sub autoritatea Sfântului Petru şi să prezinte ştampila "nihil obstat"? Noul Testament şi Tradiţia Bisericii ne transmit în mod evident că existau mai multe autorităţi în materie de revelaţie creştină, că scrierile lor erau primite şi acceptate nu pentru că şi-ar fi dat Petru vreo aprobare prealabilă ci în virtutea Tradiţiei şi a apostolicităţii lor, şi în virtutea faptului că inspiraţia dumnezeiască era legată de apostolicitate şi de legătura esenţială cu curentul apostolic, neexistând nici măcar un singur semn că Sfântul Petru ar fi fost singurul depozitar al Tradiţiei Bisericii sau că ar fi fost singura autoritate abilitată în materie. Primatul pe care îl avea Petru era altceva decât primatul pe care l-au pretins şi îl pretind papii de-a lungul istoriei şi în definiţia sinodului de la Vatican.

Dacă papistaşii pretind că exista vreo astfel de supremă şi deplină autoritate a lui Petru în faţa celorlalţi apostoli să vină să o demonstreze, dar nu prea au cu ce în afară de câteva citate interpretate după pofta inimii lor. Iar dacă Petru nu avea o astfel de supremă şi deplină autoritate în faţa celorlalţi, atunci cum pot succesorii lui Petru să pretindă aşa ceva pentru ei ca şi atare succesori?