Daca-l includeti pe Pr. Staniloae la superstitii... atunci m-am lamurit.

Niciodata nu am inteles cum un prelat, oricat de "bine cotat" ar fi, isi poate permite sa-si dea cu parerea despre lucruri care tin de Dumnezeu si dumnezeire, avand ca baza de pornire... logica. Oricat de "mare" ar fi parintele Staniloaie, a scris o carte care are ca subiect greselile catolicilor, argumetele fiind...logice; niciodata nu a spus ca sunt revelatii divine. De altfel nici nu e vreun sfant si nu inteleg cum poate fi luat ca punct de reper.

Dogma Neprihanitei Zamisliri a avut mai multe etape:
-vreo 1000 ani, chiar inainte de schisma, multi teologi credeau deja in Neprihanita Zamislire
-o calugarita obscura, intr-o manastire din Franta, a avut niste REVELATII cu privire la Neprihanita Zamislire; Doamna i-a cerut calugaritei sa-i transmita episcopului locului sa faca cateva lucruri, iar episcopul s-a conformat
-o fetita, tot obscura, tot din Franta, a asistat la niste APARITII ale Sfintei Fecioare Maria. I-a comunicat parohului locului despre ceea ce doreste Doamna, iar parohul locului, cu aprobarea episcopului, s-a conformat si el

Atat revelatiile pe care le-a avut calugarita, cat si aparitiile la care a asistat fetita au fost insotite de nenumarate minuni inexplicabile, minuni care continua si astazi. Orbii, ologii, surzii...s-au vindecat. Iar aici nu e vorba de aparitiile de la Fatima care nu au absolut nici o legatura cu dogma Neprihanitei Zamisliri, aparitii despre care s-a tot discutat, total pe langa subiect.

Dogma Neprihanitei Zamisliri poate nu are logica pentru unii, dar calugarita si Bernadeta care au confirmat dogma prin revelatiile pe care le-au avut, au toate elementele prin care ii recunoastem pe cei vin in numele Domnului.
Aceste elemente sunt enumerate in Sfanta Scriptura. Atat acea fetita, cat si acea calugarita ne demonstreaza ca Domnul, inca o data, a ales pe cele mai de jos ale lumii ca sa-si arate slava. De altfel Bernadetta a scris ca-i multumeste Domnului pentru mintea ei putina, pentru lipsa de memorie, pentru saracia ei, pentru boala ei, pentru frigul pe care le-a indurat, pentru toate. Pentru ca daca ar fi existat in lume o fiinta mai lipsita de importanta decat ea, acelei fiinte i s-ar fi aratat sfanta Fecioara si nu ei.

Neprihanita Zamislire, ridicarea sfintei Fecioare Maria cu trupul si sufletul la cer, iertarea pacatelor prin intermediul preotilor, Trupul si Sangele Domnului prezente real la Sfanta Liturghie si multe, multe altele, sunt lucruri care tin de credinta, nu de logica sau stiinta. Versetul din Sfanta Scriptura despre care se spune ca ar fi interpretat eronat de catolici, persoanele pe care le-a ales Dumnezeu ca sa-si arate slava (asa cum au fost Iosif, David....), minunile care s-au intamplat si se intmpla la locul aparitiilor, profetiile implinite, sunt elemente suficiente pentru noi sa acceptam ca Biserica Catolica nu a gresit cand a promulgat dogma Neprihanitei Zamisliri. Nu e nevoie de despicarea firului in 4. L-a despicat Biserica si noi credem in ce spune Biserica pentru ca, in primul rand, credem in ceea ce spune Domnul nostru: puterile iadului nu o vor birui.

Si cu asta va spun si eu la revedere. Ma solidarizez si eu domnul Dragomir ca reactie la banarea deja de 2 ori a lui Mihai. I-am citit mesajele si nu am inteles chiar deloc motivele banarii. Poate ca mintea mea e prea scurta sa inteleaga dar n-are importanta. Va doresc tuturor o continua crestere spirituala si chiar daca nu ne cunoastem fizic, sper sa ne vedem si sa ne cunoastem cu totii acolo unde aspiram cu totii sa ajungem si unde vom avea la dispozitie vesnicia sa ne bucuram.

Va doresc si imi doresc sa ne vedem cu totii in Rai.

Doamnă, dacă aţi fi citit ceea ce s-a scris până acum, v-aţi fi dat seama de multe lucruri atât cât se poate bineînţeles. Maica Domnului la Bunavestire nu a primit Duhul Sfânt, ci Duhul Sfânt a umbrit-o pentru a avea loc zămislirea Fiului lui Dumnezeu. Este o diferenţă semnificativă între primirea Duhului şi umbrirea Duhului: umbrirea Duhului a avut loc cu Maria Fecioara la Bunavestire, primirea Duhului a avut loc după Înviere şi Pogorârea Duhului Sfânt. Vă rog deci să faceţi distincţie între acestea şi dacă credeţi că vreun Sfânt Apostol, Părinte sau vreun Teolog ar spune altceva decât ce am spus eu aici vă rog să îmi faceţi şi mie cunoştinţă cu opera şi persoana lui.

Iar în ceea ce îl priveşte pe sfântul Ioan Botezătorul felul în care Duhul Sfânt a lucrat cu el în pântecele Elisabetei ţine tot de iconomia Vechiului Testament, iar nu de iconomia Noului Testament, a "harului interior" aşa cum a fost denumit de mai mulţi utilizatori şi de mai multe ori chiar pe acest fir de discuţie; dar dacă aţi fi ascultat de mine şi aţi fi citit şi studiat cu atenţie v-aţi fi dat seama de aceste lucruri şi nu mai era necesară glosarea pe marginea aceloraşi probleme. Chiar una dintre mărturiile sfântului profet Ioan Botezătorul este Botezul cu Duhul Sfânt cu care Hristos avea să fie Cel Care va boteza; despre acest Botez în Duh Sfânt este vorba atunci când vorbim despre renaşterea la o nouă viaţă din Dumnezeu. Dacă dumneavoastră îmi veţi arăta că Fecioara Maria ar fi fost botezată în Duhul Sfânt înainte de Înviere şi Cincizecime, atunci vă rog să îmi arătaţi şi mie care Sfânt Apostol, care Sfânt Părinte, care Sinod Ecumenic, care Sfânt a spus vreodată aşa ceva. Noi când vorbim, în iconomia Noului Testament, despre primirea Duhului, despre acest Botez în Duh Sfânt vorbim în primul rând (de fapt însăşi Sfânta Tradiţie vorbeşte), nu vorbim despre orice lucrare a Duhului. Mai mult, chiar Hristos a spus foarte clar că Ioan Botezătorul, cel mai mare om care se născuse, era mai mic decât cel mai mic din împărăţia cerurilor, asta pentru a arăta limpede diferenţa dintre cele două iconomii, a vechiului şi noului legământ.

Îmi cer scuze, dar nu fac parte dintr-o sectă gnostică. Ceea ce îmi atribuiţi aici nu are nicio legătură cu felul în care accept eu lucrurile, viziunea respectivă fiind de origine sectantă gnostică şi anatematizată de Biserică.

