La Sinodul I Ecumenic di anul 325, Cuviosul Pavnutie Egipteanu a aparat casatoria crestina impotriva apusenilor care credeau ca inlaturand casatoria in randul preotilor, ii vor intari in acest fel. Dar de ce generalizezi in necunostinta si in privinta ortodocsilor unde sunt cei drept dar cazuri f.izolate, nu ca la catolici.

RD: va mirati de ce exista parade in care se cer "drepturi".

Nu ne miram, constatam cu durere. Toate pacatele isi cer dreptul la existenta. Am asistat la acceptarea casatoriilor deschise, la cererea de legalizare a prostitutiei, la acceptarea homosexualitatii. Oare ce mai urmeaza?

Dar noi trebuie sa va aducem aminte de ceea ce e corect, caci este un indemn de la Dumnezeu, prin Sf. Apostol Iacov:
""Sa stie, ca cel ce a intors pe pacatos de la ratacirea caii lui isi va mantui sufletul din moarte si va acoperi multime de pacate."

Dupa cum reiese nici cel care incearca intoarcerea pacatosuli nu e lipsit de pacate, dar Domnul apreciaza efortul de a aduce pe cineva la linia de plutire.

RD: Nu inteleg de ce trebuie sa faci publica inclinatiile tale sexuale, caci nu am vazut pe nimeni altul procedand asa.
Daca tot ne-ai atras atentia, acum primeste parerile noastre, chiar daca difera de ale tale. Am venit si cu solutii, atat cat vedem noi ca se poate face ceva. Dar daca pacatul e atat de puternic, mult mai puternic decat tine, atunci nu e nimic de facut. Complace-te, dar nu astepta sa te aplaudam, caci din punctul nostru de vedere e tot un pacat, indiferent cate site-uri ne mai indici.

:)nu cred ca este o solutie inteleapta sa-i marginalizam pe acesti oameni,ei au o suferinta pe care din mandrie nu o constientizeaza,unora le arata Dumnezeu ca gresesc,pana atunci tolerat-i,ca altfel s-ar putea sa va treziti cu un copil cu astfel de preferinte ca pedeapsa pt.rautatea voastra(a celor care-i urasc pe homosexuali).Nu putem noi schimba orientarea lor sexuala ce treaba avem cum fac ei,au parinti,exista psihologi,preoti.Eu personal pacatul acesta mare il pun laolalta cu perversiunile pe care si heterosexualii le practica adica cqa sa ma intelegeti cu ce sunt unii mai buni decat altii...hai sa ne vedem neputintele noastre.Sotul meu spovedeste cativa gay,care altfel sunt oameni absolut asemanatori cu noi,sigur ii opreste de la impartasanie,ei inteleg pacatul lor ,dar sunt oameni si ei,pentru numele lui Dumnezeu,nu aveti alta treaba decat sa-i provocati,sa le invartiti cutitul in rana????Sunt fiinte umane sufera,reactia lor este provocata,sa nu-i mai zgandarim,la fel ca pe copii mici care injura nu dati atentie, daca dati atentie s-AR Putea sa le placa cum suna si sa te mai injure o data.Sunt convinsa ca au multe lucruri mult mai interesante de zis decat sa bata apa-n piua sa se tot proclame gay de parca s-ar proclama regi,in fond despre lucrurrile intime nu se discuta in public,nu?

Nu cred si nu este firesc sa urasti pe cineva , indiferent ce ar face el. Ura este straina unui adevarat crestin, poate indignare este mai corect. Pina la urma urmei, mai rau facem vorbind mereu despre acest pacat, mai rau tulburam apele , decat sa le limpezim si nastem o reactie necontrolata din partea lor. Nu rezolvam pana la urma nimic daca noi ii condamnam pe ei si ei ne condamna pe noi. Pozitia noastra si a Bisericii este cunoscuta, mai mult de cat atat nu se poate face. La judecata finala vom raspunde cu totii de faptele noastre.

