Sfintele Manastiri din Athos pomenesc pe PF Bartolomeu desi tin calendarul neindreptat.
Normal,calendarul iulian nu e problema de dogma.De unde s-a scos aceasta,de calendarul iulian ca e dogma?
Calendarul bisericesc e ceva diferit de calendarul iulian,calendarul bisericesc face legatura prin Sfintele Pasti si prin alte sarbatori cu anumite evenimente astronomice.
Pentru ca BO nu e biserica gnostica,si Universul e zidit tot de Preasfanta Treime,asa ca e normal sa legi Sfintele Pasti cu echinocthiul de primavara astronomic.
Calendarul iulian e un calendar omenesc,facut de niste ne-crestini,care nu prea au fost asa luminati de Duhul Sfant.
Cum ar putea atunci sa fie calendarul iulian dogma?

Sfinta Manastire Esphigmenou este in Athos si il pomeneste pe Ips Kallinikos.

Manastirile din Athos tin intr-adevar calendarul bisericesc, dar Manastirea Vatopedu a umblat dupa Stilul Nou intre 1924 si 1971.

Calendarul Bisericesc este dogma pentru ca asa au lasat Sfintii Parinti. Vezi sigilionul de 1583, punctul VII:

Orişicine nu ar urma hotărârile Bisericii statuate în cele Şapte Soboare Ecumenice şi Sfintele Paşti socotite pentru a le urma, ci vrea să urmeze noua invenţie a pascaliei şi a noului calendar al astronomilor atei papişti, şi vor să răstălmăcească şi să distrugă dogmele şi tradiţia Bisericii care noi le-am moştenit de la Sfinţii Părinţi, anatema unora ca aceştia şi să fie îndepărtaţi de Biserică şi de împărtăşirea credinţei.

Dupa cum observi, a schimba calendarul inseamna a "rastalmaci si distruge dogmele si traditia Bisericii", deci este de ne-schimbat, adica dogma, chiar daca nu este explicit definit asa.

Canonul 7 din Pidalion afirma si el (ceea ce Sfinta ta BO a Finlandei nu pare sa fii auzit):

Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta zi a Paştilor mai-nainte de primăvăreasca Isimerie cu Iudeii o va săvârşi, să se caterisească.

Si cine au fost atunci luminati de Duhul Sfint daca nu Parintii Bisericii Ortodoxe: Papa si masonii Metaxakis, Papadopoulis si Cristea?

Toate astea ti le-am mai spus in repetate rinduri. Facind pe prostul nu cred ca iti rezolvi problema.

Vrei sa ai ultimul cuvint? Esti liber sa il ai...

De ce priviti doar litera asa cum fac neoprotestantii?
Cu iertare va spun.

"Totuşi, după sfârşitul primului Război Mondial (1918) aproape toate ţările lumii, în plan civil, au adoptat acest calendar gregorian şi astfel în ţările ortodoxe a apărut un dublu calendar: unul bisericesc – iulian, şi altul civil – gregorian.
În cele din urmă, patriarhul Meletie Metaxakis (cunoscut prin tendinţele lui inovatoare) convoacă la Constantinopol în 1923 o Conferinţă teologică interortodoxă, adunând reprezentanţi din toate Bisericile Ortodoxe pentru a hotărî problema calendarului. Această conferinţă nu a avut valoare de sinod, pentru că la ea nu au participat decât doar câţiva episcopi (şi nu din toate ţările), la ei adăugându-se mai mulţi profesori de teologie şi oameni de ştiinţă. Unele Biserici locale (Rusă – în primul rând) nu şi-au trimis reprezentanţi la conferinţă. Din partea Bisericii Ortodoxe Române au participat doar doi profesori de teologie. Totuşi această conferinţă a hotărât ca fiecare Biserică Autocefală să treacă la calendarul iulian îndreptat, asemănător cu cel gregorian, dar „mai perfect”. Conform calendarului iulian îndreptat, dintre anii seculari (care se împart la 100), vor fi bisecţi doar cei a căror cifră, împărţită cu 9, dă rest 2 sau 6, ceilalţi fiind socotiţi comuni. În acest fel, eroarea calendaristică este de o zi, la câteva zeci de mii de ani.