Dacă dumneavoastră îmi arătaţi un singur mărturisitor al Sfintei Tradiţii care să spună că în cele nouă luni precum şi în anii de viaţă de până la Golgota Fecioara Maria ar fi fost botezată în Duh Sfânt vă rog să îmi faceţi şi mie cunoştinţă cu opera lui; eu unul nu am văzut niciodată nici pe părintele Stăniloae să facă astfel de afirmaţii anti-teologice. De Sfinţii Apostoli, de Sfinţii Părinţi şi în general de Sfânta Tradiţie nici nu mai vorbesc. Dar, repet, dacă dumneavoastră credeţi că lucrurile stau altfel decât spun eu, vă rog să aduceţi Sfânta Tradiţie să vedem dacă spune altceva. Vreau şi eu să văd care este acel reprezentant al Sfintei Tradiţii care să fi afirmat că Botezul în Duh Sfânt ar fi avut loc înainte de Jertfa Răscumpărătoare, de Sfânta Înviere şi de Pogorârea Duhului Sfânt.

Astea-s poveşti; de-astea pot şi eu să spun multe, şi nici să nu aduc nici cel mai mic argument. Mulţi teologi au crezut de fapt altceva. Dealtfel sf. Ioan Damaschinul în expunerea credinţei ortodoxe afirma:
Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, Editura IBMBOR, 2005, pag. 116-117

Am citit ce s-a scris mai inainte.
Practic, Decebal, propuneti (vorbesc si eu la plural, ca sa nu fac nota discordanta) sa judecam iconomia lui Dumnezeu. Poate nu intamplator tocmai Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul stau de-a dreapta si de-a stanga Domnului.

Daca Elisabeta nu a primit Duhul Sfant, atunci de unde stia ea, ca Fecioara Maria este "Maica Domnului meu"? Evanghelistul scrie ca doar a auzit glasul Maicii Domnului si a si stiut ca este insarcinata si nu cu oricine, ci ca poarta in pantece pe Domnul. Si nu numai asta, dar si pruncul ii tresara de bucurie la auzul glasului Fecioarei Maria. Cum asa, daca nu aveau Duhul Sfant?
Unu si cu unu fac doi. Daca Elisabeta, doar la auzul glasului Maicii Domnului se umple de Duh, la fel si pruncul pe care il poarta in pantece, atunci cu atat mai mult Maica Domnului s-a umplut de Duhul Sfant in clipa in care Dumnezeu S-a salasluit in ea. Oricum am intoarce-o, trebuie sa il credem pe evanghelistul Luca:

34.Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?
35.Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.
36.Şi iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă.
37.Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.
38.Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.
39.Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda.
40.Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta.
41.Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,
42.Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43.Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?

Doamnă, deja v-am explicat în postările anterioare, precum şi în cea pe care mi-aţi citat-o mai sus. Şi ca să pun punct citez din Evanghelia după Ioan: "Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred într'Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru că Iisus încă nu Se preamărise." (Ioan 7, 39)

Decebal a sustinut mai multe la inceput (de exemplu ca Sfintei Fecioare nu i s-a sters pacatul stramosesc la Intrupare, ca nu avea importanta acceptul sau pentur zamislire, etc.). Am aratat care este invatatura ortodoxa in aceste cazuri, el si-a schimbat pararea, dar a mai ramas cu un singur lucru, ca Sfanta Fecioara nu a primit har la Intrupare. Practic aceasta afirmatie e ce amia absurda dintre toate celelalte, cred ca e mai gresita decat dogma catolica a Neprihanitei Zamisliri. E si fara logica, din moment ce era Domnul in pantece cum sa nu fie si har? Ar insemna ca de fapt nu e Domnul, ci un om, adica un fel de nestorianism. Desi am dat o multime de citate el continua sa spuna acelasi lucru.

Uite, chiar tu dai citate care afirma in mod clar care este invatatura ortodoxa. Duhul Sfant s-a pogorat peste Sfanta Fecioara (adica harul) si a curatit-o pe Sfanta Fecioara. Cum a curatit-o fara har? Mai da citate si o sa vezi ca toate or sa spuna acelasi lucru, pana la urma o sa afli singur, fara sa mai scriu eu mesaje.

Capitolul 1 din Evanghelia dupa Luca:

<<Şi intrând îngerul la dânsa, i-a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!“
Iar ea, văzându-l, s'a tulburat de cuvântul lui şi cugeta: „Ce fel de închinare e poate fi aceasta?...“. Şi îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu.
Şi iată'n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit“.
Şi a zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?“
Şi răspunzând îngerul, i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri f; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema.>> (Luca 1, 28-35)

Deci: Duhul Sfant se va pogori peste Fecioara Maria si puterea Celui – Preainalt o va umbri. Cel Preainalt este Dumnezeu, El o umbreste pe Fecioara Maria.

f)Puterea prin care Dumnezeu Se descoperă şi creează, asemenea norului luminos de pe muntele Sinai (Iş 24, 16-18) sau a celui de pe Tabor (Lc 9, 34).

<<Şi slava lui Dumnezeu s'a pogorât pe muntele Sinai, pe care norul l-a acoperit timp de şase zile. Iar în cea de a şaptea zi l-a chemat Domnul pe Moise, din mijlocul norului.
Dar chipul slavei Domnului era în ochii fiilor lui Israel ca un foc arzând pe vârful muntelui.
Şi a intrat Moise în mijlocul norului şi s'a suit în munte; şi a stat acolo, în munte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.>> (Iesirea, 16-18)

<<Şi a fost că pe când aceştia se despărţeau de El, Petru I-a zis lui Iisus: „Învăţătorule, bine ne este să fim aici; să face Şi pe când vorbea el acestea, s'a făcut un nor şi i-a umbrit; şi s'au înspăimântat când au intrat în nor.m trei colibe: Ţie una, lui Moise una şi una lui Ilie“; – el neştiind ce spune.
Şi glas s'a făcut din nor, zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, de El să ascultaţi!“>>
(Luca 9, 33-35)

(Parintele Bartolomeu Anania, Biblia, Versiunea Anania, pe http://www.dervent.ro/biblia.php )


<<Astfel, daca Bunavestire a Maicii Domnului este inceputul sfintei iconomii si al intruparii Cuvantului, ziua Cincizecimii este punctul final, pentru ca atunci omul s-a facut prin Duhul Sfant madular al Trupului inviat al lui Hristos.
Acestea sunt coordonatele intre care se incadreaza Cincizecimea, alaturi de toate celelalte fapte legate de Duhul Sfant si de Hristos, pentru ca nu putem concepe hristologia in afara pnevmatologiei (invataturi despre Duhul Sfant), si nici pnevmatologia in afara hristologiei.>>
http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...theos-vlachos/

Iar despre Ioan Botezatorul:

<<Iar îngerul i-a grăit: „Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ţi-a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan.
Şi-ţi va fi el bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.
Că mare va fi el înaintea Domnului; nici vin şi nici băutură tare nu va bea, şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt;>> (Luca 1, 13-15)

Deci: In Evanghelia dupa Luca la capitolul 1 versetul 15, ni se spune: << şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt>>.

Versetele urmatoare
<<Iar când a auzit Elisabeta închinarea Mariei, săltat-a pruncul
în pântecele ei şi s'a umplut Elisabeta de Duh Sfânt,
şi a strigat cu glas mare şi a zis: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
Şi de unde mie aceasta, să vină la mine maica Domnului meu?
Că iată, de cum a ajuns glasul închinării tale la urechile mele, săltat-a pruncul de bucurie în pântecele meu.
Şi fericită este aceea care a crezut că se vor plini cele spuse ei de la Domnul“.
Şi a zis Maria h:
„Măreşte, suflete al meu, pe Domnul, şi să se bucure duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că El a căutat spre smerenia roabei Sale;
că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile; că mi-a făcut mie mărire Cel-Puternic – şi sfânt e numele Lui – şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El.>> (Luca 1, 41-50)



<<Astfel privind lucrurile, intelegem ca Duhul Sfant lucra si asupra profetilor din Vechiul Testament, pentru ca acestia prooroceau despre Cuvantul intrupat, adica despre Hristos, prin puterea si prin energia Duhului Sfant.

