Bine prietene Demetrius, inteleptul. Atunci daca iti doresc o sotie cat un tanc rusesc, de cele mai multe ori suparata, care te pune la treaba de dimineata pana seara si daca nu faci ce-ti spune iti arde vreo 2 sau 3 scatoalce, ar fi misto ?

Daca iti face asa zi de zi, o fi bine? Ce sa faci frate , asa a zis Iisus, stai si inghiti.

Citatul ala e pentru masochisti. Iti garantez ca nicio femeile de pe forumul asta nu accepta sa faca asa ceva, daca sotul isi bate joc de ea.

"Vecine", ce înţelegi tu prin "fiecare să-şi ducă crucea sa"?

"Vecine", daca te referi la mine, unde am zis eu ceva de crucea cuiva ?

Daca te referi la expresia bine cunoscuta atunci fiecare sa suporte ce i se intampla. Toata treaba e ca e bine sa suporti rigorile vietii cat mai simplu.

Hristos nu doreste despartirea unor oameni pe care Insusi El I-a binecuvantat insa tot El spune: "Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte adulter." (Matei 5:32). Din motiv de desfranare se lasa barbatul, asa ca daca el nu vrea sa va lase pe dvs, lasa-l dvs. pe el si daca atunci va voi sa se intoarca la dvs, primesti-l insa numai sa ii para rau de ceea ce face si cu conditia primordiala si absolut necesara de a nu mai gresi. Fiti directa si transanta: ce asteptati? Sa va chinuie asa in contianure? Luati atitudine dvs draga doamna...nu asteptati la el caci lui ii convine de minune situatia.

prietene, tot Noul Testament ne spune ca fiecare din noi sa caste bine ochii si sa vada pe cine vrei sa alegi ca partener ca mai tarziu sa nu regreti. Acum e Hristos de vina ca unlele persoane isi aleg parteneri de viata de pe internet si in scurt timp incep sa se planga ca vezi Doamne sotii se imbata si apoi le mai si altoiesc? Sau ca sotiile nu vor decat bani, vile si masini luxoase si nu fac nimic altceva decat sa se uite la telenovele? A cui este vina?

Doamna Gabriela, din citatul care l-ati mentionat in mesaj eu inteleg ca dupa despartirea de sotul meu imi este sortita o viata singura pt ca barbatul care ar vrea sa mai fie cu mine preacurveste. Sau.... nu inteleg bine? In conditiile astea trebuie sa ma intreb bine... vreau sa lupt pt casnicia mea care ma face sa sufar cumplit sau vreau sa fiu intr-o continua suferinta de una singura? Oricare varianta as alege-o e la fel de proasta din cate imi dau seama.
Dl. Stefan Florin.... credeti ca exista anumite garantii de viitor atunci cand faci alegerea partenerului? Credeti ca daca l-as fi cunoscut intr-o biserica sau la o manastire nu ar fi existat sanse ca partenerul sa ma faca sa sufar? Poate sansele ar fi fost mai mici dar nu exista garantii in acest sens. Mi se pare f simplist sa ganditi ca problemele dintr-un cuplu deriva din locul unde ati cunoscut persoana respectiva. Asta pt ca decizi sa te casatoresti abia dupa ce il cunosti cat de cat pe cel de langa tine. Niciodata nu poti sa cunosti un om in totalitate si sa ai garantia ca nu va face anumite lucruri. Din pacate acesta e lucrul pe care l-am invatat din tot ce mi se intampla.

doamna eu am spus ca nu e Dumnezeu de vina pentru greselile pe care le face omul atunci cand isi alege partenerul de viata sau pentru graba pe care o fac unii de a merge cat mai repede la starea civila fara sa-si cunoasca partenerul. Eu cred ca e bine sa avem rabdare, sa avem o relatie de 2-3 ani cu cineva si apoi sa te casatoresti cu el. Locul unde il cunosti NU conteaza. Bineinteles ca nu poti sa cunosti un om in totalitate chiar daca ai avea o casnicie cu el timp de 1000 de ani
ps: imi pare NESPUS de rau pentru suferinta dumneavoastra

D-na DianaRoxana, am fost odata la manastirea Petru Voda la parintele Iustin, si stiu ca la dansul s-a dus o fiica duhovniceasca de-a dansului care era in situatia dvs, poate chiar mai rau, caci erau si copii implicati, iar dansul, din auzite, a sfatuit-o sa-l lase. Numai de se va hotara sotul ei sa revina cu conditia sa nu mai greseasca, atunci sa-l primeasca inapoi. Sunt de parere (dar sa nu va luati dupa mine ci neaparat sa-l consultati pe duhovnicul dvs.) ca daca sotul dvs nu este hotarat in ce parte sa o ia, sa luati "fraiele in mana" si sa-i dati de ales. Nu este usor, nu este placut, dar este cea mai simpla care de a se termina totul: ori ramaneti cu el ori fara el. Daca o mai lungiti prea mult s-ar putea sa va terminati psihic si fizic. V-o spun din proprie-mi experienta cu un fost prieten (la noi nu era vorba de divort ci de a incepe o viata impreuna: el ma ceruse in casatorie dar practic nu facea nimic ptr asta, eu am fost si devenisem nehotarata si ca sa nu o mai lungesc am spus ori da, ori ba. A fost ba, dar nu-mi pare rau). Asa ca, parerea mea este nu sa incetati sa luptati pentru casnicia dvs, dar oare pentru ce luptati daca el continua sa va insele? Este simplu: ori ramane cu dvs cu conditia sa nu va mai insele NICIODATA de acum incolo, ori se duce la respectiva cu totul (dar va spun ca nici cu ea nu va sta mult). Daca va alege sa se duca la ea, si dupa o perioada va hotara sa se intoarca la dvs (dar sa nu va puneti nadejdea in asta) si mai doriti sa-l reprimiti, primiti-l insa cu aceeasi conditie subliniata mai sus. In caz contrar, nu cred ca sunteti supusa la singuratate caci sf apostol Pavel spune: "Dacă însă cel necredincios se desparte, să se despartă. În astfel de împrejurare, fratele sau sora nu sunt legaţi; căci Dumnezeu ne-a chemat spre pace.", avand in vedere ca dvs voiti din tot sufletul sa salvati aceasta casnicie. Dar, sibliniez inca o data, aceasta este o parere personala, avand in vedere ca eu nu am trecut prin greutatile dvs, asa ca cel mai bine este sa urmati sfaturile duhovnicului. Sa va lumineze Hristos si sa va dea pacea Sa.

Dl. Stefan Florin imi cer scuze ca am fost asa de repezita si am tras concluzii pripite. Stiam la ce va referiti dar uneori ne incapatanam pe o singura idee careia ii dam drumul sa iasa la suprafata.
D-na Gabriela multumesc pt sfat. Si eu astept sa vad ce imi recomanda parintele dupa ce o sa-i spun tot ce am pe suflet in momentul asta.
Va doresc o zi buna.