Bisericile care au adoptat acest calendar iulian îndreptat sunt:

Patriarhia de Constantinopol – 1924
Patriarhia de Alexandria – 1928
Patriarhia de Antiohia – 1924
Patriarhia Română – 1924
Patriarhia Bulgară – 1968
Bisericile Autocefale din:

Grecia (cu excepţia Sfântului Munte)
Cipru
Cehoslovacia
Polonia
Finlanda şi majoritatea Bisericilor Ortodoxe din Occident.

Au rămas după calendarul iulian vechi, „neîndreptat”:

Patriarhia Ierusalimului
Patriarhia Rusă[9] (cu unele mici excepţii în Ucraina şi Republica Moldova)
Patriarhia Georgiei
Patriarhia Serbiei (azi o parte trec la calendarul nou)
Sfântul Munte, dependent de Patriarhia Ecumenică.

În anul 1948, în cadrul Conferinţei teologice la Moscova a avut loc şi o şedinţă Sinodală panortodoxă la care s-a hotărât ca toate Bisericile Ortodoxe să sărbătorească Paştile după calendarul vechi, aşa cum sărbătoreşte Biserica Ierusalimului (aceasta mai ales datorită minunii coborârii Sfintei Lumini care se coboară la Slujba Vecerniei din Sâmbăta Mare), iar în privinţa celorlalte sărbători – fiecare Biserică să ţină de calendarul adoptat deja, fără ca aceasta să se considere o abatere canonică sau dogmatică. Calendarul vechi sau nou nu este un motiv de dezbinare; Bisericile pe stil nou sunt şi ele Ortodoxe, toate Tainele sunt valabile la cei pe stil nou ca şi la cei pe stil vechi, şi toţi au şanse egale de mântuire. În acest sens, Sinodul de la Moscova din 1948 ridică vechile anateme asupra celor care urmează calendarul nou, în scopul menţinerii unităţii Bisericii Ortodoxe de pretutindeni.

Calendarul este ceva important, dar nu esenţial în Biserică, de aceea, în duhul Sfinţilor Părinţi, trebuie mai degrabă de a lucra la păstrarea unităţii Bisericii Ortodoxe decât la accentuarea unor diferenţe minore, mai ales că Biserica Ortodoxă nu se leagă foarte mult de timp, ci ţinteşte veşnicia.

Desigur, atunci când este o problemă dogmatică – situaţia este cu totul alta. Se greşeşte dogmatic în privinţa Calendarului doar atunci când Paştile este sărbătorit înaintea Paştilor iudaice sau odată cu acesta[14], ceea ce ar contraveni adevărului biblic, chiar dacă astăzi şi evreii au rămas în urmă faţă de Calendarul tropic, iar noi (într-un fel) suntem nevoiţi să aşteptăm mai întâi Paştile lor, greşind din punct de vedere astronomic, căci ajungem tocmai în a doua lună plină după echinocţiul de primăvară, dar păstrând adevărul dogmatic. De aceea este nevoie de multe cunoştinţe teologice şi mult discernământ duhovnicesc pentru a deosebi esenţialul de secundar şi pentru a proceda corect, fără a face vreo dezbinare în Biserică.

Iată de ce şi noi, cei din Biserica Ortodoxă de stil vechi, nu avem dreptul să-i osândim pe cei ce ţin stilul nou, fiind în acelaşi timp buni ortodocşi (cu dogmele şi fapta). Să nu-i ascultăm pe cei care zic că ierarhii, preoţii şi mirenii care ţin stilul nou nu au har sau că se vor mântui. O asemenea afirmaţie nu este în duhul Ortodoxiei, iar cei care o fac, ei înşişi nu au har şi îşi periclitează mântuirea, rupând cămaşa lui Hristos. Bineînţeles, nu este un secret că schimbarea calendarului a fost o greşeală instrumentată de forţe ostile Ortodoxiei, menite să dezbine Biserica. Noi însă nu trebuie intrăm în logica acestor forţe masonice, arătându-le că în ciuda eforturilor lor de a dezbina Ortodoxia, noi am rămas uniţi şi aşa vom rămâne până la sfârşitul, cu harul lui Dumnezeu."
Ieromonah protosinghel Petru Pruteanu doctor in liturgica si dogmatica

cautati pe net si veti gasi lucrarile dumnealui.

