Nu trebuie să se înţeleagă că, după învierea Domnului nostru, creştinii au respectat porunca Şabatului, doar că au numerotat altfel zilele pe vreun considerent astronomic ori matematic. În realitate, Biserica Catolică a desfiinţat complet Legea Şabatului, înlocuind-o cu o Lege nouă. Faptul că noi nu lucrăm (anumite lucrări) în Ziua Domnului, iar vechii evrei nu lucrau de Şabat este o asemănare parţială, care nu trebuie să ne ducă în eroarea de a crede că e aceeaşi lege. Sunt două legi diferite. Noi credem că Vechiul Testament, în cele ceremoniale ale lui, ca şi în cele ce priveau promisiunea răscumpărării împlinite pe Calvar este, astăzi, definitiv abrogat.

Mai intuitiv exprimat: respectăm Duminica, din exact acelaşi motiv pentru care mâncăm porc.

Intenția mea a fost să le-arăt că sabatul lor e o falsificare penibilă a sabatului evreiesc. Le-am mai spus și mai demult că Întruparea nu a avut ca scop exportul la nivel planetar al religiei evreilor, ci întemeierea Bisericii a cărei prelungire veșnică este Împărăția. De fapt nu atât adventiștilor le-am spus (întrucât îndrăcitul nu mai control asupra propriei vieți), cât cititorilor ocazionali smintiți de răstălmăcirile lor penibile.
I-am numit pe adventiști îndrăciți, fiindcă am descoperit într-un Euhologhion din primul mileniu creștin, o rânduială de reprimire a ereticilor în Biserică care prescria, înainte de anatemizarea publică ereziei și recitarea simbolului de credință niceo-constantinopolitan, o lepădare de satana asemănătoare celei de la botez, urmată de o rugăciune de dezlegare de demonii care întunecă mintea cu amăgirea eresurilor și redobândirea deplină a libertății cugetului. Interesant este faptul că reîmbisericiții erau dați în grija unui naș (ales cu grijă dintre creștinii cu viață duhovnicească și mărturisire ireproșabile), care garanta pentru catehizarea și voința neclintită de reintegrare în turma lui Hristos a penitentului.

Mare advevar ati spus, domnule Dragomir. In consecinta, le spun celorlati forumisti, sa nu mai caute in zadar, macar un verset din Sfanta Scriptura, care sa spuna despre sfintirea, binecuvantarea si poruncirea pentru pazirea zilei intaia a saptamanii (duminica), ca zi de odihna inchinata Domnului.

Domnul nu a schimbat ceea ce a binecuvantat si sfintit (ziua a saptea). "Caci ce binecuvantezi Tu, Doamne, este binecuvantat pe vecie".(3 Regi 17:27)

Este un personaj despre care se spune ca "se va incumeta sa schimbe vremile si legea" (Daniel 7:25). Acela a schimbat ce Domnul a binecuvanta si sfintit, de la facerea lumii.

Intr-un fel ai dreptate, numai ca te-ai exprimat total gresit.

Adventistii de ziua a saptea, pazesc sambata (ziua a saptea) asa cum a pazit-o Domnul Sambetei, nu cum o pazeau (si o pazesc) evreii.

In concluzie, ceea ce pazeau evreii, pe vremea Domnului Iisus Hristos, era "o falsificare penibila" (ganditi-va numai la sumedenia de reguli fariseice, puse pentru pazirea sambetei - Domnul Iisus Hristos a dezlegat ziua de odihna inchinata Domnului, de astfel de reguli absurde).

Eu am întâlnit altceva interesant. În Noul Testament. Zice, referitor la vremurile din urmă, că "mulţi profeţi mincinoşi se vor ridica şi vor amăgi pe mulţi". Matei 24 cu 11. Am o intuiţie la cine se referă.

Dimpotrivă, despre Biserica pe care Cristos a întemeiat-o pe Petru, spune că "nici porţile iadului nu o vor birui". În acelaşi Matei, dar 16 cu 18. Şi, într-adevăr, avem deja perspectiva a aproape 2000 de ani şi vedem bine şi în zilele noastre: din ce "porţile iadului" o atacă, din aceea Biserica străluceşte şi mai tare.

Vă umflați în pene ca niște nebuni, născocind tot felul de justificări aberante. Parazitați creștinismul așa cum parazitați și forumul ăsta, cu o nesimțire fără margini.

Domnule Bar Zilai, cititi, analizati si va cruciti:
"3.Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ea S'a odihnit El de toate lucrurile Sale, cele pe care Dumnezeu le-a izvodit făcându-le." Facere 2.

"17.Iar Iisus le-a răspuns: „Tatăl Meu până acum lucrează; şi Eu lucrez“." Ioan 5.

