De ce sunteți, fraților, așa supărați? Unii pe ceilalți, vreau să spun, că necazurile nu lipsesc.

Lumea-i mică și nu în cap unul de altul.

Nu poti spune minciuni, cind esti in polemica cu, sa zicem, cei de alte credinte. Despre asta e vorba. Am citit zilele acestea la demitizari din istoria Bisericii, dar si a Romaniei, de mi-a venit rau. Clar: cronicile oficiale ale oricarei structuri organizatorice de pe lumea asta sint grajduri ale lui Augias, murdarite de subiectivsm si autoindulgenta.

Genial exprimat. Exact, istoria relatiilor umane interpersonale poate fi definita prin aceasta unica fraza.

Uite ce mi se pare mie că se petrece adesea pe forum și de unde ies „războaiele fratricide”: Vine unul și zice: Știi cum ești? Nu știi. Stai să-ți arăt eu, că o să-ți fie de folos. Și se apucă de-i face un portret cu tușe cât mai groase, cât îl ține pe el talentul, căutând, eventual, aplauzele spectatorilor. Portretizatul se simte dator să-și arate și el talentul și, cu aceeași bună intenție de a-și îndrepta fratele, îi face și el un portret, după cum se pricepe.

S-a umplut forumul de portrete; mai bine zis de caricaturi. Nu spun că n-ar avea și caricatura un rol terapeutic – în primul rând să diminueze egoul portretizatului.

Dar nu cred că pentru asta ne aflăm aici. Și mai cred că nu poți privi obiectiv pe cineva, iar portretul pe care i-l faci spune mai mult despre ochiul tău decât despre cum e celălalt „în realitate”. Pentru că în profunzimea lui, celălalt este inepuizabil, și dacă pătrunzi tot mai mult – ceea ce nu poți face decât iubindu-l – vei ajunge și să te minunezi mai mult de el.

E adevărat că la unii frumusețea asta din adânc e acoperită de un strat mai gros decât la alții, însă condiția ca să o putem vedea (dacă chiar vrem asta) e scoaterea bârnei din ochiul nostru.

Care bârnă?

Din ochiul tau, normal. Dar pentru ca o ai, nu poti sa o vezi, veeeezi ?

Noi nu avem bârne.

Revizuire atitudine
 

Nu, Cristi, si Dragos, sa stiti ca Ioan are dreptate: sunt un om cu o cenzura emotionala de foarte proasta calitate, cel putin. Ma refer in primul rind la furia asta verbala foarte atroce. Sunt hotarat sa o sugrum, cu ajutorul vointei si Tainelor, pana nu sugruma ea umanitatea din mine, cata mai este si aceea.
Nu o sa mai ma infurii si spune lucruri grele vreodata, mi-o, vi-o si Ii promit Domnului. De maine voi merge la Biserica cit voi putea de des, si cu folos, si ma lepad de firea mea furioasa penibila si de intelectualismul asta idiot, trufas si miop.

Iertati-ma pentru toate prostiile spuse si scrise de-a lungul anilor! Post cu folos tuturora.

P. S. As dori ca acest cont sa NU imi fie sters. Ii cer scuze si dinsului pentru sacaielile infantile cu "uite contul, nu e contul" si pentru altele, de-a lungul vremii. Oricum, am taiat-o cu acest site si forum, poate pentru totdeauna (nu sunt sigur).
Multumesc pentru momentele interesante petrecute. Sarbatori fericite (nu mai este mult, asa c ao pot spune)!

Ce s-a intimplat? Cineva mi-a pus o oglinda a lipsei mele de masura in reactii, si am inteles ce am de facut.
NU parasesc forumul, si NU imi inchid contul, in nici un caz, am terminat cu infantilismele. Voi intra din an in Pasti. Voi incerca sa vad daca mersul la biserica si Preasfintul Sacrament ma pot ajuta sa scap de unele patimi si aspecte timpite ale firii. Daca nu, voi cauta alta cale de autoreparare spirituala.
Pax et bonum!