In ceea ce ne priveste pe noi romanii care tinem de Biserica ortodoxa romana si deci dupa calendarul pe stil nou, eu cred si asa inteleg ca trebuie sa ne avem ca fratii in sanul Bisericii ortodoxe cu cei de pe stil vechi care nu fac din calendar mijloc de dezbinare si sa nu lasam loc de ingaduinta celor care incearca sa dezbine Biserica ortodoxa profitand de lipsa de informatii ale ortodocsilor simpli.
Daca studiem atent aceasta problema a calendarului, vom vedea ca aparitia calendarului gregorian nu are legatura cu dogma sau credinta ci pur simplu s-a vrut sa fie o corectura din pdvr a timpului, timp care ne defineste pe noi muritorii.
De aceea, în creştinism în general, dar mai ales în cultul liturgic al Bisericii, timpul are o valoare mistagogică (tainică) şi eshatologică – el marcând pe de o parte anumite momente concrete şi precise din viaţa Bisericii, iar pe de altă parte, tinzând a deveni un „prezent continuu” al Împărăţiei lui Dumnezeu, adică veşnicie. Toată viaţa liturgică a Bisericii se desfăşoară acum dar şi pururea şi în vecii vecilor…, prin aceasta făcându-se prezentă în timp lucrarea lui Hristos prin Tainele Bisericii, dar nu în vederea accentuării timpului, ci a depăşirii lui spre Împărăţia veşnică a lui Dumnezeu. Chiar şi evenimentele care au avut loc în trecut – „în vremea aceea” – prin cultul liturgic sunt aduse într-un prezent real, spre un viitor înveşnicit şi mai real (datorită caracterului netrecător).
Cine continua sa dezbine cu acest prilej al calendarului nu dovedeste decat ca este condus de un duh al dezbinarii.

Cum se face mai frate ca nicio biserica care tine stilul vechi nu a anatematizat masoneria?
Pe cand BO a Ciprului ,BOR si BO Greaca,care toate au calendarul indreptat au anatematizat masoneria?


Arhierei ortodocsi nu pentru calendar au aruncat respectivele anateme (in legatura cu indreptarea calendarului) ci de frica de absurditatile cu care au inselat dracii pe Augustin de Hipo,ca sa nu zica acestea public,care absurditati sunt la mare valoare in BC.
Ia vezi ca Sfantul Ioan Cassian in BO tot timpul a fost considerat Sfant Parinte iar in BC dupa anul 500 o parte din invatatura sa a fost condamnata ca semi-pelagiana,ca eretica.Iar Sfantul Ioan Cassian a contestat puternic multe din invataturile fericitului Augustin.
In BC fericitul Augustin e considerat "doctor al Bisericii" adica Sfant Parinte.
Zici ca esti "stilist" dar de fapt esti inselat de draci,vezi ca scriu parinti si arhierei stilisti despre faptul ca documentele de la Sfantul Sinod Ecumenic al cincilea,in care se zice ca fericitul Augustin ar fi sfant,nu se mai gasesc in original,iar ce documente s-au luat provin de la BC.
Ia calendarul BOSV si vezi daca se gaseste in el cinstit fericitul Augustin sau al altei Biserici pe stil vechi si vezi ca nu se gaseste.

