Iarta-ma , litanul, dar ce are una cu alta? E ca si cand ai aduna mere si cu pere...

Anca, imi cer scuze, dar chiar nu am inteles bine ce vrei sa ma intrebi. "Ce are una cu alta?" Care este legatura intre acele sarbatori pagane si o sarbatoare crestina? Sau ce anume cu ce anume? Te rog, pentru mine (ca sunt mai taune), fii mai explicita. Nu vreau sa ma trezesc ca dau un raspuns care nu are nici o legatura cu ce m-ai intrebat. Multumesc.

litanul cred ca vre sa zica ca acele sarbatori pagine au fost asimilate de biserica.

Tot_jean a inteles pe dos.
Ceea ce vroiam sa spun e, ca indiferent ce alte sarbatori ar fi fost in vechime in timpul anului, ele nu mai sunt valabile si noi crestinii sarbatorim ceea ce e crestinesc a sarbatori, si anume Nastera si Invierea Domnului. si in biblie se spune:
" Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau luna noua, sau la sambete." (Coloseni,2,15-16)
Deci chiar daca paganii sarbatoreau anumite lucruri in aceste zile, acele lucruri nu mai au legatura cu noi,caci noi Il avem pe Domnul nostru, care difera de zeii carora li se inchinau paganii. Domnul a sfintit aceste zile si sunt ale Lui acum.
Daca n uitam pe un calendar ortodox, vom vedea ca fiecare zi e prilej de sarbatoare, caci ori sunt zilemari, precum Nasterea Domnului si Invierea; Inaltarea, schimbarea la fata,Pogorarea Duhului Sfant, Boboteaza , Adormirea Maicii Domnuluisi multe altele, ori sunt zile ale Sfintilor, care si-au dedicat viata crestinatatii: Astfel avem ziua Sf. Vasile, a Sf. Gheorghe, A Sf. Dumitru, Sf. Maria, etc, astfel incat pe parcursul unui an traim toata istoria crestinatatii ortodoxe. Legat de marile sarbatori, avem si perioade de post, prin care ne curatim de pacate prin infranare de la mancare si rele sub toate formele, impacre cu dusmanii, spovedanie si ca o incununare, impartasania cu Trupul si Sangele Domnului.

Voi va referiti la traditia populara, care nu are legatura cu biserica. As da aici unele exemple: "Capra", "Sorcovitul" de Craciun, sau "Stropitul" de Pasti. Sunt manifestari ale bucuriei oamenilor, si nu sunt inspirate de Duhul Sfant.

Anca,nu m-am referit la "sorcova", "capra" sau alte obiceiuri populare. M-am referit la invaturi si obiceiuri din biserica dar care au o stransa legatura cu obiceiuri si invataturi pagane. Versetul din epistola catre coloseni cap. 2:16 este scos din context. Nu are nicicum intelesul pe care il dai. Am mai discutat acest verset intr-un raspuns dat lui Iustin, tot pe acest topic. Nu e bine sa folosesti versete din Biblie pentru ati argumenta unele pareri. Nu pentru asta a fost lasat Cuvantul lui Dumnezeu.
Nu vreau sa mai "vorbesc" despre greselile bisericii ortodoxe. Nu-mi face placere acest lucru. Daca va fi cazul, imi voi argumenta parerile fara sa fac referire la invataturile altora.

litanul: Chiar daca in limbile germanice numele zilei a saptea este legat de soare : Sonntag, in limbaromana el este legat de Dumnezu: Duminica, ziua Domnului.
Chiar daca pe 25 decembrie (probabil ca pe vremea aceea i se spunea altfel lunii decembrie) s-a sarbatorit candva ziua vreunui zeu, asta nu inseamna ca acea zi e spurcata si nu o putem transforma noi, crestini, intr-o mare sarbatoare. Din cate am citit ziua Nasterii Domnului a fost calculata dupa pozitia astrelor pe cer.
In plus, nu stiu de ce complici atata lucrurile, in loc sa le iei cum sunt, adica sa accepti ziua Nasterii Domnului Dumnezeului nostru pe 25 decembrie ?!? Nu vad unde te duce. Iti da mai multa credinta? Iti da mai multa cunoastere? Sau doar te abate de la ceea ce e adevarat: Dumnezeul nostru IIsus Hristos.
Parintele Steinhardt, cand a inceput sa studieze biblia, a auzit despre semnele de intrebare, care se pun referitor la unele capitole din biblie. si atunci a spus: am inceput sa studiez biblia ca sa ma intaresc in credinta, nu sa-mi sadesc dubii. Ia aminte la cuvintele Pr. Steinhardt!

