1. Inchizitia a avut o viata de 700 ani si nu a torturat crestini de-a lungul a celor 700 ani
2.Daca mergem saptaminal la Sfinta Liturghie si avem o viata asazis crestina, insa nu mergem NOI in intimpinarea celui nestiutor (daca nu o putem face cu fapta o putem face cu rugaciunea) sintem asemenea slujitorului care si-a ingropat talantul in pamint.
3. Orice PERSOANA care are putere, poate face excese. Cei care nu fac excese sint cei care se raporteaza la Dumnezeu. E plina istoria de astfel de exemple si le putem vedea si astazi, atit la nivelul nostru cit si intre politicieni. Daca un copil s-a sinucis ca nu a trecut bacalaureatul, deci parintii au esuat oarecum in incercarea lor de a-si educa copilul, asta nu inseamna ca trebuie sa nu ne mai educam copiii sau ca trebuie sa renuntam la sistemul de educatie ca are standarde prea inalte pentru anumite persoane, iar acele persoane clacheaza!

Scuza-ma, dar cu aceste cuvinte ti-ai pierdut credibilitatea.

Exemplul propriu, rugaciunea si educatia dupa modelul evanghelic sunt perfecte ca metode. Daca asta ar fi fost scopul Inchizitiei, nimeni nu ar fi vorbit contra. Insa dupa cum ii spune numele, scopul ei a fost altul, pacatosi au incriminat alti pacatosi pana la tortura si moarte, si acum sunt considerati chiar sfinti de unii. Cu asa sfinti, nu ma mira ca exemplul Domnului pare o utopie inimaginabila pentru un credincios.

Etimologic Inchizitia vine de la inquisitio=cercetare. Acum vreo saptamina ati admirat sfintii Anton de Padova si sfintul Ioan Bosco, sfinti ai Bisericii Catolice. Sfintii care au activat in Inchizitie au fost declarati sfinti dupa aceleasi proceduri. Astazi ii defaimati... Va sugerez sa faceti si dumneavoastra ceea ce a facut Inchizitia, dupa cum ii spune si numele, SA CERCETATI BINE inainte de a arunca cu pietre in cineva sau ceva.

Pentru sfintii mentionati, jos palaria! Ei nu au cercetat pacatele altora pentru a le incrimina ci au cercetat cuvintele Domnului pentru a salva sufletele. Cand oamenii nu au vrut sa il asculte pe Sfantul Anton, acesta nu a pus de o Inchizitie ci a predicat Evanghelia pestilor dintr-un lac care s-au adunat sa il asculte, atat de sfanta era limba sfantului. Daca si Inchizitia ar fi facut la fel, ar fi cercetat cuvantul lui Dumnezeu si nu pacatele oamenilor spre a lor pedeapsa, as fi zis jos palaria si in cazul ei.
Iar don Bosco jos palaria si lui, a luat niste oameni considerati criminali inraiti pentru a arata lumii ca toti sunt niste mielusei daca stau langa un om sfant. Dar oamenii Inchizitiei nu au inteles ca omul sfinteste locul asa ca au cerut sfintenie de la altii fara sa aiba ei mai multa. De aceea nici un jos palaria pentru Inchizitie, dimpotriva.

Eu la "sfanta" Inchizitie m-am referit cand am zis "cu asa sfinti". Catolicii care nu iau ca exemplu de urmat si reactualizat Inchizitia ci il iau pe Sf. Anton si vor sa procedeze ca si el, sa aiba biciul cuvantului Evangjeliei ca si el, la acestia jos palaria! Din fericire sunt multi catolici care il admira pe Sf. Anton si resping Inchizitia, de asta m-am mirat sa vad admiratie pentru un asemenea sistem pe acest site.

E adevărat, Inchiziţia îi datorează mult unui alt sfânt: Dominic. Nu numai că Sf Dominic a fost fondatorul Inchiziţiei, dar a fost şi primul Inchizitor Şef. Cel mai cunoscut şi apreciat Inchizitor Şef a fost tot un dominican: Torquemada.

Un punct de vedere corect şi echilibrat. :)
Sigur că avem datoria de a reacţiona împotriva păcatului, de a ne apăra valorile, prin metode creştineşti, mărturisind deschis credinţa noastră şi luând atitudine public, atunci când este necesar, împotriva impunerii valorilor necreştine în societate.