Iata ce zice in "Vietile Sfintilor" din BOR:
" Ca ucenic credincios al marilor învăţători Sfinţii Capadocieni Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Grigore de Nîssa, ca şi al Sfîntului Ioan Gură de Aur, Cuviosul Ioan Casian s-a ridicat atunci împotriva unei separări adînci între firea omenească şi harul divin, pe care Fericitul Augustin o stabilise pentru a lupta împotriva ereziei lui Pelagiu. Într-adevăr, deşi tot darul desăvîrşit şi tot harul de sus coboară, de la Dumnezeu Părintele Luminilor, libertatea noastră omenească, zidită după chipul libertăţii absolute a lui Dumnezeu şi reînnoită în Sfîntul Botez, este chemată să răspundă şi să conlucreze cu harul dumnezeiesc pentru a produce în suflet roadele mîntuitoare ale sfintelor virtuţi şi, într-o aşa măsură, încît se poate spune, cu Sfîntul Ioan Gură de Aur, că: "Lucrul lui Dumnezeu este de a ne dărui Harul Său, iar cel al omului este de a-şi oferi credinţă". Căci, aşa cum grăieşte acelaşi mare învăţător al Bisericii în alt loc: "Harul lui Dumnezeu curge atît pe cît este de deschis vasul credinţei pus sub şipot". O asemenea învăţătură îşi avea limpede rădăcina în cuvîntul lui Dumnezeu, pentru că Domnul a arătat: Cel care luase cinci talanţi de la stăpînul său, a adus alţi cinci talanţi, iar cel ce a luat doi, a adus de asemenea alţi doi (Matei 25, 20-22). Deci cu adevărat, precum spune şi Sfîntul Apostol Pavel, sîntem împreună lucrători cu Hristos (2 Cor. 6,1).
Faţă de aceste împotriviri care au mai durat, Cuviosul Ioan Casian a rămas statornic în dreapta credinţă a Bisericii, departe de zgomot şi certuri, învăţat cu adîncul contemplării divine, taină a unei păci nesurpate şi blînde, şi a unei linişti senine. El îşi încredinţă în pace sufletul său lui Dumnezeu către anul 435."
Iar in BO Greaca din SUA,zice oleaca mai clar:
http://www.goarch.org/chapel/saints_view?contentid=445
"The error opposed to Pelagianism but equally ruinous was Augustine's teaching that after the fall, man was so corrupt that he could do nothing for his own salvation, and that God simply predestined some men to salvation and others to damnation. Saint John Cassian refuted this blasphemy in the thirteenth of his Conferences, with Abbot Chairemon, which eloquently sets forth, at length and with many citations from the Holy Scriptures, the Orthodox teaching of the balance between the grace of God on one hand, and man's efforts on the other, necessary for our salvation."
"Eroarea opusa pelagianismului dar la fel de dezastruoasa era invatatura lui Augustin ca dupa cadere,firea omeneasca era atat de corupta ca omul nu mai putea face nimic pentru mantuire si ca Dumnezeu a predestinat pe unii spre mantuire si pe altii spre damnare.Sfantul Ioan Cassian a contrazis aceasta blasfemie in a treisprezecea din etc...."

Din aceste absurditati a venit si dogma "Imaculatei conceptiuni" in BC,care zice ca Maica Domnului a primit din momentul conceperii,adica cand samanta Sfantului Ioachim s-a unit cu samanta Sfintei Ana,adica se zice de concepere ca s-a facut pe calea fireasca,dar Maica Domnului a primit cum a fost conceputa "un har special",in vederea "meritelor lui Dumnezeu Iisus Hristos".
http://www.newadvent.org/cathen/07674d.htm

Vad ca ai revenit la vocabularul tau, de fapt nu e nimic neobisnuit la unii stilisti sa foloseasca acest ton, pentru asta sunt in principal recunoscuti (vezi si postarile altor useri). Apoi in confuzia ta spui ca tu de fapt comunici civilizat si eu nu as face-o.
Dar tu de fapt nu cu mine ai treaba si nu pe mine esti catranit, ci pe faptul ca arat adevarul si tie asta nu-ti place. Pentru ca cine nu este in adevar nu-i place sa-i fie aratat, are doua optiuni: ori vine la adevar, ori alege sa lupte impotriva lui si mai ales impotriva celor ce il spun. De aceea nu am de ce sa ma supar cumva, oricum nu as putea sa-si fac pe plac si sa scriu ce iti place, cred ca stii si tu bine ca e mai bine sa fiu orice vrei tu decat sa fiu schismatic sau chiar eretic.