Vindecarea homosexualilor?,depinde daca acestia vor sa fie vindecati,si credeti-ma,daca vrei ceva cu adevarat si faci eforturi semnificative in acest sens,reusesti,reusesti cu siguranta.
Nu inteleg eu natura homosexualilor,nu inteleg factorii care determina un organism creeat intr-o anumita structura,sa devieze spre porniri nefiresti.Motivele ar putea fi mult mai profunde si mai concrete,decat le percepem noi cei simpli si "poate"aparent normali.S-a dovedit stiintific,faptul ca tendinta homosexuala vine de undeva de la nivelul creierului,unde o portiune dedicata atractiei fata de sexul opus se dovedeste a avea trasaturi inverse decat celei normale,si deci,transmitand porniri inverse fata de parteneri.Nu stiu eu sa explic stiintific aceste constatari,in definitiv cred ca este vorba de testosteron si estrogen.Aceste disfunctii pot fi intalnite si in regnul animal,insa la o minoritate,lucru care nu afecteaza cu nimic,acestea neavand ratiune,nu li se cere nimic.Si totusi,pana la urma avem ceva in comun cu animalele,si lucrurl care ne diferentiaza atat de maret,cum este ratiunea si discernamantul,ar trebui sa ne faca sa depasim acest stadiu de confuzie si dereglare hormonala,cum sunt tendintele homosexuale,sa luptam cu acestea,sa le analizam efectele negative si sa biruim,in cele din urma.Fiindca eu cred ca nu toti homosexualii sunt iremediabili,unii poate ca da,dar intr-un procent minor.
Bine-nteles,pentru aceasta lupta,acebra,de altfel,este nevoie si de credinta,de o motivatie mult mai puternica decat simtirea aceia contradictorie.Uneori ma gandesc,ca unii din homosexualii proclamati,nu sunt decat niste rataciti si capriciosi,niste oameni care sufera de o lipsa de identitate,o lipsa acuta,dar sa nu uitam ca aceasta deraiere se datoreaza si anumitor experiente neplacute pe care subiectii le intampina in copilarie,cum ar fi molestare sexuala,viol,si multe alte lucruri ingrozitoare realizate de pedofili.Astfel victimele in cauza sunt afectate psihologic,incep sa devina tot mai inchisi in sine,sa se inhibe,sa se izoleze,sa afiseze comportamente mai putin specifice varstei...si astfel la maturitate constata ca ceva nu este in regula cu el(ea).
Exista,insa si un teren propice devierilor sexuale,si anume izolarea de societate si integrarea intr-un colectiv de acelasi sex,si-aceasta forma este un factor destul de real al dezvoltarii relatiilor homosexuale.Mai ales pentru baieti,care simt o nevoie acuta de iubire si atasament,iubire ce se vrea a fi continuata din sanul mamei.Insa si pentru femei acest pericol paste in conditiile sus amintite,si aceasta reprezinta o realitate ce trebuie analizata si luate masuri.
Insa,cel mai greu lucru vine din tendinta acestor fenomene de-a ramane secrete,de-asi plamadi faptele in tacere,si astfel ele isi urmeaza cursul pana...pana nu stiu unde,dar uneori ele merg pana la eradicare,fiindca doar un procent destul de mic ajunge sa se descopere,sau autodescopere si astfel sa se i-a masuri.
Uneori ma gandesc la subiectii care merg in manastire la o varsta destul de frageda,varsat in care ne este greu sa ne desprindem de imbratisarile parintilor,de atasamentul fata de familie,ne este greu sa percepem viata pe cont propriu,intr-un cadru atat de rece si de exigenta.Si mai rau este faptul ca aceasta desprindere se face rapid,aceasta schimbare are loc deodata,si "copilul"isi schimba semnificativ viata,mai mult inconstient decat manat de considerente logice si de vre-o strategie bine gandita.
Astfel apare tendinta involuntara si fireasca de-a te atasa de cineva din jur,de-a suplini iubirea familiei de care te-ai desprins,si fiindca mediul real este destul de vitreg,aceasta dorinta de dragoste devine un lucru tabu,si luand-o pe calea confidentialitatii apar si cusurusile.Pentru ca,comunicarea si deslusirea simtamintelor este singura cale viabila de rezolvare a lucrurilor ce par a nu se incadra in ritmul normalului.Pentru ca nu prea este normala atasarea de un membru din manastire,nu intr-un mod prea profund...si-asa poate aparea tendinta spre homosexualitate,si odata cu ea lupta,marea lupta cu imprejurul.
Este greu,dar si real intr-o oarecare masura,si astfel de lucruri ar trebui premeditate,analizate si gasite solutii viabile de combatere a acestui fenomen,dincolo de lupta proprie cu "ispitele",pentru ca orice-am face omul simte,inainte de toate,o nevoie acuta de iubire,un atasament si-un sentiment care-l ajuta de cele mai multe ori sa supravietueasca.Stiu ca,credinta este factorul primordial care trebuie sa sustina aceasta viata,dar uneori nu este de-ajuns,pentru ca orice-am face din aceiasi tarana suntem plamaditi si spre sensurile ei ne-ntoarcem.
Uneori cred ca ar trebui sa analizam mai profund cauzele si situatiile care pot determina dereglari de comportament la semenii nostri,pentru ca de cele mai multe ori exista un raspuns,un motiv pentru acestea iar noi chiar partasi.Lucrurile se intampla dintr-un ansamblu de realitati evidente a vietii,din fapte si indeletniciri care se leaga intre ele si pot determina imprevizibilul.

Foarte pertinenta expunerea ta, Ory ! La tot ce ai expus, o simpla condamnare a homosexualitatiit , este o vorba-n vant si chiar poate sa devina chiar "periculoasa ", avand efecte inverse. Fenomenul este mult , mult mai complex si isi are radacinile in inceputul copilariei, care continua pana dupa pubertate. O societate care "condamna" , nu face nimic pana la urma urmei, preventiv, incepand cu familia, scoala , societatea in general. Vorbele se duc, se uita, situatia insa nu se schimba de nici un fel, dimpotriva apar manifestarile extreme dintre noi si ei.

si totusi care sunt metodele de vindecare.

A) CREDINTA, B) VOINTA, C) FRICA DE DUMNEZEU .

rd, ok, nu mai spun nimic pentru ca postezi si promovezi homosexualitatea. Dar am o intrebare pentru tine: spune-mi si mie te rog de ce stai totusi pe un forum religios? Nu vreau sa fie cu rautate intrebarea, dar te intreb pentru ca sunt mirat ca un homosexual, mai ales si ateu, sa stea sa vorbeasca chestii de credinta! De exemplu, eu daca deschid un subiect despre credinta la scoala sau acasa mi se spune sa incetez ca nu este nimeni interesat de aceste teme de discutie. Tu de ce discuti, fiind un gay convins? Majoritatea gaylor isi petrec timpul in cluburi facute special pentru ei sau frecventeaza orice alt forum decat unul religios! Tu de ce totusi stai si vorbesti cu noi cei care ne place sa vorbim despre credinta? Astept un raspuns sincer...