Doamne ajută!
"Va multumesc pentru ca sunteti singura persoana care a inteles sa raspunda intrebarii mele intr-un mod realist." Vă mulţumesc mult pentru aprecieri. :)
Da, este adevărat că un copil, neavând discernământ, nu se poate apăra de erezie... Mărturisesc că nu m-am gândit la această categorie de persoane, atunci când am afirmat că erezia îi poate afecta doar pe cei care doresc să se îndepărteze de credinţă. În acest caz, aş fi de acord ca Biserica să aibă posibilitatea de a le interzice necreştinilor să-i manipuleze pe copii. Mai exact, cei care nu au convingeri creştine să nu aibă dreptul de a discuta cu minorii despre religie. Ştiu, este o idee nerealistă... dar şi discuţia despre reînfiinţarea Inchiziţiei ar fi dificil de pus în practică în zilele noastre. Deci, discutăm despre ce am face, , dacă aceste decizii ar fi la latitudinea noastră. Atunci când s-a publicat nu ştiu ce carte ateistă (cu mai mulţi ani în urmă), ştiu că statul grec le interzisese minorilor sub 17 ani să o citească. Nu ştiu dacă informaţia este corectă (nu mai reţin din ce surse o am), dar ar fi, în opinia mea, o soluţie utilă. O soluţie utilă, dar utopică... fiindcă este imposibil să fie verificate discuţiile dintre părinţii atei sau eretici şi copiii lor. În schimb, dacă aceste persoane ar fi sancţionate penal pentru a nu-i influenţa în mod negativ pe copii, situaţia ar deveni mult mai gravă, din punctul meu de vedere, pentru că cei mici ar rămâne cu ideea că religia creştină este... credinţa aceea neadevărată din cauza căreia părinţii lor au avut de suferit. :( Să ştiţi că adolescenţii judecă într-un mod foarte dur şi intransigent încălcarea libertăţii religioase. V-o spune o tânără care abia a încheiat perioada adolescenţei. :) Atunci când eram în liceu, m-a surprins întrebarea unei colege care, în timpul unei ore de religie, a dorit să ştie "de ce Biserica omoară oameni". :( Foarte mirat, domnul profesor i-a răspuns că Biserica n-a omorât pe nimeni... şi a dorit să continue lecţia, dar colega a repetat că ea nu vrea să creadă în Dumnezeu pentru că a auzit că, în Evul Mediu, Biserica a omorât oameni. Cam aceasta este opinia tinerilor şi în special a adolescenţilor despre ideea de represiune împotriva necredincioşilor. Dacă Biserica ar avea puterea de a-i sancţiona fizic pe cei de alte credinţe, cei neinformaţi (în special copiii şi adolescenţii, pe care-i caracterizează şi dorinţa de... revoltă împotriva constrângerii) ar rămâne cu impresia total greşită potrivit căreia violenţa şi încălcarea libertăţii celorlalţi ar fi fapte compatibile cu învăţătura lui Hristos. În plus, cred că Dumnezeu nu i-ar judeca niciodată pe copiii care, fiind manipulaţi, au căzut în erezie, fiindcă El cunoaşte infinit mai bine decât noi caracteristicile sufletului fiecăruia. El ştie împrejurările în care acei copii au fost manipulaţi şi atraşi în erezie şi mai ştie că cei mici, până la o anumită vârstă, acceptă fără simţ critic tot ceea ce li se spune.

În privinţa vrăjitoriei... ştiu că acest păcat grav poate avea efecte negative reale asupra oamenilor, fiind practicat chiar cu ajutorul vrăjmaşului. Am încadrat această faptă anticreştină în prima categorie, gândindu-mă că pe cei credincioşi, care trăiesc în comuniune cu Dumnezeu, încercările diavolului de a le face rău nu-i pot afecta. Toţi suntem conştienţi de faptul că Domnul Hristos este infinit mai puternic decât... adversarul. De fapt, însăşi această comparaţie ar fi o necinstire a Domnului Hristos. Evangheliştii sinoptici relatează faptul că, atunci când Mântuitorul Hristos l-a vindecat pe demonizatul din ţinutul gadarenilor, spiritele negative I-au cerut Lui să le permită să intre într-o turmă de porci. Din aceste texte evanghelice, înţeleg că cel rău nu are nici măcar puterea de a ataca cea mai neînsemnată fiinţă din univers, fără îngăduinţa Creatorului. De aceea, deşi sunt convinsă că magia este un păcat extrem de grav şi înfricoşător, cei care credem în Dumnezeu suntem apăraţi de acest pericol, precum putem trage concluzia şi din anumite relatări ale literaturii aghiografice (de exemplu, vieţile Sfinţilor Martiri Ciprian şi Iustina)).
Din păcate, acum trebuie să închid calculatorul, nu am timp să detaliez ceea ce am dorit să spun, dar cred că mi-aţi înţeles mesajul. Sunt de acord să ne apărăm (pe noi înşine şi pe semenii noştri) de efectele păcatului, rămânând toleranţi faţă de păcătoşi. Trebuie să mărturisim credinţa noastră în Hristos, să protestăm şi chiar să luăm măsuri împotriva răspândirii imoralităţii în societate. Totul, însă, în spiritul iubirii evanghelice faţă de semeni.

Dumnezeu să fie cu dvs. :)

Cu stimă,
Laura Stifter

Torquemada cel Apreciat
 

In toate cercurile mafiote ale crimei organizate Torquemada e foarte apreciat si respectat.
Ucigasii in serie ii studiaza si astazi cu nedisimulat entuziasm metodele sadice.

Avem si in Romania un corespondent palid. Un vrednic slujbas caruia Experimentul Pitesti ii datoreaza mult: Turcanu, tortionarul cel mai cunoscut si mai apreciat .

Ca să faci din Ţurcanu, un fost legionar spălat pe creier şi devenit torţionar al foştilor camarazi de idei un corespondent, fie el şi palid, al Marelui Inchizitor, iată o idee originală. Originală, măcar pentru faptul că, în timp ce Torquemada a realizat cercetarea penală cu metode permise la acea epocă, Ţurcanu a realizat şi el ceva: chinuirea, de dragul chinuirii, a unor oameni deja condamnaţi şi aflaţi în închisoare, cu metode interzise la acea epocă.

Dar nu este utopică de loc. Soluţia a funcţionat cu mult succes până în anul 1910 şi s-a numit Index Librorum Prohibitorum (Indexul Cărţilor Interzise). Era o listă de cărţi elaborată de Sfântul Oficiu, a căror citire nu era recomandată fără aprobare eclezială, şi aceea dată în scop de cercetare, exact precum ar primi cineva aprobare să aibă în casă şerpi veninoşi. Probabil că motivul pentru care nu s-a mai lucrat la listă este că, pe măsura proliferării imoralităţii, ajunsese excesiv de lungă. Ultima ediţie a Indexului (cea din 1906) număra mai bine de 5000 de titluri. Oameni serioşi din Biserică susţin necesitatea unei ediţii actualizate a Indexului. E adevărat, astăzi mult peste capacitatea inchizitorilor, care au rămas o mână de oameni.

Iată un caz tipic de tânără spălată pe creier, în mod cert din cauza inexistenţei Indexului.