Din teologia ortodoxa cunoastem foarte bine faptul ca toate revelatiile lui Dumnezeu din Vechiul Testament au fost revelatii ale celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi, adica ale Cuvantului neintrupat. Insa prezenta Cuvantului se afla in legatura cu cea a Duhului Sfant.

Astfel, Duhul Sfant a fost Acela Care L-a aratat profetilor pe Cuvantul neintrupat si prin Duhul Sfant se descopereau cele ce aveau sa fie.
Sfantul Vasile cel Mare spune ca Duhul Sfant venea in gandul profetilor pentru ca acestia sa prooroceasca binele ce avea sa fie.

Un caz aparte este cel al Sfantului Ioan Inaintemergatorul, care s-a umplut de Duh Sfant de pe vremea cand era un fat de sase luni in pantecele mamei sale. Dupa cum spune Sfantul Grigorie Palama, el a primit prin Duhul Sfant desavarsirea veacului ce va sa fie inca din pantecele mamei sale si a teologhisit despre Hristos. In plus, dupa cum am vazut atunci cand am vorbit despre praznicul Intampinarii Domnului, Dreptul Simeon L-a recunoscut pe Hristos tot prin Duhul Sfant.

Prin urmare, Duhul Sfant a lucrat si in Vechiul Testament, insa in chip diferit de cel in care lucreaza in Noul Testament si in Biserica. Asa cum am spus si mai inainte, in Vechiul Testament Duhul Sfant atragea atentia proorocilor despre calcarea poruncilor si le dezvaluia venirea lui Hristos, in vreme ce in Noul Testament El ii face pe oameni fii ai lui Dumnezeu si madulare ale Trupului lui Hristos si ii indreapta spre indumnezeire.>>

http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...theos-vlachos/

Asta era la nivel de ipoteză de lucru, de aceea îţi doresc să citeşti mai atent altă dată.

Aici am precizat cu totul altceva, anume că Fecioarei Maria nu i s-a făcut o ofertă pe care să o aleagă sau să o respingă, nu i s-au prezentat alternative de alegere iar ea să aleagă ce vrea ea. Dealtfel textul biblic este foarte clar din acest punct de vedere. Interpretarea lui Cătălin este pur şi simplu paralelă cu ceea ce am afirmat, mistificând adevăratul înţeles al spuselor mele, spuse dealtfel, spre deosebire de ale lui, argumentate cu Sfânta Scriptura, cu revelaţia dumnezeiască.

La toate aceste superstiţii şi iuţeli de mână am răspuns deja, ba mai mult am mai adus şi susţinerea Apostolilor şi a Părinţilor Bisericii. Şi ca să pun punct citez din Evanghelia după Ioan: "Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred într'Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru că Iisus încă nu Se preamărise." (Ioan 7, 39) Acest verset din Evanghelia după Ioan arată foarte clar că Fecioara Maria nu a primit Duhul Sfânt sau harul interior la Întruparea Fiului, pur şi simplu pentru faptul că Duhul, potrivit iconomiei Noului Legământ, nu era dat, aşa cum foarte clar afirmă Revelaţia dumnezeiască prin gura Sfântului Apostol Ioan.

De unde reiese ca versetul de mai sus se refera si la Fecioara Maria?

Poate ca ai raspuns la aceste "superstitii si iuteli de mana", cum spui, dar nu ai convins pe nimeni. Iar eu iti spun: "Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă".

Adica Dumnezeu i-a anulat liberul arbitru Fecioarei Maria?!?

Doamnă Miha-Anca, dacă pe voi nu vă conving Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi, adică Sfânta Tradiţie a Bisericii, cred că problema este la voi, nu la Sfânta Tradiţie. În general ca principiu este recomandat ca noi să ne ridicăm la înăţimea şi profunzimea Tradiţiei, iar nu să o coborâm la nivelul nostru şi să ne mai şi tragem de şireturi cu reprezentanţii ei; între Apostoli şi Părinţi pe de o parte, şi un Cătălin2 care a frunzărit două articolaşe pe internet, daţi-mi voie să mă respect pe mine însumi şi să aleg Sfânta Tradiţie şi pe reprezentanţii ei legitimi şi autentici, iar nu pe cineva care nici nu citeşte Tradiţia, nici nu înţelege şi nici nu trăieşte corespunzător. Ceea ce dumneavoastră şi Cătălin continuaţi să faceţi nu este altceva decât să respingeţi pe faţă adevărul dumnezeiesc revelat, pentru că respingeţi pe faţă adevărul Sfintei Scripturi, probabil pe temeiul unor superstiţii religioase nu se ştie cum formate şi de către cine propovăduite şi pe temeiul că noi ştim cu mintea noastră limitată şi neiluminată de Duhul adevărului cum stă treaba mai bine cu adevărurile revelate divin decât chiar mesagerii şi interpreţii autentici ai Revelaţiei. Cred că este cazul să vă mai smeriţi niţel şi să recunoaşteţi neputinţa voastră de a înţelege, iar nu să refuzaţi acceptarea adevărurilor dumnezeieşte revelate. Justificările pe care le-am adus personal, pe lângă citatele din Scriptură şi din Tradiţie sunt oricum, pentru un creştin mai răsărit, suficient de potrivite pentru a justifica poziţia, nu a mea, ci a Sfintei Tradiţii.

Absolut corect!

In afara de versetele din Biblie, nu prea vad, in afara unei pareri personale inspirate din lucrari protestante, cu privire la har, la care Stinti Parinti faceti referinta si pe care ii invocati ca argument persuasiv pentru cei, care nu va cred pe cuvant?

Eu am adus ca argument lucrarea Pr. Staniloae "Fecioara Maria la ortodocsi si catolici", lucrare in care autorul se foloseste de Sf. Traditie si de lucrari ale catolicilor scrise printre altele de Jugie, teolog catolic, conceptii ale caruia le compara cu invatatura ortodoxa.

Grace - Baker's Evangelical Dictionary of Biblical Theology
Dar dictionarul ortodox ce spune? Ar fi interesant de stiut.

Decebal , eu nu am pareri personale, ci ma inspir din Sfintii Parinti.

Şi ca să pun punct citez din Evanghelia după Ioan: "Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred într'Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru că Iisus încă nu Se preamărise." (Ioan 7, 39) Acest verset din Evanghelia după Ioan arată foarte clar că Fecioara Maria nu a primit Duhul Sfânt sau harul interior la Întruparea Fiului, pur şi simplu pentru faptul că Duhul, potrivit iconomiei Noului Legământ, nu era dat, aşa cum foarte clar afirmă Revelaţia dumnezeiască prin gura Sfântului Apostol Ioan.