Principiul zilei de odihnă stabilit de Dumnezeu este: "ziua a 7-a", nu "una din şapte". :58:

Dacă nici litera nu este respectată, ce să mai vorbim de spirit?... Adică merge şi cu călcare de porunca a II-a, şi a IV-a, şi cu mântuirea prin fapte proprii, şi cu... şi adăugaţi dumneavoastră zeci şi zeci de alte învăţături din care spiritul lui Hristos lipseşte cu desăvârşire.

1. Mai întâi de toate, eu n-am afirmat aşa ceva.
2. Diavolul nu are zi sfântă. De fapt, el nu are nimic sfânt...
3. Mântuitorul a înviat pe 16 Nisan 31 A.D., singura conexiune fiind că în acel an a căzut duminica. Anul următor nu a mai căzut duminica, şi aşa mai departe... În consecinţă, nici Paştele (Paştele duminical) nu mai este Paşte, nici duminica nu e ziua sfinţită şi binecuvântată de Dumnezeu. Plus că ambele sărbători nu au nicio bază legală, ele nefiind poruncite de Dumnezeu. Revenind la chestiunea care v-a intrigat (ciudat că nu v-a intrigat cînd Mihailc ne-a catalogat drept rezultat al maimuţărelilor diavolului), mă gândesc că într-adevăr diavolul maimuţăreşte cam orice acţiune a lui Dumnezeu (începând cu Evoluţionismul-maimuţăreala Creaţiunii şi culminând cu apariţia Antihristului-maimuţăreala revenirii lui Hristos), desigur cu scopul de a amăgi pe creştini. De ce n-am accepta că a pregătit cu migală în laboratoarele lui şi o alternativă la ziua sfântă a lui Dumnezeu? Nu v-aţi pus această întrebare niciodată? Poate ar fi cazul...

În consecinţă v-aţi decis să folosiţi şi dumneavoastră această "drăcuială de catifea". Nicio problemă... şi de Hristos s-a spus că are drac (Ioan 10,20), nu mă aştept ca noi să avem un tratament preferenţial din partea celor ce se numesc creştini...

Mulţumim frumos pentru reclama gratuită pe care o faceţi cărţilor ei!:1:
Dacă am face-o noi [adventiştii], cu siguranţă am fi banaţi.

Dar când daţi de erezii de bună mireasmă, ce mai activaţi?

Înainte de toate, vreau să te felicit că ai "activat" raţionalul din tine!:41:

Din păcate, ai ratat răspunsul la întrebarea de 100 de puncte...:106:

Păi acesta e un argument în favoarea continuităţii sabatariene! Sabatul nu putea fi decât ziua a şaptea, nu "una din şapte" cum încearcă doamna Ioanna să ne demonstreze. Iar această contabilitate săptămânală s-a menţinut timp de cel puţin 4.000 de ani (de când există evreii pe planetă) fără putinţă de greş. De aceea zice Porunca Domnului: "Adu-ţi aminte...".

Încăpăţânarea cu care continuă să existe poporul evreu şi consecvenţa cu care măsoară ei săptămâna este o dovadă vie că sistemele cronologice se suprapun - cel puţin pe segmentul săptămânal.

Sistemul săptămânal nu are nicio legătură cu calculele astronomice, el nefiind legat nici de Lună ca pentru lună, nici de Soare ca pentru an. El are legătură doar cu consecvenţa cu care credinciosul îşi "aduce aminte" să sfinţească ziua pe care Dumnezeu Însuşi a sfinţit-o şi a binecuvântat-o.

Egiptenii aveau săptămâna de 10 zile (nu de 5), deci Moise nu avea cum să folosească calendarul egiptean pentru a calcula sabatul Domnului.

Încă o dată: ciclul săptămânal nu are nicio legătură cu luna, ori cu anul calendaristic ori astronomic.

Nici Paştele evreesc nu are legătură cu sabatul zilei a şaptea, el necăzând în aceeaşi zi a săptămânii în fiecare an (precum Paştele ortodox).

Dacă n-ar exista Evanghelia, ci doar Tradiţia, aţi avea dreptate. Slavă Domnului că mai există Evanghelia! Şi în ea citim că -chiar după învierea Domnului nostru- creştinii (apostolii şi maica Domnului) au respectat porunca sabatului, iar acesta (sabatul) era plasat înainte de ziua întâia a săptămânii (deci rămăsese tot ziua a 7-a:58:) contrar oricărei idei de "numerotare altfel" a zilelor: Luca 23,56-Luca24,1.
Nu vă grăbiţi să negaţi această realitate din cauză că Domnul nu înviase încă între aceste două versete. Reţineţi că evanghelistul Luca a consemnat aceste cuvinte la ani de zile după învierea Domnului. Şi mai reţineţi un aspect: evanghelistul Luca nici măcar nu era evreu ca să poată fi acuzat de păzitor al "legii vechi".:58::58:

Nu mă pot abţine să vă felicit pentru onestitatea cu care declaraţi cele de mai sus! Am apreciat totdeauna acest lucru la catolici, căci ei nu se ascund îndărătul unor argumente şubrede de genul: "Domnul a schimbat sâmbăta în duminică", ori că "Iisus a sfinţit duminica prin Învierea Sa".