Dar ce ne facem, că erezia presupune nu numai credinţă greşită, ci şi morală greşită. Spuneaţi că studiaţi teologia, deci, fără îndoială sunteţi la curent că teologia dogmatică şi teologia morală se află într-un asemenea raport ca de la cauză la consecinţă. Cea mai celebră erezie din Apus, împotriva căreia Sfânta Inchiziţie a avut de luptat în mod deosebit, a fost erezia albigenzilor (pe alocuri cunoscuţi drept cathari). Ei nu propovăduiau numai o altă credinţă, ci şi consecinţa ei: aceea ca toţi oamenii să trăiască în abstinenţă, iar căsătoria să fie interzisă. Această erezie a cuprins nu numai copiii, ci regiuni întregi ale teritoriului actual al Franţei, Germaniei, Elveţiei, etc. Vă închipuiţi că asta înseamnă nu o părere personală, ci sfârşitul umanităţii. Aşa cum un copil crescut la şatră, într-un mediu în care "a fura" nu e considerat un lucru moralmente rău, are toate şansele să ajungă un hoţ, şi un copil crescut într-o credinţă denaturată are toate şansele să ajungă un păcătos, fiindcă ceea ce ne ţine pe noi departe de păcat este credinţa.

Interesant. Si ce au facut ei exact?

Am dat ceea ce spuneu sfintii si Biserica in primul mileniu, anume ca cele spirituale si in cazul de fata erezia nu trebuie sa fie introduse intre faptele penale. Unii ca sf. Ambrozie sau sf. Ioan Gura de aur spuenau ca omorarea unui eretic e o crima, indiferent ca e facuta de laici.

Iata tot de pe newadvent ce credeau ierarhii despre pedepsirea ereticilor inainte de instituirea inchizitiei:
"Dupa cativa ani, episcopul din Chalons a observat ca sectele se raspandeau in dioceza lui si a cerut sfaturi lui Wazo, episcopul din Liege. Acesta a raspuns ca persecutiile erau impotriva spiritului crestin, deoarece insusi Iisus a spus ca neghina trebuie sa creasca impreuna cu graul pana in Ziua de Apoi, deoarece "neghina" poate oricand fii convertita. Acest principiu nu a putut fi intotdeauna respectat."
Si chiar succesorul nu a respectat asta: " Dintre toti episcopii vremii, singurul care a apelat la puterea civica pentru pedepsirea ereticilor a fost Teodor din Liege, succesorul lui Wazo si predecesorul lui Adalbero II."
Printre ceimai respectatioameni ai vremii erau Peter Canter si sf. Bernard din Clairvaux. Cel din urma spune: Fie ca sunt gasiti vinovati, fie ca si-au marturisit singur pacatele, catharistii nu trebuie omorati, mai ales daca nu au pornit nici un atac asupra Bisericii. Bagati-i in inchisoare daca doriti, dar nu-i ucideti!

Atat de departe era sf. Bernard de a fi de acord cumetodeleoamenilor din Cologne, incat a formulat axioma "fides suadenada, non imponenda" (prin convingere, nu violenta, vor fi castigatioamenii). Cei vinovati vor fi excomunicati, iar daca e necesar, tinuti captivi, pentru siguranta altora("aut corrigendi sunt ne pereant, aut, ne perimant, coercendi"). Sinoadele timpului spuneau acelasi lucru. Spre exemplu, sinodul de la Reims din 1049, subLeo IX, cel de la Toulouse in 1119, la care a prezidat Callistus II, iar, in final, conciliul Lateran din 1139.
Persecutia ocazionala a ereticilor din aceasta perioada este atribuit, fie diferitilor conducatori, fie populatiei fanatice, insa in nici un caz puterii ecleziastice. E adevarat, existau inca de pe atunci canonisti care sustineau un tribunal al Bisericii, insa aceasta idee era tratata strict academic, cu nici un impact asupra vietii reale. Maxima lui Peter Cantor era inca auzita: "Catharistii, desi condamnati in mod divin, nu trebuie pedepsiti prin moarte."

Deci cataristii trebuiau pedepsiti ca nu se supun papei sau ca au depus juramint de castitate? caci in definitiv si calugarii depun juramint de castitate si nu se acasatoresc dar pentru ca se supun autoritatilor religioase nu sint omoriti.

Nutucutu,
Un singur lucru accentuez mereu cu adevarat si anume ca in orice problema trebuie sa facem ceea ce ne-a cerut Iisus. Deci El a cerut ca Evanghelia Sa sa fie adusa la cunostinta tuturor si pentru asta i-a trimis pe apostoli in lume, iar pe cei care vor crede Evangheliei, sa ii boteze in Duhul Sfant. De ce a vrut Domnul Iisus ca apostolii sa propovaduiasca Evanghelia la toti oamenii? Ca sa fie cumva toti oamenii obligati sa se crestineze si sa fie buni crestini? Care a fost scopul urmarit de El? Chiar El a dat raspunsul: "ca sa nu mai zica nimeni la Judecata ca nu a stiut" (parafrazat din memorie). Apoi, dupa ce aducem la cunostinta oamenilor Evanghelia, ce trebuie facut cu cei care nu o vor primi? Tot El a zis: scuturam praful de pe picioare si mergem mai departe. Deci concret, la cei de la Parada gay trebuie sa le spunem ce zice Evanghelia si daca o primesc atunci pacea Domnului sa ramana cu ei, iar daca nu o accepta, scuturati praful si mergeti mai departe. Nu se poate nimic cu forta, si nici Iisus nu a cerut nimic cu forta. De ce atunci dvs. va incapatanati in ideea de a forta oamenii cand de fapt rolul dvs. este doar de a le aduce la cunostinta voia lui Dumnezeu? Stiu cei de la parada gay ca nu fac dupa voia lui Dumnezeu? Daca da, atunci totul a fost facut pentru ei, nu vor putea spune la judecata ca nu au stiut. Domnul a cerut doar vestirea Evangheliei pentru a fi adusa la cunostinta oamenilor, nu a cerut si impunerea ei cu forta. Ori Inchizitia a vrut sa o impuna cu forta, nu a fost o institutie care sa faca evanghelizarea oamenilor dupa modelul cerut apostolilor.