Doamnă Miha-Anca, dacă pe voi nu vă conving Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi, adică Sfânta Tradiţie a Bisericii, cred că problema este la voi, nu la Sfânta Tradiţie. În general ca principiu este recomandat ca noi să ne ridicăm la înăţimea şi profunzimea Tradiţiei, iar nu să o coborâm la nivelul nostru şi să ne mai şi tragem de şireturi cu reprezentanţii ei; între Apostoli şi Părinţi pe de o parte, şi un Cătălin2 care a frunzărit două articolaşe pe internet, daţi-mi voie să mă respect pe mine însumi şi să aleg Sfânta Tradiţie şi pe reprezentanţii ei legitimi şi autentici, iar nu pe cineva care nici nu citeşte Tradiţia, nici nu înţelege şi nici nu trăieşte corespunzător. Ceea ce dumneavoastră şi Cătălin continuaţi să faceţi nu este altceva decât să respingeţi pe faţă adevărul dumnezeiesc revelat, pentru că respingeţi pe faţă adevărul Sfintei Scripturi, probabil pe temeiul unor superstiţii religioase nu se ştie cum formate şi de către cine propovăduite şi pe temeiul că noi ştim cu mintea noastră limitată şi neiluminată de Duhul adevărului cum stă treaba mai bine cu adevărurile revelate divin decât chiar mesagerii şi interpreţii autentici ai Revelaţiei. Cred că este cazul să vă mai smeriţi niţel şi să recunoaşteţi neputinţa voastră de a înţelege, iar nu să refuzaţi acceptarea adevărurilor dumnezeieşte revelate. Justificările pe care le-am adus personal, pe lângă citatele din Scriptură şi din Tradiţie sunt oricum, pentru un creştin mai răsărit, suficient de potrivite pentru a justifica poziţia, nu a mea, ci a Sfintei Tradiţii.

Ar fi de dorit sa citesti mai intai lucrarea si apoi sa-ti dai cu parerea. Daca ceva din cele scrise de Pr. Staniloae nu ti se pare in ordine, atunci scrie un mesaj, ca sa discutam despre acest lucru. A critica fara a sti ce critici, e inutil.

Daca, dupa conceptia ta, Decebal, Duhul Sfant primit de Elisabeta, si implicit de pruncul, Sf. Ioan Botezatorul, tine de iconomia Vechiului Testament, atunci nu am nimic de adaugat!
Daca Ruda sa, Elisabeta, a primit Duhul Sfant doar la auzul salutului Maicii Domnului, atunci cu atat mai mult a primit Sfantul Duh Maica Domnului!
Altceva nu mai comentez, ca ar fi inutil!
In general nu ma intereseaza parerile neoprotestante.

Ne convine sau nu, asa e. Duhul Sfant se pogoara abia dupa inaltarea la cer a Domnului, caci spune Hristos Domnul"Daca eu nu voi pleca, nu va va veni Mangaietor"(citata aproximativ, cand gaasesc sursa vin cu citatul exact).
asadar, pogorarea Duhului Sfant are loc doar la cincizecime.
PAna atunci vb de o alta iconomie a Duhului Sfant, aceea de viata facator, caci spune in cartea iov:Dumnezeiescul Duh pe mine m'a făcut, suflarea, ea mă'nvaţă, a Celui-Preaputernic.
.

Deci faptul ca Maica Domnului L-a purtat pe Iisus Hristos nu inseamna nimic? Nu cred acest lucru.
Dar Elisabeta, care a primit Duhul Sfant, asa cum scrie in Luca 1,1, 41? Nici ea nu a primit Duhul Sfant?

Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt,

Intr-adevar, asa spune Domnul Iisus Hristos, ca trebuie sa plece El, ca sa vina Mangaietorul. Acest lucru este valabil pentru restul omenirii, care nu primise Duhul Sfant in situatii de exceptie ca acestea: Maica Domnului, la intruparea Domnului, si Elisabeta ruda sa, la salutul Maicii Domnului, asa cum ne spune Evanghelistul Luca. Atat Maica Domnului, cat si pruncul ce urma sa se nasca, Sf. Ioan Botezatorul, au ajuns sa stea de-a dreapta si de-a stanga Domnului Iisus Hristos. Asta ar trebui sa ne dea de gandit.
Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta.
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ria-79904.html

Nu am zis lucrul asta. Cum as putea? Doar ca am invatat ca pana la Cincizecime vorbim de o lucrare diferita a Duhului, fata de cea de dupa Cincizecime. daca in Vt Duhul Sfant se pogora asupra oamenilor, pentru a-i lumina in scrieri sau in hotarari, in Nt vedem Duhul care se coboara si salasluieste in ei. In ceea ce o priveste pe Maica Domnului, statutul ei e cu totul special. Orice incercare de a da o explicatie, ramane doar la nivel de supozitie. dar e clar ca cu Imparateasa Cerurilor lucrurile au stat diferit fata de restul oamenilor. Am intalnit pareri care cred ca prima persoana care a aflat Vestea cea Buna, a Invierii a fost tocmai Imparateasa. Si cred lucrul acesta, pentru ca e in firescul lucrurilor ca Ei s a i se acorde o cinste mai speciala, ca una ce a purtat, a nascut, a hranit, a ingrijit pe Domnul.
Singura care, cred eu, a avut un statut mai special decat restul omenirii a fost Maica Domnului.
In cazul Elisabetei a fost o cercetare a Duhului, care ii da cuvant proroocesc. Ptr ca atunci nu vorbim inca de salasluirea Duhului.

Asta am afirmat si eu pana acum. Maica Domnului e singura care are un statut special, tocmai din cauza sfinteniei, nefacand pacate. Inainte de pogorarea Duhului Sfant si instituirea Botezului este curata de urmarile pacatului stramosesc, la Intrupare. Decebal sustine ceva imposibil, ca nici Maica Domnului nu a primit har la Intrupare. E ceva imposibil pentru ca era insusi Dumnezeu Fiul, evident ca era si har, tocmai de aceea a fost curata de pacatul stramosesc. Nu avea cum sa fie doar harul acela exterior din Vechiul Testament, altfel nu ar mai fi fost Dumnezeu in pantece, ci un om, cum spuneau nestorienii.

Ma gandesc ca Duhul Sfant, care a umplut-o pe Elisabeta, ruda Fecioarei Maria, era indreptat in primul rand inspre cel, care urma sa devina Sf. Ioan Botezatorul.
Despre Sf. Ioan Botezatorul am gasit un articol interesant, care spune asa:
Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezatorul a saltat in pantecele maicii sale, in momentul in care Elisabeta se intalneste cu Fecioara Maria atunci cand aceasta Il purta in pantece pe Domnul. Desi a saltat in pantece, Ioan afirma ca "nu-L stia pe Domnul” (Ioan 1, 31). Aceasta marturisire a lui Ioan este adevarata, caci el nu putea cunoaste din proprie experienta ca Cel purtat in pantecele Mariei este Fiul lui Dumnezeu.

Parintele Dumitru Staniloae, comentand acest episod, spune ca Ioan "a simtit venind din Acela o lumina, sau de la Duhul Sfant din El, care l-a facut sa salte de bucurie. Sunt cunostinte care apar in noi in chip tainic, fara niciun efort al nostru de a le castiga”.

Raspunsul la intrebarea "Cum ajunge sa-L cunoasca Sfantul Ioan Botezatorul pe Hristos?", il gasim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care reda marturia Botezatorului: "Cel ce m-a trimis pe mine sa botez cu apa, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se si ramanand peste El, Acesta este Cel ce boteaza cu Duhul Sfant. Si am vazut si marturisit ca El este Fiul lui Dumnezeu" (In 1, 33-34).

