În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 357888)

La ceea ce a spus Mons Vladimir Ghica (să sperăm, declarat fericit cât mai curând) că "a trecut la catolicism ca să fie un ortodox mai bun", aţi reflectat ?

În prealabil postat de mirela.t (Post 358217)

Multumesc Alin pentru tot ce ai scris. Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, mi-ai inseninat un pic ziua. Chiar am pus la suflet tradarea asta a lui Noesis, cum a zis si Cristi.

În prealabil postat de Noesisaa (Post 358288)

Adica daca imbini doua dintre darurile pe care ti le-a dat Dumnezeu, mintea si credinta, si le folosesti, ajungi sa nu mai deosebesti adevarul? Dumnezeu nu ne da niciodata daruri care, folosite cum trebuie, ne duc la pierzare...



A explicat Dl. Dragomir mai bine. Dimpotriva, a fi catolic inseamna a fi ortodox si mai mult...Nu mi s-a cerut sa renunt la nimic din ceea ce fac ca si ortodox, de exemplu. Dar acum pot sa citesc si Acatistul Maicii Domnului, si sa recit rozariul in romaneste sau latineste sau chiar olandeza, pot sa ascult si Byzantion si Palestrina si Bach, pot sa citesc si pe Sf. Ioan Hrisostomul si pe Sf. Augustin, pot sa imi fac semnul sfintei cruci si de la stanga si de la dreapta, pot sa am pe acelasi perete si icoane in cel mai pur stil bizantin si cel mai latinesc crucifix, fara sa imi spuna careva ca ma indepartez de "traditia stramoseasca"... sau ceva de genul "ce fel de catolic esti tu daca citesti din Ioan Hrisostomul, cand ar trebui sa citesti numai Thomas Aquinas!" Citesc si...si. Si sf. parinti orientali, dar si cei occidentali. Scrierile lui Franciscus de Sales mi-au fost de real folos in viata de zi cu zi. Jesu Dulcis Memoria (melodie, cu versuri scrise de Bernard de Clairvaux, imi mangaie sufletul. La fel cum nu ma satur sa ascult Ingerul a strigat. Si mai mult decat toate, pot sa ma bucur din tot sufletul ca Benedict XVI, urmasul Sf. Petru si piatra pe care sta unitatea si Biserica lui Hristos, este si al meu parinte...si dupa cum spune Sf. Scriptura, dupa fructe ii veti cunoaste, vocea episcopului de la Roma este, pana in ziua de azi, si va fi, cea mai respectata si cea mai ascultata voce a vreunui crestin din toate timpurile si de pe toate continentele.



Imi pare rau ca te-am intristat. Ai citit vreodata ceva din Sf. Augustin? Nu? A aparut la sfaritul anului trecut o editie minunata a Confesiunilor lui, la editura Nemira, traducere foarte buna, cu foarte, foarte multe explicatii si notatii. O placere de a o citi. Si: Fericitul Augustin a fost Sfantul Augustin in BO pana pe la sfarsitul sec. XiX, inceputul secolului XX. Anastasie Crimca, sfant in calendarul roman-ortodox din sec. XVII, il numeste pe Augustin sfant, nu fericit. La fel cum imaculata (neprihanita) zamislire a Sf. Fecioare Maria, ca si purgatoriul, de altfel, era marturisita de multi ortodocsi fara probleme pana pe la mijlocul sec. XIX.



O decizie de asemenea importanta nu se ia fara rugaciune si cercetare, si nu se ia la inspiratia momentului.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 358221)

Nici trist, nici adevărat. Trist este să vedem atât de des spiritul schismatic care vâjâie printre clerul şi credincioşii care îşi spun ortodocşi. Dacă cineva care are alt calendar din care îşi face cult şi ascultă de "urmaşul lui Ghenadie" poate fi considerat ortodox, atunci daţi voie şi cuiva care sărbătoreşte Paştele după Echinoxul nou şi ascultă de "urmaşul lui Petru" să se considere ortodox. Şi, dacă atâţia "ortodocşi" îşi batjocoresc patriarhul, mitropolitul, pe ceilalţi patriarhi şi episcopi în frunte cu patriarhul ecumenic, socotindu-i vânduţi agenturilor străine, famazoni, pui de vipere, lupi în blană de oaie, etc, care nu cu BOR şi cu alte Biserici în comuniune cu ea sunt, ci cu o Biserică imaginară condusă de vreun schimnic Varzuvie pierdut de singurătate prin munţi, atunci daţi voie şi celor care îl iubesc şi îl ascultă pe Papa şi pe ceilalţi episcopi rânduiţi să se socotească ortodocşi. În sfârşit, dacă prin "ortodoxia credinţei" înţelegeţi a urma învăţătura lui Cristos aşa cum o ştim de la El Însuşi, de la Apostoli şi de la Sfinţii Părinţi şi nu a lua numai ce ne convine de la ei, zicând că cele care nu ne convin sunt "păreri personale", atunci noi cu bucurie ne numim ortodocşi. Dealtfel, la începutul ei, Biserica mea chiar aşa s-a şi numit: Biserica ortodoxă unită cu Roma. Nu găsesc nici cea mai mică incompatibilitate între a fi ortodox şi a fi unit cu Roma, adică a fi catolic. Suntem mulţi cei care ne străduim (cu un succes variabil) să fim foarte ortodocşi şi foarte catolici.

Iată, atât de aproape, un exemplu din ce spuneam mai sus ! De când au încetat ortodocşii de a-l mai socoti pe Fer. Augustin printre Sfinţii Părinţi ? Iată calendarul elaborat de ceea ce ortodocşii ar trebui să considere autoritate legitimă: http://www.calendarortodox2010.ro/calendar_iunie.html

Citiţi pe cine vă cer arhiereii rânduiţi să pomeniţi în curând, în ziua de 15 iunie. Vox clamantis in deserto !

În prealabil postat de AlinB (Post 358537)

Nu va veti mai putea niciodata impartasi la ortodocsi.

În prealabil postat de Erethorn (Post 358218)

Dimpotriva, a fi in comuniune cu urmasul lui Petru inseamna a fi in intregime ortodox.

În prealabil postat de Noesisaa (Post 358539)

:3: Atata timp cat ma impartasesc cu Insusi Hristos, Domnul meu, in Biserica Sa, chiar si in fiecare zi daca doresc si sunt pregatita....ca nu ma pot impartasi la ortodocsi este neimportant.

În prealabil postat de AlinB (Post 358544)

Ceea ce arata ca un proaspat romano-catolic pe langa ca are o intelegere superficiala a ortodoxiei nu da doi bani pe catolicism :)

În prealabil postat de Noesisaa (Post 358546)

HUh? Insulta fara explicatia de rigoare...tststts!

În prealabil postat de AlinB (Post 358548)

Cum am spus, mediatati mai intai, daca nu merge, rugati-l pe Mihnea Dragomir sa va explice.. :)