Buna remarca graul si neghina!! Pe asta o uitasem iar Iisus da si motivul pentru care trebuie lasata neghina sa creasca: "ca nu cumva, plivind neghina, sa smulgeti odata cu ea si graul" (Ev. dupa Matei, cap. 13). Exact ce a facut Inchizitia, a omorat oameni nevinovati, din cauza ca nu a ascultat cuvantul Domnului! Asta este cea mai buna dovada.

Intrebare pentru catolici
 

Sunteti deacord ca Sf. Dominic ar fi fondatorul Inchizitiei si primul Inchizitor Sef asa cum a afirmat un user?

Iar pentru cei care au teama de vrajitoare dar nu mai accepta pedeapsa cu moartea pentru ele, eu inca astept raspunsul dvs. : cum va putea inchisoarea sa il impiedice pe diavol sa lucreze prin ele? Nu va fi viata temnicerilor in pericol? Nu vor putea sa evadeze ca si demonizatul din Evanghelie care rupea toate lanturile? Cum veti rezolva problema?

Evanghelia trebuie vestita pentru doua motive: in primul rind pentru a se mintui oamenii, pentru ca toti sintem chemati la mintuire si in al doi-lea rind pentru ca respectind poruncile invingem raul prin bine. Iar in acest context am citeva observatii:
1. Niciodata nu am intilnit aceasta conceptie la altii in afara de ortodocsi: noi detinem adevarul si il spunem, cine vrea sa asculte bine, cine nu, nu. Faptul ca Dumnezeu ni se releva, din contra, ne obliga sa-l iubim mai mult pentru aproapele si sa ne sacrificam mai mult pentru aproapele; pentru ca noi nu sintem cu nimic mai buni decit un gay sau oricare alt pacatos;faptul ca l-am cunoscut pe DUmnezeu nu e meritul nostru, e meritul Domnului ca a binevoit sa ni se releve.
2. Domnul a vrut ca Evanghelia sa fie raspindita pina la marginile lumii pentru ca toti sa poata fi mintuiti; din iubire a facut acest lucru. Iar daca cineva nu asculta de acest cuvint cred ca singurul lucru pe care il putem face este sa ne rugam pentru el. In legatura cu stergerea prafului, aveti textul mai jos:

8. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi.
9. Să nu aveţi nici aur, nici arginţi, nici bani în cingătorile voastre;
10. Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa.
11. În orice cetate sau sat veţi intra, cercetaţi cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi până ce veţi ieşi.
12. Şi intrând în casă, uraţi-i, zicând: "Pace casei acesteia".
13. Şi dacă este casa aceea vrednică, vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi.
14. Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea, scuturaţi praful de pe picioarele voastre.

Inainte de a-mi sterge praful de pe picioare trebuie sa ma asigur ca fac toata porunca Domnului: invii mortii, vindec bolnavii, scot duhurile necurate. Cum nu sint capabila de asa ceva nu pot nici sa-mi sterg praful de pe picioare. Din tot ce am citit eu despre sfintii catolici, singurul care vreodata si-a sters praful de pe picioare a fost sfintul Anton de Padova. Iar el chiar a vindecat bolnavii, a scos demonii si a inviat si mortii.
3. V-am mai spus o data: si eu cred ca trebuie sa facem ceea ce ne-a spus Isus, iar vorbele Lui sint sintetizate in cele 10 porunci; acestea sint simple. Daca sint lasate de Isus, iar noi sintem o tara care declaram ca sintem majoritar ortodoxa si al avem ca Domn pe Isus Cristos, atunci normal, in aceasta tara normele de conduita ar trebui sa fie ale moralei crestine.

Şi a avut un rol cheie în organizarea unei Cruciade, predicând astfel încât multe mii de creştini au lăsat ale lor şi au venit sub sfintele steaguri ale creştinătăţii.

@nutucutu: referitor la citatul tău din Sf.Evanghelie, cum nu-ţi poţi şterge praful de pe picioare să înţeleg că (aşa cum zice punctul nouă) activitatea ta e numai pro-bono sau umbli doar cu carduri?

Nutucutu,

Ati dat citatul, sunteti deacord ca trebuie scuturat praful dar veniti repede cu o justificare "eu nu pot pentru ca". Si apoi dati exemplu de un sfant care a putut. Pai dvs. trebuie sa va straduiti sa puteti, asta trebuie sa fie lupta de o viata si in aceasta lupta sa muriti.
Apostolii au fost trimisi sa faca si minuni si nu numai, este un pasaj in care scrie ca facerea de minuni va fi semnul increstinarii (va gasesc pasajul daca doriti). Ce conditii sunt pentru ca un crestin sa poata face minuni? Este o singura conditie, sa aiba credinta cat un graunte de mustar, atat el cat si cel care primeste minunea. Este o lucrare in dublu sens. Iisus, desi era Dumnezeu in persoana, nu a putut face aproape nici o minune in locurile Sale natale din cauza lipsei de credinta a oamenilor care nu L-au primit ca un Dumnezeu. Ce a facut Iisus? I-a obligat cumva cu forta? Pai nici binele (vindecari, exorcizari) nu putea sa le faca cu forta! Asa ca a plecat mai departe prevestindu-le o Judecata grea din cauza necredintei lor. Deci minunile se fac doar cu cei care cred lui Hristos si cu acestia au facut minuni apostolii si sfintii, fata de ceilalti au scuturat praful si pacea Domnului s-a intors la ei. Daca insusi Domnul si apostolii si sfintii Sai nu au facut mai mult de atat, de dvs. insistati ca nu ar fi suficient si ca ar trebui obligati in vreun fel? De ce va este imposibil sa credeti ca singurul lucru cu adevarat imposibil este sa fie facut omul sa creada prin utilizarea fortei? De ce pacea Domnului nu se intoarce inapoi la dvs.? Aici este problema de fapt, in modul in care dvs. traiti cuvintele Domnului pentru ca incepeti din start cu sintagma "eu nu pot"...