Parintele Dumitru Staniloae, talcuieste acest eveniment astfel: "Dumnezeu il poate face pe om sa auda in forma omeneasca ceea ce vrea El sa-i spuna, si sa vada in forma in care vad ochii omenesti vointa Sa dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc cand Dumnezeu i-a spus cum va cunoaste pe Fiul Sau intrupat, si a fost apostol cand a vazut pe Duhul Sfant pogorat peste Hristos si a auzit glasul Tatalui cu privire la El. Cum putea vorbi omeneste Fiul lui Dumnezeu intrupat, asa si Tatal Lui a putut "vorbi" sau face pe Ioan sa-L auda vorbind. Se arata si in aceasta ca omul este dupa chipul lui Dumnezeu".
Continuare...
http://www.crestinortodox.ro/religie...rul-98649.html

Aşa este, asta susţin şi Sfinţii Apostoli şi Părinţii, şi asta susţinea şi Cătălin cu privire la harul interior.

În ceea ce priveşte primirea harului interior, lucrurile nu au stat diferit în cazul Mariei Fecioara. Iar sfântul apostol Ioan afirmă foarte clar, iar aceasta este Revelaţie dumnezeiască, "Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred într'Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru că Iisus încă nu Se preamărise." (Ioan 7, 39) Iar dacă Duhul nu era dat, în chip interior cum a mai fost numit aici, înseamnă că nu era dat nici pentru Fecioara Maria. Asta nu înseamnă că Maria nu avea har în chip exterior, cum a mai fost numit aici, dar pe cel interior, care numai după preamărirea lui Hristos a fost dat, pe acela nu îl avea, chiar dacă superstiţioşii religioşi, care dealtfel după cum se vede şi pe acest topic se contrazic ei pe ei înşişi, preferând măsluirea adevărului în favoarea apărării superstiţiei lor, cred altceva în superstiţia lor.

Este imposibil din punctul de vedere al limitelor tale de înţelegere a argumentelor celorlalţi, precum şi din acela al contradicţiilor evidente în care te-ai băgat până acum. După cum arată şi citatul din Evanghelia după Ioan, dăruirea harului interior, sau a Duhului Sfânt în sensul în care evanghelia a patra vorbeşte, nu este condiţionată doar de dumnezeirea Fiului, ci şi de preamărirea lui Hristos. Cu alte cuvinte a susţine cele susţinute mai sus de Cătălin este egal cu a vorbi împotriva Revelaţiei Sfintei Scripturi. Iar Scriptura spune clar: "Iar aceasta a spus-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred într'Însul. Că Duhul încă nu era dat, pentru că Iisus încă nu Se preamărise." (Ioan 7, 39) Dăruirea Duhului sau a harului interior este legată în mod evident şi condiţionată de preamărirea lui Hristos. Deci falsul argument al lui Cătălin îşi dovedeşte adevărata natură, şi implicit acest fals argument nu poate fi adus în slujba apărării unei superstiţii religioase. Faptul că Fecioara Maria nu a făcut păcate sau că i s-ar fi şters păcatul originar nu înseamnă că ea ar fi avut Duhul Sfânt în sensul în care Evanghelia după Ioan vorbeşte despre dăruirea Duhului Sfânt. Maica Domnului nu o fi avut păcate, dar ea nu avea Viaţa Învierii în ea la modul în care numai prin Pogorârea Duhului Sfânt ea poate fi făcută prezentă în viaţa tuturor oamenilor, inclusiv în viaţa Maicii Domnului.

Faptul că Fecioara Maria L-a zămislit pe Iisus, asta nu înseamnă că în aceeaşi clipă ea s-ar fi născut duhovniceşte de la Sfântul Duh, şi asta pentru că pentru ca Misterul Baptismal să fie operant era necesară Jertfa răscumpărătoare a Domnului şi Învierea făcătoare-de-Viaţă; de-abia prin Hristosul răstignit, mort şi înviat îşi poate căpăta şi Fecioara Maria naşterea spirituală de la Duhul Sfânt, Hristos lucrând de-acum prin Sfintele Sale Mistere şi prin Harul dumnezeiesc ridicarea fiinţelor umane la a fi făpturi noi, o creaţie nouă în Domnul. "Că în Hristos Iisus nici tăierea împrejur nu este ceva, nici netăierea împrejur, ci făptura cea nouă." (Galateni 6, 15) "Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi." (II Corinteni 5, 17) Iar a fi în mod deplin făpturi noi, pentru oricine nu doar pentru Maica Domnului, nu era posibil decât după Răstignirea Domnului, Moartea Lui, Învierea şi Înălţarea la Cer. De-acum prin Duhul Sfânt făgăduit şi trimis Hristos şi Dumnezeu Tatăl operează înnoirea ontologică a oamenilor.

Pe lângă acestea voi aduce spre lămurire şi un citat de la Sf. Chiril al Alexandriei de la comentariul său asupra Ioan 12, 24 (Adevăr vă spun: "Dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce rod mult") precum şi o notă a Părintelui Stăniloae la acest comentariu. (A se vedea Comentariul Sf Chiril la Evanghelia după Ioan, ediţie 2000, pag. 772-773)

După aceste citări cred că lucrurile sunt mai lămurite. Chiar la sfârşitul notei Părintele Stăniloae vorbeşte despre învierea deocamdată numai cu sufletul. Propriu-zis cam asta ar însemna şi naşterea din Duhul Sfânt, iar acesta este unul dintre sensurile Botezului şi ale Naşterii din nou, de sus, din Dumnezeu, anume de a opera o renaştere sau o înviere spirituală, lucru care nu a avut deci loc cu Fecioara Maria la zămislirea Domnului în ea. După cum se vede subliniat în ambele citate, viaţa nouă, restaurată ontologic, a tuturor (inclusiv a Maicii Domnului), întemeiată în Hristos este rodul pătimirilor, morţii şi învierii Domnului Iisus Hristos. Aici vedeţi deci nu cuvintele mele, ci ale Sfinţilor Apostoli, ale Sfinţilor Părinţi şi ale Teologilor Bisericii. Posibil ca astea să nu se înscrie printre sursele ortodoxe consultate şi înţelese de Cătălin2.

Decebal, deci din punctul tau de vedere, Iisus Hristos S-a nascut dintr-o fecioara, care mai avea pacatul stramosesc; deci a vietuit cu pacatul.
Mentionez ca ma disociez cu totul de asa parere.

Interpretarea dumneavoastră cu privire la mine este greşită. Şi vă rog ca atunci când mai trageţi astfel de concluzii să veniţi cu argumente, nu doar cu afirmaţii nefondate. Văd că gândirea superstiţioasă se aplică şi în alte cazuri decât în cazul strict al Religiei. Cine ştie, poate mizaţi pe modalitatea de "gândire" a "ortodocşilor", la care simplele afirmaţii nefondate capătă, prin simplul fapt că sunt rostite, valoare şi putere de adevăr; cam acelaşi lucru îl fac şi politicienii o dată la patru ani şi se vede că le merge treaba, "ortodocşii" "gânditori" îi votează şi cu două mâini.

Gandire superstitioasa, bazata pe cele scrise de Pr. Staniloae?!? N-as zice. Daca argumentele aduse de mine nu te-au convins, nu e vina mea.
Si te rog, cand vorbesti despre mine, nu scrie ortodox intre ghilimele, rumânule! Nu cred ca ai caderea sa ne impui punctul tau de vedere.