M-am legat de ziua de 25 decembrie pentru ca am gasit articolul acela din "Ziarul Lumina". Pentru mine nu este o poticnire. Dar sa stii ca nu este deloc o coincidenta ca la aceeasi data la care se serbeaza nasterea Mantuitorului, aveau loc sarbatori pagane. Astfel de "coincidente" mai sunt (ex: pe 20 iulie se serba ziua zeului tunetului- nu stiu cum ii zice; crestinii ce au zis: hai sa-i zicem Sf. Ilie ca si el era cu ploile). S-au facut compromisuri destul de urate ca sa-i impaci pe paganii ce se "crestinau". Nu a fost bine deloc. Eu apreciez mult mai mult metodele folosite de crestii din primul secol: mai bine mort decat vre-un compromis. Mureau pentru ca refuzau sa arunce cateva boabe de tamaie pe altarul lui Jupiter - puteau sa faca acest gest dar in sinea lor sa se inchine lui Dumnezeu. Citeste Daniel cap. 3. Cei trei tineri au preferat sa ajunga in cuptorul cu foc decat sa se "aplece", impreuna cu ceilalti, in fata chipului de aur. Puteau sa se inchine, in sinea lor, adevaratului Dumnezeu sau puteau sa se aplece sa se lege la sireturi (nu stiu daca aveau). Citeste istoria bisericii si vezi ce rezultate a avut dupa ce a inceput sa faca compromisuri "nevinovate". Nu a mai fost niciodata biserica aceea pura si puternica din primul secol. Personal, nu am nevoie deloc sa fac vre-un compromis. Consider ca este crestinesc ceea ce ne-au lasat Domnul Iisus Hristos si apostolii sai. Serbarea zilei de nastere era un obicei pagan. Apostolul Pavel spune: "Pentruca, oridecateori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti MOARTEA DOMNULUI, pana va veni El" (1 Corinteni 11:26). Ceva depre nasterea Domnului nu ne-a spus nimeni. S-a "inventat" mai tarziu. Dar, sa zicem, ca asta nu e o problema. Sa privim altfel. Pot sa tin si eu toate obiceiurile si sarbatorile, fara sa ma gandesc ce origine au. Multi fac asa. Dar asta nu-mi foloseste la nimic. Nu fac decat sa ma complic. Eu vreau sa fiu mantuit si ajung in Imparatia Domnului Iisus Hristos. DUMNEZEU NU-MI CERE SA-MI COMPLIC VIATA DE CREDINTA. "TI S-A ARATAT, OMULE, CE ESTE BINE, SI CE ALTA CERE DOMNUL DE LA TINE, DECAT SA FACI DREPTATE, SA IUBESTI MILA SI SA UMBLI SMERIT CU DUMNEZEUL TAU"(Maleahi 6:8). "DREPTATEA, MILA SI CREDINCIOSIA; PE ACESTEA TREBUIA SA LA FACETI" - spune Mantuitorul (Matei 23:23). Nu am gasit in invataturile Domnului Iisus Hristos si ale apostolilor aproape nimic referitor la viata bisericeasca, la obiceiuri, ritualuri, etc. Crestinul se inchina Domnului prin felul cum se poarta in viata de zi cu zi. Pot fi un bun crestin si intr-un loc unde nu exista biserici si nu se tin sarbatori, taine sau alte obiceiuri. Am nevoie doar de invataturile Domnului Iisus Hristos.
Referitor la ziua intaia a saptamanii (dies solis), exista o dezbatere pe alt topic ("Secte si culte" - "Despre cinstirea Duminicii"). O completare totusi: duminica vine de la "dies domini" (cam asa ceva) care inseamna "Ziua Domnului". Oamenii au ales sa numeasca astfel ziua intaia, sau ziua soarelui. Dar Domnul Iisus Hristos spune altceva: "Fiul Omului este Domn si al Sambetei"(Marcu 2:28). Deci, dupa cum spune Domnul, "Ziua Domnului" este una. Dupa cum spune omul, ziua Domnului este alta. Noi cui ne inchinam? omului sau Domnului?

Referitor la sarbatoarea Nasterii Domnului: Dumnezeu se coboara printre oameni, si noi, oamenii sa nu-L sarbatorim? Daca sarbatoarea Nasterii Domnului nu e importanta, avand origini "pagane", atunci cum iti explici ca stim totul legat de venirea pe lume a micului Iisus, incepand cu Bunavestirea prin Arhanghelul Gabriel, apoi tresarirea pruncului in pantecele mamei lui, Elisabeta, cand vine la ea Fecioara Maria; nasterea Pruncului si steaua, care ii duce pe magi, etc ar mai fi multe de adaugat. Imparatul cerului S-a nascut Om si Dumnezeu totodata, iar noi sa trecem nepasatori pe langa aceasta zi? Cati Dumnezei mai stii, care s-au intrupat pentru binele omenirii si pentru mantuirea ei?