Domnule Mihnea Dragomir,

Este trist cum unii catolici isi denigreaza proprii sfinti. Ati inceput cu Sf. Dominic pe care l-ati facut Inchizitor Sef in conditiile in care pe de o parte a murit inainte de aparitia Inchizitiei si pe de alta parte nu a participat la nici un razboi ci a invatat ca singurele arme trebuie sa fie predicarea, rugaciunea si exemplul propriu. Un mare sfant care a primit Rozariul de la Sfanta Fecioara si a raspandit meditarea vietii si activitatii Domnului prin aceasta rugaciune. A fondat un ordin religios bazat pe saracia de buna-voie si studiu personal intens. Nu are nici o pata in viata sa dar dvs. ca si altii inaintea dvs., ii degradati memoria asociindu-l cu intunecata Inchizitie ca sa va puteti justifica in fata propriilor ochi ceva ce este injustificabil.

Si acum vad ca il defaimati si pe Sf. Anton care tot numai arma predicarii a avut-o, si care doar din cauza sanatatii fragile a fost nevoit sa se intoarca in Europa pentru ca altfel ar fi vrut sa fie predicator la arabi. Predicator al Cuvantului si nicidecum cruciat cu sabia in mana. Ca atare nu a fortat niciodata pe nimeni la nimic si a preferat sa predice pestilor din lac decat sa forteze un om sa il asculte. Stiu ca nu ati scris ca ar fi luptat cu sabia insa chiar si numai simpla asociere a numelui sau sfant cu sangeroasele cruciade care nu au nimic de a face cu metodele Sfantului Anton este o mare jignire si defaimare la adresa sfantului. Ii numiti cruciati (organizator de cruciada) pe pasnicii misionari predicatori ai Cuvantului lui Dumnezeu pentru a justifica in ochii dvs. ceea ce este din nou injustificabil: cruciadele, punerea mainii pe arma in numele lui Hristos.

Este trist cum unii catolici terfelesc imaginea propriilor sfinti pentru a justifa ceea ce este de fapt total anti-evanghelic si condamnabil.

1.Nu este nici o justificare: porunca Domnului ori o indeplinesc in intregime, ori nu; nu imi aleg doar partea care imi place. Daca minunile se fac cu cei care cred (adevarat), iar eu nu pot face minuni, atunci din doua una: ori eu n-am suficienta credinta, ori ei n-au suficienta credinta. Datoria mea de crestin este sa ma cercetez intii pe mine; s-ar putea sa ajung la concluzia ca marturisirea credintei nu trebuie sa o fac prin vorbe. A ne scutura praful de pe picioare la o parada gay cind, poate, noi nici macar nu am fost la biserica in acea duminica, nu e decit o aroganta care nu are nici un efect asupra celor carora vrem sa le atragem atentia.
2. EU nu am vorbit nici o secunda de utilizarea fortei. Una din poruncile lui Dumnezeu incrimiata si de legea civila este sa nu furi. Este o lege si gata. Pina la a incrimina vrajitoria ar fi frumos daca am incrimina crima (avortul), daca am incrimina lipsa de grija fata de parinti, daca am incrimina minciuna, concubinajul, pornografia, homosexualitatea, injuraturile si asa mai departe. Tot ce am enumerat sint lucruri care contravin poruncilor Domnului. Iar in numele "libertatii", unii fac legi care vor sa demonstreze ca legea DOmnului e gresita. Iar noi, ca si crestini, daca tot sintem majoritari, cred ca prin Biserica avem datoria sa ne impunem propriile valori si nu valorile pe care ni le impun altii si care sint contrare poruncilor DOmnului.

De aia nici nu pot sa fac minuni: ca posed carduri. Prea multe.Unul din sfintii care au respectat literal Sfinta Evanghelie a fost sfintul Francisc de Assisi. La una din sfintele liturghii la care a participat s-a citit exact acest fragment din Sfinta Evanghelie si asa si-a alcatuit regula de viata: sa nu posede nimic, doar haina de pe el; sa traiasca numai din cersit sau din munca bratelor sa primeasca de mincare. Nici un ban. Aceasta regula de viata la inceput nici nu a fost aprobata de papa de atunci, pentru ca i s-a parut prea aspra si imposibil de urmat. Insa exemplul lui de a trai cit mai aproape de modul in care a trait Mintuitorul nostru Isus Cristos a dat roade si a atras o multime de credinciosi catolici care i-au urmat exemplul de a trai in castitate, saracie, ascultare, conform regulii intemeiate de el. De altfel a avut si o revelatie in care Isus i-a spus ca acel ordin va dura pina la sfirsitul lumii. Si asa se si intimpla. In mediul catolic si nu numai, viata sfintului Francisc de Assisi continua sa fascineze si sa atraga credinciosi care ii urmeaza exemplul.

Nutucutu spui;< Iar in numele "libertatii", unii fac legi care vor sa demonstreze ca legea DOmnului e gresita. Iar noi, ca si crestini, daca tot sintem majoritari, cred ca prin Biserica avem datoria sa ne impunem propriile valori si nu valorile pe care ni le impun altii si care sint contrare poruncilor DOmnului. >

Nu cred ca unii fac legi ca sa demonstreze ca legea Domnului este gresita"
Cui sa demonstreze?
Ce legatura are legea penala cu legea lui Dumnezeu? una-i una, alta-i alta.