Va referiti la Evanghelia dupa Ioan 16,7-8


<<Dar vă spun Eu vouă adevărul: De folos vă este ca Eu să Mă duc. Că dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi. Şi El, odată venit, va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată (b) >> (Ioan 16,7-8)
b) Duhul Sfânt va rupe vălul ignoranţei şi va da pe faţă (va vădi) trei realităţi care-i privesc pe oameni: păcatul acestora de a nu-L fi recunoscut pe Iisus drept Fiul lui Dumnezeu; dreptatea lui Iisus de a Se fi declarat pe Sine Fiul lui Dumnezeu, atestată prin revenirea Sa la Tatăl; în final, Dumnezeu îl judecă şi-l condamnă pe Satana.

<<dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte de toate cele ce v'am spus Eu.>> (Ioan 14,26)

<<Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede (a), Acela va mărturisi despre Mine.>> (Ioan 15,26)

[a) Purcederea (de la latinescul procedo) este mişcarea prin care Duhul Sfânt izvorăşte din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul, într'o permanentă comuniune treimică. Sfântul Duh este şi „Duhul Adevărului“, pentru că prin el şi prin lucrarea Sa în lume cunoaştem adevărul total despre Dumnezeu. Text fundamental pentru elaborarea şi formularea articolului 8 din Simbolul Credinţei.]

<<Inca din primul an al activitatii Sale mesianice, cand incepe sa se ocupe de pregatirea celor doisprezece Apostoli pentru misiunea lor viitoare, Domnul fagaduieste ucenicilor Sai ca vor fi asistati de Sf. Duh ori de cate ori vor fi prigoniti din pricina numelui Sau (Matei 10, 19-20).

In cuvantarea de despartire pe care le-o adreseaza inainte de a-i lasa singuri, de patru ori le promite ca le va trimite un Mangaietor, care sa-i intareasca in necazuri si sa-i desavarseasca opera.
- in prima fagaduinta (Ioan 14,16-17), El le spune ca acest Mangaietor, Duh al adevarului, va ramane cu ei in veac
- intr-a doua (Ioan 14, 26), El ii anunta ca Duhul Sfant ii va invata toate si le va aduce aminte de toate cuvintele Sale
- acum, in a treia fagaduinta, adauga: "Iar cand va veni Mangaietorul pe care ii voi trimite voua de la Tatal, Duhul adevarului, care de la Tatal purcede, acela va marturisi pentru Mine" (Ioan 15, 26).
- in ultima fagaduinta spune: "Ci adevarat va spun: Mai de folos va este sa Ma duc, ca de nu Ma voi duce Eu, Mangaietorul nu va veni la voi, iar de Ma voi duce il voi trimite la voi. Si venind acela va vadi lumea de pacat si de dreptate si de judecata; de pacat, pentru ca nu cred in Mine; de dreptate, pentru ca la Tatal Meu Ma duc si nu Ma veti nai vedea; si de judecata, pentru ca Stapanitorul lumii acesteia a fost judecat.
Inca multe am a va spune, dar nu le puteti purta acum; iar cand va veni Acela, Duhul adevarului, va va calauzi la tot adevarul, caci nu va rorbi dela Sine, ci cate va auzi va vorbi si cele viitoare va va vesti. Toate cate are Tatal ale Mele sunt. De aceea am zis, ca din al Meu va lua si va va vesti" (Ioan 16, 7-15).>>
(Trimiterea si rolul Sfantului Duh in Biserica (Ioan 15, 26; 16, 7-15)
http://www.crestinortodox.ro/paste/p...ica-71087.html

@lore86
Spuneti dvs.: << In ceea ce o priveste pe Maica Domnului, statutul ei e cu totul special. Orice incercare de a da o explicatie, ramane doar la nivel de supozitie.>>

Cred ca daca am citi Sfanta Scriptura cu credinta in Dumnezeu si cu iubire de Dumnezeu, am intelege cu siguranta Cuvantul lui Dumnezeu. Si nu cred ca ar mai fi nevoie de explicatii suplimentare, care se pare ca mai mult incurca; n-au darul de a limpezi gandul.

<<Şi intrând îngerul la dânsa, i-a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!“

Iar ea, văzându-l, s'a tulburat de cuvântul lui şi cugeta: „Ce fel de închinare e poate fi aceasta?...“. Şi îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu.
Şi iată'n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit“.

Şi a zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?“
Şi răspunzând îngerul, i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri f; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema.>> (Luca 1, 28-35)

Deci: Duhul Sfant se va pogori peste Fecioara Maria si puterea Celui – Preainalt o va umbri. Cel Preainalt este Dumnezeu, El o umbreste pe Fecioara Maria.

@lore86

Iata ce spune Sfantul Nicolae Velimirovici:

<<"Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu." Nu te teme, copila mea! Nu te teme, tu, fiica lui Dumnezeu cea plina de har! Nu te teme, preabinecuvantata tuturor celor muritori, pentru ca binecuvantarea Domnului se va pogori prin tine peste toti oamenii! Nu te teme, caci ai aflat har de la Dumnezeu!

Aceste ultime cuvinte ale Arhanghelului se impotrivesc unor teologi din apus, cu privire la "conceptia imaculatei", pe care o au ei; cu alte cuvinte, faptului ca Fecioara Maria s-a nascut din parinti care nu aveau nici o urma din pacatul lui Adam sau din urmarea acelui pacat. Daca ar fi fost asa, de ce ar fi spus ingerul ca a aflat har de la Dumnezeu? Harul lui Dumnezeu, care are si intelesul de iertare, este aflat de catre cel caruia ii este de folos harul si de catre cel care il cauta.
Preacurata Fecioara se ostenise cu vrednicie ca sa-si inalte sufletul la Dumnezeu si fusese intampinata de harul lui Dumnezeu pe calea acestei inaltari.


(Sfantul Andrei Criteanul, cugetand prin insuflarea lui Dumnezeu, la menirea marelui Arhanghel, comenteaza la Bunavestire despre Preasfanta Fecioara: "Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu, har pe care Sara nu l-a primit, nici Rebeca nu l-a simtit; ai aflat harul de care nici macar marea Ana nu a fost vrednica, nici Penina, potrivnica ei.

Desi au ajuns mame, ele si-au pierdut fecioria, dar tu, ajungand mama, ti-ai pastrat fecioria intreaga. Asadar nu te teme, caci tu ai aflat har la Dumnezeu - har pe care numai tu l-ai aflat de la inceputul veacurilor si nimeni altcineva!")

Sufletul Fecioarei Maria linistindu-se, vestitorul inaripat al lui Dumnezeu ii vesteste cea mai de pret veste din ceruri: "Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema si domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit."

Vestitorul lui Dumnezeu vorbeste lamurit si amanuntit. Vei lua in pantece: adica in trup.

Psalmistul a folosit aceeasi expresie cand a spus: "si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele" (Psalm 50/51:10). Intarind cuvintele "in pantece", este ca si cum Arhanghelul vrea sa se pazeasca dinainte impotriva teoriei gresite a docetistilor eretici, ca Hristos nu a avut trup adevarat, nici nu S-a nascut cu adevarat; ca El nu a fost adevarat, om cu trup, ci asemanarea Sa.>>
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ire-82533.html

<<"Duhul Sfant se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea cea numita stearpa. Caci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta."