Eu ti-am raspuns data trecuta, desi nu prea ai ce sa raspunzi la asemenea basme pe care le spui tu, ca din 1953 nu mai vine serpii si localnicii umbla cu borcanele. Si apoi tot tu te enervezi ca eu sau altii nu credem tot ce spui si nu vrem sa spunem ca suntem eretici sau ce spui tu ca sunt ortodocsii. Apoi te plangi ca esti banat. Pana acum nu ti-ai data seama ca intrand pe un forum ortodox si catalogandu-i pe acestia eretici sau ce mai zici tu si atacandu-i pe cei ce nu spun ca tine nu o sa fii prea bine primit. Tu nu te-ai gandit inainte sa scrii despre consecintele a ceea ce scrii. Uite, eu de exemplu cat am stat pe forumul catolic nu m-am plans pentru ca stiam ca nu pot scrie orice imi trece prin cap, iar daca o fac voi suporta consecintele.
In legatura cu banarea, nu am cerut banarea nimanui vreodata, nu sunt de acord cu banarea la prim abatere si intotdeauna am spus de atentionare si atragerea atentiei. Dar tu ai avut nick si ianinte sa intru eu pe forum cu care ai fost banat, deci nu eu am avut vreo contributie atunci. Chiar cred ca mult mai buna e atentionarea, astfel acel user sau altii care citesc pot intelege regulile si ce gresesc, altfel la banare nici macar nu se stie cine ce a gresit.

Trecand si la raspuns, desi nu are nicio importanta pentru ca tu o sa crezi doar ce vrei si ce tine de conceptia ta si nu poti accepta adevarul, despre serpii din Kefalonia exista chiar si video, unul facut chiar de un grup de romani in 1999, deci dupa 1953 :http://www.trilulilu.ro/mihaioana/00baa9660f2c1f
Un alt documentar, prima parte aici: http://www.youtube.com/watch?v=FQ6getCfxBE
Si alte documentare, in unul ni se prezinta si drumul parcurs de serpi, deci pana la biserica.
Si data pe care o spui e tocmai invers, pana in 1953 nu au mai venit serpii, incepanad cu anul 1940.
Dar pentru ca mi-ai scris mesajul si asa am cautat mai multe despre stilism, o sa dau niste materiale ce le-am gasit azi, ca sa se cunoasca adevarul. Cu ocazia asta am aflat si eu mai mult despre acest lucru, pot doar sa-ti multumesc ca ai facilitat asta.

Iata cum s-au intors la Biserica Ortodoxa mai multi calugari ce tineau vechiul calendar de la Muntele Athos. Trebuie spus ca la inceput stilistii nu erau chiar schismatici, doar ca nu il mai pomeneau pe patriarhul ecumenic. Apoi s-au rupt de tot de BO.
http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...si-calendarul/

"Într-o primă accepţiune, la Sfântul Munte, zelotişti s-au numit toţi aceia care, neprimind noul calendar, au încetat şi pomenirea patriarhului de la Constantinopol (atitudine adoptată în primă fază şi de Cuvios). Cu timpul, s-a cristalizat un zelotism extremist, caracterizat prin neascultarea faţă de ierarhie, tăgăduirea valabilităţii Sfintelor Taine ale tuturor acelora care slujesc „pe nou” şi respingerea comuniunii cu toate Bisericile Ortodoxe „oficiale”.

În chip asemănă*tor, puţin mai târziu, Stareţul Iosif a auzit în timp ce se ruga o voce dumnezeiască, zicându-i:

„Biserica se află la Patriarhia Ecumenică, la Constantinopol”.
Astfel, au înţeles că lucrurile nu stă*teau aşa cum spuneau vechii calendarişti şi că Tainele celor de pe stilul nou sunt valide. Atunci au hotărât să-i ceară mitropolitului Florinei iertare în scris.
Când s-a trezit a înţeles tâlcuirea visului şi de atunci a început a tăgădui co*rectitudinea poziţiei sale de mai înainte.