Ah daca spui ca trebuie sa ne aducem contributia aducind in societate valori crestine asta e alta povete
Insa nu poti inlocui integral legea civila cu Legea lui Dumnezeu. Din citeva motive.
-nerespectarea legi lui Dumnezeu este pedepsita de Dumnezeu si nu ne putem substitui integral din acest punct de vedere.
-Legae penala presupune realizarea de inchiztorii bazate pe dovezi lumesti clare.
-Legea penala nu pedepseste decit actiunile care ii afecteaza pe ceilalti din punct de vedere ateu.
-Trebuie sa respectam liberul arbitru in ceea ce priveste libertatea de constiinta atita vreme cit nu ne deranjeaza si cita vreme nu putem aduce dovezi lumesti ca se urmaresc fapte contrar legii penale.
-Implicarea in politica trebuie sa se faca intro forma in care Biserica sa nu fie nevoita sa mai faca derogari sau sacrificii inutile.
-implicarea sa se faca intrun mod meritocrat.

Nutucutu,

Violenta nu inseamna numai unele masuri violente luate de Inchizitie, ci chiar ideea de a obliga un om sa faca dupa porunca lui Dumnezeu. A obliga inseamna a utiliza forta, nu musai forta fizica. Dumnezeu nu obliga pe nimeni si iata cum a venit la noi in Trup de om pentru a ne arata inca o data ca El nu obliga. El va judeca la sfarsitul acestei lumi, insa pana atunci il asteapta pe fiecare om sa-si intoarca fata catre El fara a obliga in nici un fel. A aratat-o atat prin predici cat si prin fapte.*
Inchizitia despre care vorbim aici nu s-a limitat la predica, rugaciune si exemplu propriu ci a trecut la forta, chiar si fizica. Nu are nimeni dreptul sa se apuce sa investigheze credinta altuia si sa-i mai dea si sentinte in locul lui Iisus si inainte de vreme. Revenind la parada gay, "a scutura praful" nu inseamna a-i lasa cu totul in plata Domnului ci inseamna a nu-l bate pe om la cap cu o predica pe care in mod evident nu o primeste. Parada gay stie care este voia lui Dumnezeu cel in care cred crestinii iar parada lor este facuta tocmai pentru a arata cs ei nu cred si nu vor sa creada in acest Dumnezeu. Deci predicarea a fost facuta chiar inainte de inceperea paradei, nu are sens continuarea ei, se scutura praful si se merge mai departe. Scuturarea prafului nu inseamna insa renuntarea la celelalte doua arme: rugaciune si exemplul personal. Si sunt cazuri de homosexuali care au ajuns heterosexuali tocmai cu ajutorul acestor arme utilizate de oameni care le-au vrut binele si nu i-au batut la cap ci i-au acceptat cu iubire, iar prin exemplul personal si rugaciune, ochii si mai ales inima li s-au deschis incetul cu incetul.*

Valorile noastre crestine nu se pot impune nimanui, ele se pot doar trai si explica. In momentul in care se impun, isi pierd deja valoarea tocmai pentru ca valoarea lor consta in a alege binele de bunavoie si nesilit de nimeni.

Ei vedeti? Daca "Inchizitia" ar fi folosit metodele acestui sfant, n-ar mai fi fost nevoie sa investigheze nimic. Nu ar mai fi avut pe cine pentru ca oamenii ar fi fost credinciosi de bunavoie. Ati vazut in schimb ceea ce scria un user? Ca anumite decizii rele s-au luat sub amenintarea cu confiscarea averilor. Pe sfantul Francisc insa nu-l putea santaja nimeni in acest mod.

Tocmai urmaresc pe Arte, o emisiune despre fundamentalistii evanghelisti din SUA care vor sa faca cam ceea ce vor anumiti useri de aici, teribil. Infiltreaza armata, isi construiesc propriul sistem de invatamant, vizeaza contruirea de Universitati care sa concureze cu Harvard si celelalte universitati americane renumite, totul pentru a avea oameni cat mai bine pregatiti in politica si a putea impune valorile lor inclusiv tarilor musulmane. Acum inteleg mai bine colera musulmanilor extremisti contra crestinilor, manie care a crescut tot mai mult in ultimul timp.

Probabil am avut o exprimare defectuoasa,iar subiectul este prea complicat pentru mine, dar o sa incerc sa ma explic. Atit legea penala cit si legea Lui Dumnezeu ne limiteaza actiunile noastre. In timp ce legea civila, care este subiectiva (ce e bine intr-o tara e rau in alta etc) ne ofera reguli de conduita pentru a trai intr-un loc,respectarea legeii Lui Dumnezeu ne asigura mintuirea. Daca credem ca exista o lupta intre bine si rau, lupta pe care o putem vedea cu ochii nostri daca sintem atenti, atunci vedem ca armele celui rau sint perverse. Iar printre aceste arme avem si aceasta inversarea valorilor, binele e transformat in rau si invers.

Intr-adevar, nu putem impune legile crestine in spatiul laic. O data pentru ca Dumnezeu ne-a lasat liberi si in al doi-lea rind, chiar daca am putea, nu avem cum sa stim daca constiinta unui om e indreptata spre Dumnezeu, spre lume sau spre cel rau si deci o asa zisa pedeapsa nu ar avea cum sa fie aplicata. Insa, ati spus un lucru important:
Aceasta "afectare" e subiectiva. Iar daca privim lucrurile prin prisma celor 10 porunci, atit crestinii cit si ateii ar putea fi afectati ca aud injuraturi si blesteme la TV (deci se incalca porunca 3), ca unii isi lasa parintii fara nici un fel de sprijin la batrinete (se incalca porunca a 5-a), ca avortul e normal si chiar permis prin lege (porunca a 6-a) si asa mai departe. Si in contextul asta mi se pare firesc ca cei care stabilesc limita in care morala sau bunul simt majoritar sint afectate sa fie majoritarii, iar in cazul tarii noastre crestinii ortodocsi prin Biserica Ortodoxa.

