Si daca ar fi vorba doar de valentele Cl sau Na.
Dar tu ai subliniat doar unul din aspecte penibile din toate afirmatiile :21:

I rest my case :)

According to chemistry texts and common sense, the only possible combination of these atoms in a compound is 1:1—rock salt, or NaCl.

“We found crazy compounds that violate textbook rules—NaCl3, NaCl7, Na3Cl2, Na2Cl, and Na3Cl,” says Weiwei Zhang, the lead author and visiting scholar at the Oganov lab and Stony Brook’s Center for Materials by Design, directed by Oganov. “These compounds are thermodynamically stable and, once made, remain indefinitely; nothing will make them fall apart. Classical chemistry forbids their very existence.

Dacă-mi dai pe pm o adresă de mail ţi-o trimit direct.

Nu mai ştiu de unde am descărcat-o.

Theodore_of_Mopsuestia, sunt total de acord cu tine, eu am folosit termenul de "masura a timpului" in acelasi sens.

Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor - http://www.scribd.com/doc/40303893/S...m-Serafim-Rose

Off-topic: Ai materiale suplimentare pe chestia asta? Tehnica respectiva poate fi folosita si in cazul compusilor organici? Daca da, este accesibila si in Romania? No kidding. Batrinul meu este un chimist organician de exceptie, asa ca ar putea fi interesat.
Scrie-mi pe privat, te rog mult.
Merci.

"Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte". Iar dela începutul zilei până la ziua cealaltă, este o zi şi o noapte. Scriptura a spus: "Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă, ziua întâia".” (Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica)

"Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă", adică durata unei zile şi a unei nopţi… "Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă, zi una" A spus "una",
- sau pentru că voia să determine măsura zilei şi a nopţii, unind timpul zilei şi al nopţii, ca să plinească durata celor douăzeci şi patru de ore ale unei zile, care cuprinde negreşit şi ziua şi noaptea, încât chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întâmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuşi durata celor două, a zilei şi a nopţii, să se înscrie în timpul destinat lor, ca şi cum Moise ar fi spus: "zi una" este durata unei zile, măsura celor douăzeci şi patru de ore;
- sau pentru că învârtirea cerului de la un semn până la acelaşi semn se face într-o singură zi, încât ori de câte ori este seară şi dimineaţă în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atât cât se împlineşte durata unei zile…” (Sfântul Vasile cel Mare, Hexaimeron)

„Deşi atât lumina cât şi întunericul au fost zidite într-o clipită, totuşi, atât ziua cât şi noaptea zilei întâi au ţinut câte douăsprezece ceasuri fiecare.” (Sfântul Efrem Sirul)

"Şi a despărţit Dumnezeu lumina de întuneric; şi a numit Dumnezeu lumina zi şi întunericul l-a numit noapte." A împărţit fiecăruia locul său propriu fixându-le de la început unele hotare, pe care să le păzească mereu neîmpiedicat. Şi orice om cu judecată poate vedea că de atunci şi până acum nici lumina n-a depăşit propriile ei hotare şi nici întunericul n-a călcat rânduiala sa, făcând amestec şi tulburare. E îndestulător numai acest lucru ca să-i facă pe cei ce vor să se îndărătnicească să asculte şi să se supună cuvintelor dumnezeieştii Scripturi, să imite şi ei rânduiala acestor stihii, a luminii şi a întunericului, care păzesc neîmpiedicat drumul lor şi nu depăşesc măsurile proprii, ci îşi cunosc propria lor natură. A numit o zi sfârşitul zilei şi sfârşitul nopţii, ca să fie o ordine şi un şir în cele văzute, şi ca să nu fie nici un amestec… Dumnezeu a numit sfârşitul luminii seară, iar sfârşitul nopţii, dimineaţă; şi pe amândouă le-a numit zi, ca să nu ne înşelăm, nici să socotim că seara este sfârşitul zilei, ci să ştim bine că lungimea amândurora face o zi.” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Hexaimeron)

Zilele au avut în mod de necombătut seară, dimineaţă, zi (lumină), noapte (întuneric). Iar ziua şi noaptea au avut negreşit 12 ore (ceasuri) fiecare, de la bun început, chiar din prima zi a creaţiei. Vezi în acest sens şi Sfântul Ioan Damaschin: „Ele îşi urmează fără încetare calea pe care le-a orânduit-o Ziditorul şi aşa cum le-a întemeiat, după cum spune dumnezeescul David: "Luna şi stelele pe care tu le-ai întemeiat". Prin cuvintele "le-ai întemeiat" a arătat statornicia orânduielii şi aşezării date lor de Dumnezeu. Căci le-a orânduit "la timpuri, la semne, la zile şi la ani". Pentru aceea prin soare se înfiinţează cele patru anotimpuri. Primul, primăvara, căci atunci a făcut Dumnezeu universul. Acest lucru îl arată şi faptul că şi până acum în acest anotimp odrăslesc florile. Primăvara este deasemeni anotimpul când ziua este asemenea cu noaptea. Primăvara ziua este de douăsprezece ore şi noaptea de douăsprezece ore.” (Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica)

