Da, este OK. Numai dacă te împărtăsesti în ziua respectivă nu ai voie să mai consumi nimic după miezul noptii.

Vreau sa va zic ca ieri am avut o zi foarte agitata ( sunt probleme la serviciu, nu reusesc sa-mi iau salariul, si ma tem ca nu vom rezista in ritmul asta pana cand ar trebui sa nasc, ca sa pot lua indemnizatia...), si de suparare si nervi nu am putut manca nimic din cele sanatoase, decat snitzel si crochetele de cartof...desi aveam si ardei, si castravete, si salata de sfecla...pur si simpli cred ca stomacul nu avea rabdarea necesara sa digere cruditati..drept pt care azi, desi e harti, mi-am luat la mine zacusca, masline, halva, sarmalute de post, fructe...sa vedem ce si cat putem...am pus insa lapte in cafea, destul de mult, asa obisnuiesc de ceva vreme...poate pun si iaurt la sarmalute, dc apuc sa le mananc...totusi nu stiu daca e totul in regula, ca prea mi-au disparut brusc durerile de stomac ( dc am putut manca zacusca ???) de vreo saptamana...inca mai resimt oboseala si dureri pelvine, mai ales la efort, dar in rest nimic, si abia peste inca o sapt trebuie sa mai merg la control...am citit pe un alt forum ca mai multe femei cand s-au dus la control la 12 saptamani au constatat ca sarcina se oprise in evolutie pe la 8-9 ...:(...( dar inca nu se eliminase, era acolo, doar ca numai era viu...)....

Fa-ti mai putine griji sau mai bine zis, grijile care ti le faci sa te ajute sa te rogi mai mult.

Vorbesti prostii in necunostinta de cauza.
Nu exista nici un canon prin care sa fie refuzat botezul copilului din cauza pacatelor parintilor.

Asa ca daca unul ar refuza, din prostie si rautate, altul ar putea-o sa faca in cunostinta de cauza.


Pai bine de ei ca biserica nu, catehism nu, canoane nu, gura targului si mintea slaba tin loc de toate.

Considera ca n-ai citit.
Sau ca nu e pozitia oficiala a Bisericii.

Oamenii sunt insetati dupa explicatii asa ca uneori mai fac si conexiuni nepotrivite, dupa o logica dubioasa.

Nu e bine ca am citit pe pr Arsenie Boca???

Ce mi se pare ciudat e ca chiar dansul spunea ca Dumnezeu nu descopera adevaruri dureroase ( prin spusele duhovnicilor, prin carti, prin intamplari de viata) acelora care nu le-ar putea intelege, s-ar sminti sau s-ar descuraja, deznadajdui si chiar lepada de credinta, sau din contra ar putea suferi un exces de vinovatie care sa-i indeparteze sau sa-i duca la deznadejde si acte necugetate...

PS : de cate ori intru aici si vad ce rugaciuni ar fi trebuit sa citesc in fiecare zi, inca de la inceput, ma rog doar sa nu fie acum prea tarziu pt ele...( la ora asta Dumnezeu stie si a hotarat deja daca mai e sau nu acolo si in viata, si e tardiv pt a mai schimba ceva, daca nu am facut asta ca sa-L induplec inainte de a se intampla ceva rau....macar de ar fi totul bine pana acum, si sa am grija mai multa de aum in colo...dar poate Dumnezeu s-a prins ca nu-mi voi putea tine promisiunea de a-l creste crestineste si de-al impartasi, asa cum i-am promis ???)

Ti-am explicat (aici sau pe alt topic) ca e o logica stupida in modul in care pui problema cu copilul/viata/credinta/Dumnezeu/etc.

Incerci sa rationalizezi prea mult anumite lucruri si nici macar nu o faci bine, ba mai mult, marchezi totul cu niste ganduri sumbre care chiar doar somatic vorbind, nu-ti fac bine.

Pai, asa-mi trebuie, daca am facut sex cu toti baietii care mi-au placut, si mai am si un cont gras in banca ...
Acum sa-mi fie de bine :D.
Poate chiar nu merit sa am familie, nu?


Adolescentele ar trebui sa vada si sa ia aminte, ce am vazut si eu si m-am ingrozit, la femeile care din varii motive nu au vrut sau nu au putut sa isi intemeieze familii si/sau sa faca copii ( unele au avut ocazia dar au ratat-o, altele ar fi vrut dar n-a fost sa fie, n-au avut noroc) si care au crezut ca daca-si iau o potaie de companie, le e de-ajuns, poate le-o aduce si-un pahar de apa la batranete, cum se spune...sfarsind apoi prin a nu mai putea nici s-o scoata afara sau sa stearga dupa ea....

Dar, ce e drept e drept, intr-adevar poate nu e corect sa asteptam de la copii ceea ce nu am fost noi in stare sa fim sau sa facem...vrem nu vrem, vor prelua exemplul nostru si vor zice " daca tu nu ai fost in stare sa fii mai bun, ce pretentii ai de la mine?"( nici tu nu ai dus o viata crestina, ai curvit cu tata, si poate nu numai, etc...)...

Ma, ideea e sa nu faci tot felul de prostii si pe urma pui pariuri si conexiuni stupide in carca lui Dumnezeu..

Ai un mare talent sa fugi de vinovatie pentru lucruri care le-ai facut si le faci efectiv (concubinaj) si sa-ti construiesti o vina pentru lucruri care nu le-ai facut sau mai bine zis nu stii cum le vei face (cum iti vei creste copilul).

Mental ti-ai construit un Dumnezeu tare ciudat si e drept, nici unele scrieri a par. Arsenie nu prea ajuta in sensul asta.

In mod normal ar trebui sa te ajute sa NU faci anumite lucruri, nu sa simti o vina excesiva si nelucratoare (in cele bune) dupa ce le-ai facut.

Oricum, roaga-te si atat, daca ai timp in plus, umple-l cu rugaciune nu cu ganduri negre.

Nu inteleg ce vrei sa spui cu asta?!?
Misiunea principala a omului este sa se mantuiasca si apoi desigur daca sansele sunt in ton cu aceasta,sa-si gaseasca alt om cu frica de Dumnezeu ,sa faca familie,sa se multiplice.
Ca altele nu au avut sansa sau au ratat-o nu-i treaba noastra,drama si fricile noastre nu sunt la fel si pt ele.
Eu mi-am dorit sa ma casatotesc inca de la 7 ani cand am participat la prima nunta, petrecerea unor prieteni de familie. Nu a fost sa fie si nu disper, nu sunt traumatizata sau in culmea depresiei ca nu am copii. Tocmai ca ma axez pe copii altora,pe la biserica,cunostinte,rude.

Si asa ma irita pana la epuizare obsesia asta a oamenilor cu progeniturile lor,atatea poze,atatea disperari pt sarcina,pt alimentatie,ma irita ca faceti din copil un idol si nu ar trebui sa fie o unealta in cultul personalitatii. Ca nu ii facem ca sa ne intregeasca pe noi ca fiinte neechilibrate ci ca sa-l slaveasca pe Dumnezeu si sa-i aducem ca ofrande in biserica lui!