Un raspuns intreg si deplin, care aduce multumire. Dumnezeu, acolo unde El voieste, indeparteaza legile firii. Firea si randuiala firii sunt ca si cum nu ar exista, atunci cand Dumnezeu cel viu implineste voia Lui in lucrarea mantuirii omului.

"Harul nu intra in legea firii", spune Grigorie din Neocezarea (La Bunavestire). El Insusi Innoitorul tuturor lucrurilor, Domnul Iisus, adevereste ca Duhul este cel ce da viata (Ioan 6:63).

Duhul da viata in chip nemijlocit si mijlocit. Duhul lui Dumnezeu a dat viata in chip nemijlocit in Rai, inainte de pacat.

Dupa pacat, Duhul lui Dumnezeu a dat viata in chip mijlocit, prin zidirea sufletului si a trupului. Socotim ca aceasta lucrare mijlocita a Duhului este "fireasca", potrivit legii firii. Numai Duhului lui Dumnezeu I Se cuvine puterea nemarginita de a da viata in chip nemijlocit, dupa voia Sa cat si dupa voia lui Dumnezeu, pentru mantuirea oamenilor.

Dar, in legatura cu darul mijlocit al vietii, Duhul este Domnul si Datatorul-de-viata. Firea, in sine, este numai o umbra, o perdea, prin care lucreaza Duhul. Dar exista trepte de lucrare mijlocita, caci Duhul lucreaza uneori mai mult, alteori mai putin mijlocit.

Avem asemenea exemple la femeile cu rod si la cele fara rod. Cazul batranei Elisabeta a fost mijlocit, dar intr-o masura mai mica, la fel si cu mama lui Isaac, si a lui Samson, si a lui Samuel. Zamislirea de catre o femeie mai varstnica nu se poate numi lucrare mijlocita a Duhului, ca si a tuturor femeilor de la Eva incoace, cu rod sau fara, care fac pacate, mai multe sau mai putine, legate de poftele si patimile lor pamantesti.

Singura zamislire printr-o bunavestire nemijlocita, prin lucrarea Duhului vietii, este zamislirea de catre Preacurata Fecioara Maria. In istoria facerii de la Adam pana la Hristos nu fusese niciodata un asemenea caz. Acesta a fost singurul caz al tuturor veacurilor si singurul in vesnicie, apartinand atat acelei vremi, cat si vesniciei, acela al Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

"Caci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta." Aceasta inseamna ca tot cuvantul lui Dumnezeu este deplin in desavarsirea lui. Prin insuflatul Prooroc Isaia, Dumnezeu vorbeste astfel: "Iata, fecioara va lua in pantece si va naste fiu" (Isaia 7:14). Doamne, aceasta urmeaza sa se intample. Chiar de la intemeierea lumii, numai Dumnezeu a spus: "El a spus si s-a facut!" "Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lamurit in foc, curatat de sapte ori" (Psalm 11:6).

Fecioara Maria nu a pus la indoiala cuvintele lui Dumnezeu, vestite de Arhanghel. Daca s-ar fi indoit, asa cum s-a indoit preotul Zaharia, ar fi fost si ea pedepsita ca si Zaharia. Desi exista o asemanare in intrebarile puse ingerului de catre Zaharia si Maria, inimile lor erau cu totul deosebite - si Dumnezeu vede inima omului. Doua inimi fara de asemanare pot da glas acelorasi cuvinte.

Ascultand istorisirea data de vestitorul lui Dumnezeu, cea mai smerita dintre toate fecioarele cele smerite, a sfarsit vorbirea cu Arhanghelul cu cuvinte linistite: "Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau." Ea nu spune: "Iata roaba ta, o, Arhanghele", ci spune "roaba Domnului", intrucat ea stie ca Arhanghelul este doar un vestitor al Voii lui Dumnezeu si ca el, desi puternic si nemuritor, este doar un slujitor al Dumnezeului celui viu.

Pe de alta parte, ea nu spune: "fie mie dupa cuvantul Domnului", ci"dupa cuvantul tau", aratand astfel cinste fata de capetenia nemuritoare a ostii ceresti. Atat un gand cat si celalalt arata ascultarea cea mai binevoitoare si smerenia cea mai desavarsita. Un raspuns atat de chibzuit putea fi dat numai de catre o inima curata in chip desavarsit, caci intr-o asemenea inima se toarna cel mai indata dreapta judecata.

In clipa ispitei din Rai, Eva a uitat aceste cuvinte, si a luat aminte la cuvintele lui Satan, inima ei facandu-se necurata in clipa aceea. Din pricina acestei necuratii, dreapta ei judecata a parasit-o. Inima Evei s-a necuratit din pricina mandriei si a neascultarii si mintea ei s-a intunecat; din pricina mandriei si a neascultarii fata de Dumnezeu, lumea cea veche a cazut, oamenii s-au facut stricaciosi, si intreaga zidire se afla in suferinta.

Lumea cea noua se zideste pe smerenie si ascultare. Smerenia si ascultarea Preasfintei Maici a Domnului nu se pot grai in cuvinte. Numai Fiul ei, Mantuitorul si Innoitorul intregii zidiri o va intrece prin smerenia si ascultarea Lui.>>
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ire-82533.html

Eu tot nu inteleg de ce insisti atat pe ceva fara sens. Harul exterior este exterior, cum e calculatorul fata de tine. Fecioara Maria nu avea cum sa aiba doar harul exterior, pentru ca Iisus era in pantece, impreuna cu harul, deci era interior, evident. Tocmai de aceea a fost curatata Sfanta Fecioara de pacatul stramosesc, ca sa primeasca tot harul, altfel nu se putea naste Mantuitorul.
Spui ca harul s-a dat la Cincizecime, dar si iertarea pacatului stramosesc tot dupa Cincizecime s-a dat. Jertfa Mantuitorului si lucrarea Sa era stregerea acestui pacat, adica a ridicarii firii omenesti. Harul nu il puteau primi oamenii din cauza aceluiasi lucru, a pacatului stramosesc. Si vezi ca Fecioarei i s-a sters la intrupare si pacatul stramosesc, care se face doar prin Botez.

Multumim, Nastya, pentru mesajele edificatoare de mai sus.
Tot pe aceeasi linie a smereniei totale se inscrie si raspunsul Fecioarei Maria, Maica Domnului, pe care i-l da Elisabetei:
Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu?
Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu.
Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul.
Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul.
Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui. (Luca 1, 42-49)

Este fără sens pentru tine, pentru că negi pe faţă adevărul revelat al Sfintei Scripturi, pentru a susţine erezia ta superstiţioasă. Cu harul exterior nu stau lucrurile chiar aşa de simplu; harul exterior era şi el un har care lucra asupra sufletului, dar nu atât de profund ca Duhul după Pentecost. Duhul Sfânt ca har exterior lucra şi el asupra sufletului, dădea iluminări şi profeţii şi vederi dumnezeieşti, şi era vorba în esenţă de ceva caracterizat prin sfinţenie. Deci raportul sfinţeniei Duhului cu sufletul şi duhul omului în Vechiul Legământ nu era asemenea raportului între un calculator şi un om; aş spune că prin ceea ce ai spus, dincolo de cât de necunoscător te arăţi, ai spus chiar o blasfemie, dacă ai ajuns să consideri pe Duhul Sfânt la acelaşi nivel cu un calculator. Tu nu observi că tocmai ai spus o blasfemie?