Dar şi părintele Efrem Katunakiotul, când s-a rugat pentru aceeaşi problemă, a fost înştiinţat de o voce puternică, care i-a spus:

„În persoana lui Hrisostom al Florinei ai renegat toată Biserica”.
Astfel, începând cu anul 1937, Stareţul a început să primească ambele calenda*re, deşi a continuat să rămână zelotist.
Puţin mai târziu însă, la 13/26 martie 1950, a fost emisă o nouă enciclică semnată de patru episcopi vechi-calendarişti: Hrisostom al Florinei, Gherman al Cicladelor, Hristofor al Hristianopolului şi Policarp al Diavliei.
Scria in acea enciclica: „Tainele săvârşite de cei de pe stilul nou, ca unii ce sunt schismatici, sunt lip*site de Harul sfinţitor. "

- S-a terminat! Ne retragem! Aceştia au căzut pe dinafară. Nu se poate ca ade*vărul lui Dumnezeu să fie acesta. Va trebui să luăm poziţia mănăstirilor. Dar mai în*tâi vom face rugăciune ca să vedem ce ne va spune Dumnezeu. Fiilor, rugăciune! Rugăciune, părinţilor, ca să ne descopere Dumnezeu şi să nu facem vreo greşeală. Ceea ce ne va descoperi Dumnezeu, aceea vom primi.

În a treia zi Staretul s-a închis în coliba sa si toată noaptea s-a rugat varsand siroaie de lacrimi. Iar noi îl asteptam afară pe Staret, ca pe un alt Moise, ca să ne dea rezultatele „sinodului”.

După rugăciune se pare că a avut o descoperire, căci, iesind afară, ne-a spus:

„Câti sunteti credinciosi…”. Părintilor, s-a terminat! Am primit vestire că trebuie să trecem de partea mănăstirilor. Acesta e adevărul. Zelotistii sunt înselati!
Cu adevărat, mare si bruscă a fost întoarcerea Starețului, căci fusese zelotist si încă unul înfocat.
Tu, părinte Atanasie, ia-ti traista si mergi la Lavra si spune-le că ne vom supune mănăstirii si Patriarhiei. Veti merge acolo ca să vă înscrieti. Repede! S-a terminat. Veti lua buletine si vom deveni în mod oficial monahi ai Mănăstirii Lavra. Aceasta este calea lui Dumnezeu. Zelotistii au pierdut calea. Auzi, să spună că Tainele nu au Har si că noii calendaristi sunt osânditi!
Şi astfel, părintele Atanasie a pornit spre Lavra cu traista în spate, dar plin de gânduri. Se gândea: „Oare, Staretul are dreptate ori nu?”. Si asa cum mergea prin pădure, a obosit si s-a asezat ca să se odihnească putin. Atunci a adormit si a avut o vedenie care l-a încredintat despre pozitia corectă a Staretului. Când s-a trezit a pornit îndată înapoi si plin de entuziasm a spus Stareţului:

- Gheronda, mă supun. Şi pe Patriarh îl pomenesc si fac orice îmi spuneti. Ceea ce am văzut… este voia lui Dumnezeu.

Continui cu acea carte si mai ales cu marturia despre har a calugarilor.

Când Staretul a adormit întru cuviosie si sfintenie, iar noi, fiii săi duhovnicesti, ne-am învrednicit să dobândim obsti cu multi ucenici, zelotistii au fost nevoiti să mărturisească:

Da, într-adevăr, astfel de călugări!… Atât de multi părinti virtuosi! Trebuie să recunoaştem că Staretul a avut dreptate, fiindcă nu se poate ca rădăcina să fie putredă si să scoată astfel de roade si să se adune astfel de obsti. „După roade se cunoaşte pomul”. Prin urmare, noi am greşit, iar Bătrânul Iosif avea dreptate, era Sfânt.
Când ne-am alăturat celorlalti părinti athoniti si i-am lăsat pe zelotisti, am cunoscut din experientă puterea Harului Tainelor săvârsite de noii calendaristi. De aceea, atunci când Staretul ne spunea că vede Harul umplând biserica, noi nu-l întelegeam. Și aceasta până când l-am văzut si noi. În orice caz, atunci când i-am părăsit pe zelotisti, cu totii am văzut Harul cu ochii cei trupeşti.

„Când ne-am întors la calea urmată de mănăstiri, încă nu pomeneam pe Patriarh. Însă atunci când am venit la Noul Schit, a trebuit odată să liturghisesc la Mănăstirea Sfântului Pavel si negreşit trebuia să pomenesc pe Patriarh.