In privinta bisericii primare putem spune ca era curata din pricina multimii harului, pe care il aveau Apostolii, si prin ei si credinciosii. Acestia din urma intelesesera atat de bine mesajul, incat mergeau pana la moarte.
litanule, zici ca nu ai face compromisuri, dar la o adica, te-ai pleca in fata altarului lui antihrist, cu gandul la Dumnezeu? Acesta nu e un compromis? Nu stiu, daca ai face acest lucru, dar tu ai venit cu exemplul. In privinta credintei in Iisus Hristos nici un compromis nu e mic.
Daca ai avea curiozitatea sa citesti ce se spune in Pateric, ai afla, ca in vremurile cele de pe urma, va fi putin har, dar ca omul va putea rezista prin smerenie.
Vad ca te preocupa mult etimologia cuvantului "duminica". Pentru toti romanii e ziua Domnului si e suficient. Caci iata ce scrie in biblie, Evrei,4.:
7. " Dumnezeu hotaraste din nou o zi, astazi rostind prin gura lui David, dupa atata vreme, precum s-a zis mai sus:"Daca veti auzi astazi glasul Lui, nu invartosati inimile voastre".
8. Caci daca Iosua le-ar fi adus odihna, Dumnezeu nu ar mai fi vorbit, dupa acestea, de o alta zi de odihna.
9. Drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu."

Anca, mi-am recitit mesajele sa vad unde nu m-am exprimat cum trebuie. Dar am impresia ca tu mi le rastalmacesti.
Pentru mine este foarte importanta nasterea Domnului, tot timpul anului. Nu este importanta acea zi de 25 decembrie. De asemenea, foarte importante sunt si Botezul Domnului, lucrarea si invataturile Sale (pe care caut sa le iau ca exemplu), Jertfa, Invierea si Inaltarea Sa. Si, bineinteles, promisiunea Intoarcerii Sale.
In alta ordine de idei: unde am zis eu ca m-as apleca in fata vre-unui altar? Eu am vrut sa-mi arat aprecierea pentru cei ce nu s-au aplecat nicicum. Si ma rog la Dumnezeu sa-mi dea putere sa fiu si eu ca ei. Spui ca "in privinta credintei in Iisus Hristos nici un compromis nu e mic". Esti sigura ca asa este si credinta ta?
Se pare ca ma acuzi de lipsa de smerenie. Citind mai departe am inteles ca pentru tine smerenie inseamna sa nu cercetezi (imi spui ca ma preocupa etimologia unui cuvant). Anca, eu sunt un credincios nu un credul. Ce vine de la Dumnezeu, cred fara sa verific. Ce vine de la oameni, nu pot sa nu verific (in ceea ce priveste credinta). Nu vreau sa risc sa ajung pe un drum gresit. Amagirile celui rau sun rafinate. Va face "semne si minuni, pana acolo incat sa insele, daca va fi cu putinta, chiar si pe cei alesi"(Matei cap 24:24). Pentru mine Mantuirea este foarte importanta.
Referitor la ziua de odihna: subiectul este destul de larg dezbatut pe un alt topic (l-am citat intr-un mesaj anterior). Versetele pe care le-ai scris au doua probleme: sunt traduse gresit (se pare ca intentionat- mai ales versetul 9) si se refera la ziua de intrare in odihna lui Dumnezeu. Sa incerc o explicatie scurta: Iosua a fost imputernicit de Dumnezeu sa treaca Iordanul, impreuna cu poporul ales, in tara Canaanului (tara promisa). Dumnezeu promite poporului sau ca va intra in tara, va fi izbavit de dusmani si va avea ODIHNA(ex:Deuteronom cap 12:10). Doar toate aceste promisiuni erau conditionate de credinciosia poporului. Dar, pentru ca poporul ales nu i-a fost credincios lui Dumnezeu (dimpotriva), nu a avut parte de aceea odihna promisa. A stat mai mult prin robie (vezi Vechiul Testament). Dumnezeu insa nu renunta la planurile sale si va veni O ALTA ZI cand cei credinciosi vor intra in odihna sa. Dar pana atunci "ramane odihna de sabat pentru poporul lui Dumnezeu" (Evrei cap. 4:9 - traducerea corecta).
Spui ca pentru toti romanii ziua intaia e ziua domnului. Ziua carui domn? Iisus Hristos spune ca este "Domn al Sambetei". Si ce importanta are ce au hotarat romanii? Este treaba lor. Crestinismul este o credinta universala si prea putin imi pasa ce hotaraste un om sau o natiune. Cand este vorba de inchinare, sa ne inchinam "in duh si adevar" Dumnezeului nostru.

litanul: Citeste Daniel cap. 3. Cei trei tineri au preferat sa ajunga in cuptorul cu foc decat sa se "aplece", impreuna cu ceilalti, in fata chipului de aur. Puteau sa se inchine, in sinea lor, adevaratului Dumnezeu sau puteau sa se aplece sa se lege la sireturi (nu stiu daca aveau).

Tu asa ai fi facut? Te-ai fi inchinat cu gandul la Dumnezeu? Asta se cheam jumatate de masura, sau inchinarea la doi satapani, ceea ce stii bine ca nu e admisibil.