Văd că te ţii în continuare pe poziţia de a te pune împotriva Revelaţiei Sfintei Scripturi. Acolo spune foarte clar că Duhul nu era dat pentru că Iisus nu Se preamărise. Cu alte cuvinte este evidentă condiţionarea de preamărirea lui Hristos pentru dăruirea Duhului. Nu este suficient faptul că Hristos era Dumnezeu întrupat, ci trebuia să aibă loc şi lucrarea de mântuire, adică jertfa şi învierea. Doar după Înviere şi Pentecost Duhul Sfânt Se pogoară ca har interior. Sfântul Ioan Damaschin spune că Fecioara Maria a fost curăţită de Duhul Sfânt la întruparea Fiului, dar nu spune nimic despre primirea Duhului ca har interior; asta este pur şi simplu inovaţia superstiţioşilor care trec şi peste cuvintele Sfinţilor Apostoli, şi peste cele ale Sfinţilor Părinţi, doar pentru a îşi "impune" părerea lor superstiţioasă, chipurile având legitimitate teologică. Lucrarea Duhului Sfânt ca har interior se referă la lucrarea în interiorul spiritului, a duhului, nu la lucrarea în interiorul trupului sau în interiorul pântecelui.

Dealtfel, după cum am mai subliniat, nici dogma vaticană a imaculatei concepţii nu spune decât că Fecioara Maria a fost ferită de orice întinare sau pată a păcatului originar, dar nu spune că Fecioara avea Duhul Sfânt ca har interior, cu alte cuvinte nu spune că Fecioara ar fi fost în stare de har sfinţitor, aşa cum înţelegem în Noul Legământ a fi în har sfinţitor, precum spuneau unii adepţi ai catolicismului chiar şi aici pe forum. De aceea, în acest context, i-am şi întrebat pe catolicişti ce mai înţeleg ei prin acel "plină de har", devreme ce dogma imaculatei concepţii nu spune că Fecioara Maria ar fi fost plină de har, ci doar ferită de păcatul originar.

După cum am spus şi mai sus, sfântul Ioan Damaschin spune că Fecioara Maria a fost curăţită de Duhul Sfânt, a primit puterea de a primi dumnezeirea Cuvântului şi puterea de a naşte, dar nu spune că Fecioara Maria ar fi primit Duhul Sfânt ca har interior. Deci asta este poziţia unor sfinţi părinţi răsăriteni, şi asta este şi poziţia lui Stăniloae. Din ceea ce am citit nici ei nu spun mai mult de atât. Eu nu am văzut ca vreunul dintre voi să aducă măcar un singur citat de la sfinţii părinţi din care să rezulte că spusele voastre ar avea vreo legătură cu credinţa ortodoxă. Văd că faceţi numai afirmaţii, atât tu cât şi doamna Miha-Anca, dar nu aduceţi nici măcar un argument biblic, patristic, dogmatic pentru a vă susţine poziţia; în cazul vostru totul rămâne la nivel declarativ, aveţi impresia că trebuie să vă credem pe cuvânt, doar pe baza faptului că aşa spuneţi voi că stau lucrurile. Dar justificări, argumente ioc!

Parintele Teofil Pârâian ne talmaceste (daca mai era nevoie) cuvantul Domnului din Evanghelia dupa Luca 1, 28-35

<<Maica Domnului a fost si este locas infrumusetat al Preasfintei Treimi. De unde stim? Cum am ajuns la gandul acesta? Am ajuns urmarind relatarea de la Bunavestire, pe care o face Sfantul Evanghelist Luca in Evanghelia sa.

Cand Preasfanta Fecioara Maria a intrebat: "Cum va fi aceasta?" (cum voi putea fi mama, de vreme ce nu stiu de barbat si nu am in vedere niste legaturi de felul acesta, care m-ar putea face mama?; cum pot sa-L nasc pe Fiul lui Dumnezeu?), ingerul binevestitor a zis asa:

"Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; de aceea, Sfantul care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema" (Luca 1, 35).

Sunt cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Stiti ca noi credem in Dumnezeu unul in fiinta si intreit in persoana. E o taina de nepatruns, dar o taina in care noi credem. Si marturisim ca Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat din Preasfanta Fecioara Maria de la Duhul Sfant si S-a facut om, fiind de fata si Dumnezeu Tatal, Care a umbrit-o ("puterea Celui Preainalt te va umbri"), si Dumnezeu Duhul Sfant, Care S-a pogorat peste Preasfanta Fecioara, si Dumnezeu Fiul, Care S-a intrupat si S-a nascut din Preasfanta Fecioara Maria.

Cele trei Persoane ale Sfintei Treimi au fost de fata in Preasfanta Fecioara Maria si raman de fata pana in vesnicia vesniciilor. De ce? Pentru ca Maica Domnului nu L-a purtat pe Domnul Hristos numai in pantecele ei, ci L-a purtat si in inima ei. O mama nu se desparte de copil atunci cand il naste; desi copilul se desparte de mama, el ramane in inima mamei in vesnicie. O mama este mama in vesnicie, nu-i in vremelnicie.

Maica Domnului ramane locas al Preasfintei Treimi, pentru ca il poarta si in inima ei pe Domnul nostru Iisus Hristos, il are pe Duhul Sfant asupra ei si il are pe Tatal ceresc impreuna cu ea; asa incat Maica Domnului, fiind ea insasi locas al Preasfintei Treimi, ne poate ajuta sa venim si noi locas infrumusetat al Treimii celei dumnezeiesti.>>

Părintele Teofil Pârâian, Maica Domnului in spiritualitatea ortodoxa
http://www.crestinortodox.ro/sarbato...oxa-68630.html

<<Indemnul pe care ni-l da Biserica acum, sa o pomenim pe Maica Domnului, cuprinde in contextul lui sapte calitati care tin de Maica Domnului.

Mai intai, pe Maica Domnului, pe Fecioara Maria, o numim Preasfanta; dupa aceea, curata; apoi, preabinecuvantata - a treia; marita - a patra; stapana noastra - a cincea; de Dumnezeu Nascatoarea - a sasea; si pururea Fecioara Maria - a saptea.

Deci sapte lucruri care tin de Maica Domnului. Cine nu cunoaste ceva despre Maica Domnului, poate invata, daca e atent la sfintele slujbe, aceste sapte lucruri care tin de Maica Domnului.

Astfel, invata ca Maica Domnului este Preasfanta, deci e mai mare decat sfintii ceilalti, e cea dintai intre sfinti; apoi, e curata; e binecuvantata: "Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" - sunt cuvinte pe care le gasim in Sfanta Evanghelie de la Luca (1, 28). Si anume, ingerul binevestitor, dupa marturia Sfantului Evanghelist Luca, i-a zis Preasfintei Fecioare Maria, cand i-a vestit ca este aleasa sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu: "Bucura-te, cea plina de dar, Domnul este cu tine; binecuvantata esti tu intre femei".

Iar Sfanta Elisabeta, mama Sfantului Ioan Botezatorul, purtandu-1 in pantecele sau pe Sfantul Ioan Botezatorul si primind vizita Preasfintei Fecioare Maria, care ii era rudenie si care il purta in pantecele ei pe Mantuitorul lumii, a zis catre Maica Domnului: ,Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" Luca 1, 42) si apoi a pus intrebarea: "De unde mie cinstea aceasta, ca sa vina Maica Domnului meu la mine?">>

Părintele Teofil Pârâian, Maica Domnului în spiritualitatea ortodoxă
http://www.crestinortodox.ro/sarbato...oxa-68630.html