Paradoxal e altceva: modul extrem de uşor cu care faci afirmaţii despre lucruri pe care nu le cunoşti.

Într-adevăr, se poate să fi fost ironic acolo Cătălin, dar răspunsul lui e în logica ''întrebuinţării'' harului de către cineva, posibilitate pe care chiar aş vrea să înţeleg dacă el o susţine.

De fapt, mi-am dat singur răspunsul: N-o susţine. E clar că dacă cineva părăseşte Biserica pierde harul.

Însă cred că îmi scapă sensul răspunsului lui de mai sus, fie el şi ironic.

Probabil e dat din perspectiva vecinului care-si face biserică.

Exact. La asta mă gândesc.

inteleg foarte bine ce supara, stiam dinainte, dar daca urmarim evenimentele politice, sociale, militare, afirmatia mea este argumentata de fapte.

Pe mine nu mă supără nimic.
Era doar o constatare în ceea ce priveşte ce citesc scris de tine.:105:

Patrie si Credinta, multumesc inca o data pentru linkul dat, ii multumesc si lui Cristian, este exact ce mi-am dorit, am sa-i citesc din cartile aparute in romaneste, sunt foarte multe si din fericire cred ca am acces la ele. Opera Sfantului Ioan Damaschin este cultivata la noi, vad cu surprindere. Am sa le caut pe acestea:

-despre cele doua vointe ale lui Hristos
-despre cinstirea sfintelor icoane
-despre cinstirea sfintilor si a moastelor lor

v. aici.

Asa cum spune Sfantul Vasile cel Mare in canonul I: http://manastirea-saharna.md/fisiere...e_cel_Mare.pdf
"Căci începutul dezbinării s-a făcut prin schismă; iar cei ce s-au lepădat de Biserică n-au mai avut harul Duhului Sfânt peste ei, căci a lipsit comunicarea prin întreruperea succesiunii. Căci cei dintâi care s-au depărtat aveau hirotoniile de la Părinţi, şi prin punerea mâinilor peste ei aveau harul duhovnicesc; dar cei ce s-au rupt, devenind mireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici de a hirotoni; nici nu puteau da altora harul Duhului Sfânt, de la care ei au căzut;"
Deci sfantul ne spune ca cei ce se rup de Biserica (fie schismatici sau eretici) isi pierd harul Duhului Sfant, chiar daca erau hirotoniti inainte. Asadar, sfantul ne spune si de episcopi ca pierd harul, ei fiind cei ce hirotonesc.
Dar in cazul ereziei se pierde harul chiar daca aceia sunt in Biserica. E vorba de erezie in sensul impotrivirii la adevar, nu de nestiinta.

Tu crezi ca nestiinta e scuzabila in cazul preotilor?

Daca si acum, dupa ce chiar tu ai dat articolele si ti-am subliniat ce scrie acolo, spui acelasi lucru si contrazici ce spun toate sursele, inseamna ca ori ai un orgoliu foarte mare si nu poti sa renunti cand spui ceva gresit, ori nu intelegi niste texte usoare, in limba romana. Nici nu stiu ce sa iti mai spun, nu pot sa citesc eu in locul tau. Intelegi care era Biserica Franciei?
Asa cum ti-am mai spus, Biserica nu are cum sa cada, orice s-ar intampla. Nu vorbesc cu dezgust despre cruciade si nu am scris nimic despre razboaie. Problema in cazul cruciadelor nu este faptul ca ele au fost razboaie impotriva musulmanilor, pentru ca au fost si altele in epoca. Ci ca in ele luptau si preoti si episcopi. Si implicarea Papei si BC in declansarea si organizarea unui razboi. Papa Urban II declara: "nimicirea duşmanilor creştinătăţii şi iertarea eternă a păcatelor pentru cei care vor lupta sub semnul crucii" Este exact ceea ce observase Sfantul Bonifaciu la clerul franc, in acea scrisoare. Papa Urban II se nascuse in Franta. I Biserica preotii si clerul nu luptau in razboaie si nu exista genul acesta de implicare in razboaie sfinte (asemanatoare razboaielor sfinte musulmane). Se spune ca si crestinii rasariteni erau uimiti de clericii ce lupatu in razboaie, nu mai pomenisera asa ceva.
Nu e nicio ura, este doar perceptia ta si sunt resentimentele tale fata de oricine spune ceva negativ despre catolicism. Exista ceva numit corectitudine politica, avand la baza ideea ca nu trebuie sa spui nimic critic despre ceva, pentru ca astfel ii ofensezi pe cei ce sustin acel lucru. Tu spui acelasi lucru, crezand ca un adevar inseamna ura si dispretuire.