- Ce să fac acum, Gheronda? l-am întrebat pe Staret.

- Mergi si pomeneste! Iar când te vei întoarce îmi vei spune ce-ai simtit.

Cu adevărat pot să vă spun că arareori am primit atât de mult Har în timpul Sfintei Liturghii. Suvoaie de lacrimi am vărsat pe toată durata ei. Nici măcar ecfonisele nu le puteam rosti. Când m-am întors, Staretul mi-a spus:

- Cu sigurantă că te-ai umplut de Har.

- Da, Gheronda. Asta şi asta mi s-a întâmplat.

- Vezi, fiul meu, că nu păcătuieşti când îl pomeneşti pe Patriarh, orice ar spune sau face, până ce nu este caterisit şi câtă vreme nu există Potir comun”.

Cum pot spune vechii calendaristi ca Tainele noastre sunt nelucratoare? In 1947, in timp ce faceam slujba Sfintirii si cantam „Slavit esti Tu, Doamne, si slavite sunt lucrurile Tale”, un abur a iesit din potir si apa s-a incalzit. Chiar si in cupele ce era tinute de crestinii evlaviosi, s-a incalzit apa. Cum poti sa-mi zici atunci ca Tainele sunt nelucratoare?

Cum poate face Dumnezeu minuni pe noul calendar, daca este de osanda? Cum se putea petrece minunea Sfantului Visarion, din satul Dusiko? Este indeajuns, ca sa ne arate ca dreapta credinta, dragostea si tinerea poruncilor joaca un rol important in sfintirea omului. Nu iau in considerare nimic altceva. Am scris despre problema aceasta Parintelui Filotei Zervakos (ucenicul Sfantului Nectarie) si mi-a raspuns cu dreptate – si la fel cred si eu, cel neinvatat, din experienta mea de viata – ca treisprezece zile nici nu te vor indeparta, nici nu te vor aseza in Imparatia Cerurilor...

I-am intrebat si pe Arhangheli despre aceasta, si ei mi-au zis: „Ramai unde esti”.

Ce spune Fericitul Filotheos Zervakos despre cei care contesta Tainele de pe stilul nou: http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...-vechi-si-noi/

“Nu sunt de acord cu acei creştini de stil vechi care predică şi trâmbiţează că Tainele celor de pe stilul nou nu sunt valabile, deoarece nu ţin calendarul vechi. Într-adevăr, n-ar fi valabile, dacă preoţii ar cere ca noul sau vechiul calendar să se pogoare din cer pentru a sfinţi Cinstitele Daruri; însă ei cheamă Sfântul Duh, care sfinţeşte Cinstitele Daruri şi credincioşii se împărtăşesc cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Ceea ce spun ei este o mare amăgire şi erezie. Vai preoţilor nevrednici, şi mai mult celor care au vrăjmăşii între ei. Sfinţii îngeri participă la sfintele slujbe şi Liturghii cu frică şi spaimă, în vreme ce noi, oamenii păcătoşi, ne purtăm ca fiarele şi după aceea ne mândrim că suntem ortodocşi autentici, pentru că mergem după calendarul vechi şi credem că asta e de ajuns ca să ne mântuim.

Hristos, care a venit în lume, nu ne-a învăţat despre calendarul vechi şi nou. Ne-a învăţat despre iubire, smerenie, blândeţe, răbdare, dreptate, înfrânare, cuminţenie. Citeşte Sfânta Evanghelie, izvorul adevărului şi luminii, şi vei vedea că nicăieri nu este scris despre calendare. Sfinţii Părinţi s-au sfinţit nu prin calendare, ci prin rugăciuni, posturi, privegheri şi alte nevoinţe, pe care le-au răbdat cu smerenie, pentru iubirea lui Dumnezeu. Şi cei ce se vor mântui, se vor mântui nu prin calendare, ci prin credinţa şi iubirea lor fierbinte pentru Dumnezeu şi prin faptele lor bune."

Iata si doua minuni care arata unde este adevarul: http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...l-ci-pocainta/