Primăvara ţine doar trei luni, iar echinocţiul de primăvară, momentul în care, potrivit Sfintei Tradiţii a fost făcută lumea, cât poate să ţină? O mie de … ce? Învăţătura ortodoxă sănătoasă mărturiseşte că acele zile de la începutul creaţiei erau chiar zile normale de 24 de ore, cu zi şi noapte aşa cum le cunoaştem. Echivalenţele zi = eră au fost făcute iniţial de eretici gnostici şi kabbalişti. Nu putem primi această posibilitate nici măcar ca ipoteză de lucru, şi cu atât mai puţin opinie teologică sau teologumenă. Învăţătura respectivă e de dată recentă şi nu a avut vreo circulaţie oarecare în Biserică, aşa cum cere definiţia teologumenei.

Este cunoscută argumentaţia conform căreia în originalul ebraic s-a folosit pentru „zi” cuvântul „yôm” care ar mai putea însemna şi „eră”. Versiunea normativă în Biserica Ortodoxă ştiam că este Septuaginta, ori acolo s-a tradus „hme,ra”` (imera) iar de acolo în româneşte “zi” în absolut toate variantele. Cuvântul „eră” ca atare nu există în Scripturile noastre, ci se foloseşte pentru aceasta fie „veac” (dar aici nu în sensul strict de 100 de ani) fie „vreme”. În greaca Septuagintei pentru „eră – veac” există termenul de „eon”. (eon), care putea fi deci folosit cu uşurinţă dacă textul ar fi indicat aşa ceva. Dar nici vorbă de una ca aceasta, ci acolo sunt folosite cuvintele: „zi” „hme,ra”`, „noapte” „nu,kta” „seară” ` “espe,ra” şi “dimineaţă” “prwi”,. toate acestea desemnând clar o zi şi subdiviziunile ei. Cine mai doreşte să susţină că o „eră” se poate subîmpărţi în „”zi”, „noapte”, „dimineaţă” şi „seară”? Iar aceste părţi s-au divizat dintotdeauna şi la toţi în 12 ceasuri de lumină – zi – şi 12 ceasuri de întuneric – noapte – evident la echinocţiu, nu vorbim acum de variaţiile din cursul anotimpurilor. Ele împreună dau 24 de ore, nici mai mult şi nici mai puţin!

Extras din Durata Zilelor Creatiei - http://www.scribd.com/doc/212700738/...lelor-Creatiei

Gasesti stirea pe Internet insa cel mai des sub forma de stiri-uimitoare-pentru-cei-fara-carte :)

Ce a facut tipul de fapt nu este o combinatie chimica, ci una de tip cristalin.

Stoichiometric aia e formula chimica dar in realitate e vorba doar de un cristal, obtinut si stabil doar la presiune foarte inalta (in articole zice "low presure" si se refera la 200.000 atmosfere :21:) in care straturi din clasica sare (NaCl) altereaza cu straturi de pur sodiu (Na) - pentru formulele de gen NaxCl unde x = 2,3,etc.

De altfel se cunosc deja structuri ca KI3 sau NI3 care nu violeaza nici o regula, doar ca nu sunt foarte stabile in conditii normale.
De ex. NI3 este relativ stabil si la presiune atmosferica normala, insa daca il atingi, face asa:

https://www.youtube.com/watch?v=2KlAf936E90

Detaliile pentru aia care stiu cat de cat fizica chimie (adica n-au chiulit la lectiile din clasa a 7a, 8a si au mai facut si putina lectura suplimentara) sunt aici:

http://sphericalbullshit.wordpress.c...-is-not-wrong/

Am incercat sa fac un rezumat pentru aia care pricep cat de cat dar nu vor sa se chinuie prea mult.

Asteptam data viitoare stiri despre "fuziunea la rece" (care e chiar fantezie pura) ca dovada creationist-zelotista pentru ideea ca ziua creatiei = strict 24h :24:

Nu am, am vazut stirea respectiva mai demult si m-am gandit ca e interesant, mi-a placut ideea ca se poate iesi din tipare. Nu am stat sa caut mai multe informatii.

Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Nichita Stithatul, Sfântul Maxim Grecul, etc si mai nou Sfântul Nicolae Velimirovici,... au afirmat ca zilele Facerii au 24 de ore fiecare.

Am incheiat acest subiect, sa revenim la topic, va rog.