Cred ca morala crestin ortodoxa ar trebui sa stea la baza legislatiei din ROmania pentru ca in acest fel pur si simplu s-ar mintui mai multi oameni. Iar printre ei as putea fi si eu si cei pe care ii iubesc.

Acel sfint a fost contemporan cu Inchizitia. Daca societatea civila a impus reguli de conduita crestina au aparut si roade (sfintul Francisc de Assisi, Anton de Padova, Ignatiu de Loyola si lista e lunga tare, toti au fost contemporani cu Inchizitia). Au aparut si lucruri de care nu avem cum sa ne mindrim (excesele Inchizitiei).

Da sint de acord ca legea penala (in ceea ce priveste spatiul public) sa fie modelata ceva mai bine dupa moralitatea crestina (daca tot spunem ca sintem majoritari) .
Mie personal mi-ar place sa fie ceva in genul cum era inainte de 89, nu chiar identic dar pe aproape.
Insa deocamdata majoritara in Romania nu este religia crestina ci religia banului care pare ca are mult mai multi adepti decit sint crestinii adevarati.

Deci ar fi nevoie de o strategie , un plan pt implicarea in politica si cistigarea alegerilor, altfel nu se poate.

Deci dvs. credeti ca Inchizitia a fost creata de societatea civila si ca Sfintii mentionati sunt roadele Inchizitiei? Am inteles bine?

Unii ortodocsi pare sa nu fi inteles ca sfintii BC din acea perioada au consimtit la actiunile cruciadelor si formarea inchizitiei. Sf. Dominic are un rol in cruciada contra unor eretici cathari, albigensienii, cruciada instituita de papa. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cruciada_Albigensian%C4%83
De asemenea, sfintii (pentru catolici) Francisc si Anton au trait in vremea cruciadelor si exact in perioada de formare a inchizitiei. Nu am citit niciunde ca ar fi dezavuat aceste actiuni, ba chiar erau si ei pentru. Cruciada a 4-a a fost intre 1202-1204, deci in timpul vietii celor trei sfinti (pentru catolici). In timpul acestei cruciade au fost masacrati ortodocsi din Constantinopol, iar cruciatii au pradat orasul. Sfinte moaste si icoane sustrase de acolo au ajuns in apus, inclusiv la Vatican.
In articolul de pe site-ul wikipedia scrie ca legile adoptate de unele tari de pedepsire cu moartea a ereticilor au fost adoptate de "legislatia criminala ecleziastica in 1231 si au fost curand aplicate si la Roma". Asadar BC avea in codul de legi pedeapsa cu moartea a ereticilor. Din cate stiu papa nu era doar cap al BC, ci si monah al statului papal, care a dainuit pana in 1870, cand Italia s-a reunificat si statul papal a fost cucerit de unificatori.

Unii ortodocsi au surse care zic altceva. Zic ca Sf. Dominic a murit inaintea infiintarii Inchizitiei si nu a participat la nici un razboi, singurele arme fiindu-i predica, rugaciunea si exemplul propriu.

Adevaratii sfinti isi vad pur si simplu de cuvantul Evangheliei, nu se amesteca in politica vremii lor tocmai pentru ca nu sunt lumesti.

Dimpotrivă, nu terfelesc nimic. Dacă, în cazul Sf Dominic, sunt unii care pun sub semnul întrebării marele său rol la înfiinţarea Sfintei Inchiziţii, deşi acest rol nu a fost de nimeni contestat până recent, în cazul legăturii strânse între Sf Anton şi glorioasele cruciade nu există nici cel mai mic dubiu. De predicat, a predicat sfântul, şi anume necesitatea înrolării sub drapelul Regelui Cristos. Papa de atunci (cred că era Urban) în mod personal i-a cerut aceasta, iar sfântul s-a achitat de această nobilă misiune cu zelul lui cunoscut. Dealtfel, anterior sfântul însuşi (pe vremea când încă nu îmbrăcase haina monahală) luptase într-un război, cu arma în mână, apărându-şi cetatea. Cu acea ocazie, a fost făcut prizonier şi a stat un an în lagăr.

De unde, deci, conluzia dv că aş terfeli imaginile sfinţilor, când nu fac altceva decât să arăt cât de mult le datorează Biserica în opera ei de alcătuire, prin Sfânta Inchiziţie, a Cetăţii lui Dumnezeu pe pământ, precum şi în apărarea acestei cetăţi de duşmanii lui Cristos, prin Sfintele Cruciade ?

Ceea ce s-a schimbat de atunci până azi este perceperea a ceea ce trebuie să fie un bun creştin. Astfel, mulţi cred ca şi dv: că, a fi bun creştin, înseamnă a fi un cetăţean emasculat al împărăţiei Sale invizibile. Că Isus trebuie să fie domn numai în inimile noastre, dar nu şi în lume. Că lupta sfântă, atunci când hinterlandul creştin este atacat de soldaţii falsului profet Mahomed, înseamnă încălcare a poruncii a cincea. Dacă ar fi după dv, Crucea ar fi încăput de mult pe mâna Semilunei, aşa cum s-a întâmplat în toate cele trei patriarhii care s-au rupt de Scaunul Apostolic al Romei. Dacă ar fi după dv, Ludovic al IX-lea nu ar fi sfânt cruciat, ci Ludovic cel Sfânt ar fi rege ticălos. La fel de ticălos ar fi şi Carol Martel, care în lupta de la Poitiers a stopat expansiunea arabă care terminase cu Spania şi ajunsese în inima Franţei. Tot nişte ticăloşi au fost şi luptătorii care au obţinut o miraculoasă victorie navală la Lepanto, salvând civilizaţia creştină, de aceeaşi arabi, de astă dată în variantă sarazină. Proprii dv domnitori făcuţi sfinţi de Biserica dv, precum Ştefan cel Mare, au fost ticăloşi fiindcă s-au opus necredincioşilor cu arma în mână şi au trimis la judecata Domnului pe câţi au putut dintre ei.

"Orice pasăre pe limba ei piere". Creştinătatea va pieri şi poporul lui Dumnezeu, care este Biserica, va ajunge din nou în robie, dacă nu va şti să se apere de duşmanii săi, dintre care cei mai periculoşi sunt cei dinăuntru. Cei de azi, suntem cu adevărat nişte pigmei pe umerii uriaşilor. Pe umerii câte unui Sf Dominic, pe urmele câte unui Sf Francisc, noi practicăm o variantă degenerată şi smiorcăită a credinţei lor. În aşa stare tristă am ajuns, încât ni se pare normal ca păcatul strigător la cer al sodomiei, incriminat dintotdeauna atât la Poporul Ales din Vechiul Testament, cât şi la Poporul Ales din Noul Testament, incriminat până şi la necredincioşi, să ni se pară că ar trebui scos de sub interdicţie, deoarece este "infracţiune consensuală". Vrăjitoria, care numai consensuală nu e, am ajuns să o dorim scoasă numai fiindcă, în ura noastră faţă de Sf Inchiziţie şi de Sf Biserică Catolică în general, am ajuns să o socotim greu de dovedit, ca şi când Dumnezeu nu ne-a dat metode şi instituţii ca să deosebim răul de bine. Vai de cei care numesc răul bine şi binele, rău !

Domnule Mihnea,

Pe ce va bazati cele spuse despre Sf. Anton de Padova? Niciodata nu am citit cele spuse de dvs. in viata sa, si de curand am vizionat si filmul cu viata lui care se prezinta in Bazilica dedicata lui in Padova si din nou, nici urma din cele spuse de dvs. Pentru mine ramane defaimare din partea dvs. ca si in cazul Sf. Dominic, si dovada ca nu prea stiti care sunt meritele care duc la sfintenie.

Daca oamenii ar fi facut dupa cum zic eu, nu am fi disparut, dimpotriva, ar fi fost mai multi sfinti martiri ca in primele secole iar prin sfintenia lor s-ar fi convertit si mai multi oameni si nu s-ar fi ajuns la situatia de astazi. Daca dimpotriva, Domnul Iisus, apostolii, sfintii martiri si toti adevaratii sfinti care si-au dedicat viata lui Dumnezeu, ar fi facut cum doriti dvs., pai astazi nu am mai fi avut nici o sansa, nici macar Hristos nu ar mai fi fost rastignit ci apostolii si ingerii L-ar fi aparat cu sabia in mana. Din cate vad, dvs. inca nu ati patruns sensul cuvintelor legate de viata pe care o pierdem atunci cand vrem sa o pastram si dimpotriva, o castigam atunci cand o pierdem pentru Domnul asa cum au facut martirii. Pe vremea martirilor primelor secole, toti ceilalti erau pusi pe uciderea crestinilor, nu traiau vremuri pasnice ca acum, si nu a pus unul mana pe sabie. Unde si cand s-a pierdut aceasta credinta plina de sacrificiu din iubire pentru cuvintele Domnului? Nu cumva in momentul in care crestinii au pus mana pe putere si au inceput sa puna vietile proprii mai presus de ale altora, total opusul crestinilor dinaintea lor?...

Din fericire am cunoscut si catolici care au inteles ce inseamna a-L imita pe Hristos, ca altfel, cunoscandu-va doar pe dvs. as fi zis ca Biserica catolica a pierdut intr-adevar tot Harul si a devenit o institutie lumeasca.

Si inca ceva domnule Mihnea, evitati cu abilitate sa imi raspundeti cum il veti opri pe diavol cu puscaria (in cazul vrajitoriei) sau ati raspuns si nu am vazut eu raspunsul? Sau nu stiti ce sa raspundeti din cauza ca nu mai credeti ca biserica are Harul sa alunge puterile diabolice din om, avand nevoie de ajutor penal din puntul dvs. de vedere? Chiar vreau sa vad si eu ziua in care o sa puteti sa il amendati pe diavol si sa-l bagati in puscarie.

Dumnezeu ne-a dat o institutie care a stiut sa deosebeasca raul de bine: Sfanta Inchizitie.
Si ne-a dat cateva metode pentru a fi siguri ca stim sa deosebim raul de bine:

- Scaunul cu tepi
- Magarul spaniol
- Leaganul lui Iuda
- Gheara de tortura sau gadilatorul spaniol
- Fierastaul

Sfanta Inchizitie nu folosea pe post de bau-bau metodele de mai sus. Precum toti criminalii posedati, Sfanta Inchizitie le folosea pentru a tortura oameni. Am evitat sa dau imagini.

Dumneavoastra mai cunoasteti si alte metode pe care ni le-a dat Dumnezeu pentru a deosebi raul de bine?
Aici ati exprimat un adevar cardinal! Nici sfintii nu puteau sa o zica mai bine.

"He then travelled to Africa, France and Italy as a missionary and crusader." putem citi aici: http://www.turismopadova.it/menu-en/...en/Itinerario5

Nu este de mirare, sfântul fiind descendent al celebrului comandant cruciat Godefroy de Bouillon, personaj-cheie al primei cruciade.

Prin zelul său în lupta contra ereziilor timpului, sfântul a primit încă din timpul vieţii titlul de "ciocan al ereticilor", după cum aflăm chiar din Enciclopedia Catolică: http://www.newadvent.org/cathen/01556a.htm

Nu este vorba de a-l opri pe diavolul însuşi, ci pe colaboratorii săi umani. În aceeaşi logică, nu ar avea sens să-i băgăm nici la puşcărie pe criminali (de împuşcat nici nu poate fi vorba, nu ?) deoarece diavolul îi va scoate din puşcărie.