Corect ceea ce spuneţi, însă sabatul nu poate fi inclus în această categorie, căci el datează dinainte de "cele ceremoniale", dinainte de "promisiunea răscumpărării" şi chiar dinainte de apariţia păcatului pe această planetă.

Nici nu ştiţi câtă dreptate aveţi (căci vă gândiţi la un singur aspect)!

Credeţi că e o notă bună pentru un creştin să-l afurisească ori să-l jignească (soft ori hard) pe semenul său? Eu cred că nici un necredincios educat n-ar face-o, cu atât mai puţin un creştin; căci bănuiesc că vă socotiţi un creştin, nu-i aşa?
Şi nu e vorba de mine, eu am primit injurii şi grosolănii mai murdare (unele au fost şterse, altele mai sunt pe acest forum creştin); e vorba de exemplul pe care-l dăm celor din jurul nostru. Or, asta chiar nu mai contează? Chiar atât de rău am coborât?

Dimpotrivă, aţi afirmat exact asta. Citez din postarea dumneavoastră de aici http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=309 :

Dacă Dumnezeu are o zi sfântă (sfinţită şi binecuvântată), cu siguranţă are şi diavolul (numit de către Luther ca fiind "maimuţa lui Dumnezeu").

Probabil aţi realizat că aţi sărit prea tare calul sugerând, pe un forum ortodox, că duminica este ziua sfântă a diavolului, şi acum încercaţi să o daţi la întors.

Nu înţeleg de ce vă tot adresaţi fratelui Theodor cu apelativul "creştin". Conform cu părerile sectei dumneavoastră, dumnealui face parte dintr-o organizaţie numită "târfa babilonului" (sau era Fiara ?!) şi ţine ziua sfântă a diavolului. Păi ăsta e creştin ?

Eu ți-am recomandat să mai cercetezi lucrări de cronologie, nu să-mi vii cu afirmații fără o argumentare temeinică. Organizarea timpului ține de astronomie și convenție socială, nu are valoare imuabilă.
Dacă erai documentat câtuși de puțin, știai faptul că sabatul esenian nu corespundea cu sabatul saducheilor și fariseilor, prima zi a săptămânii fiind miercuri (gregorian) și ziua a șaptea, marți (gregorian). Calendarul esenian, spre deosebire de al cel al saducheilor și fariseilor, nu era variabil, iar sărbătoarea paștelui cădea mereu într-o zi de miercuri (gregorian). Ca să nu mai spun că esenienii considerau calendarul oficial al evreilor contaminat de influențe păgâne infiltrate în mozaism în timpul captivității babiloniene, fapt confirmat de cercetările științifice contemporane.

Tu te lipești de o eroare frecventă a oamenilor dintotdeauna, în momentul proiectezi retrospectiv convenții umane din prezent, în epoci istorice organizate de alte convenții, total diferite.
Însă substanța argumentației mele este concentrată pe faptul evident că adventiștii sacralizează absurd o zi stabilită prin convenție umană, și nu odihna poruncită de Dumnezeu poporului evreu.
Prin urmare n-ar fi o exagerare dacă dacă aș spune că adventiștii se închină lui Cronos (zeul grec al timpului), nu adevăratului Dumnezeu.

Îmi cer scuze şi rectific:


Rămân la ideea că aceasta nu este nici sfântă, nici sfinţită, nici binecuvântată; căci diavolul nu are nimic sfânt.

Din câte-mi amintesc (şi de data aceasta-mi amintesc bine), n-am numit acea zi. În plus, duminica este ziua sfântă a ortodocşilor, nu a diavolului. Cu asta sunt [până şi eu] de acord.

Faceţi o întreită eroare:

1. Eu îi numesc creştini şi pe ortodocşi şi pe catolici
2. Nu toţi creştinii sunt afiliaţi acestei Fiare. Nici măcar Fiara nu se referă strict la Biserica Catolică, ci la Biserica-Stat a Romei. Din perspectiva sf. Ioan Teologul, Fiara putea să însemne foarte bine organizaţia politico-religioasă a Romei Imperiale şi bineînţeles prelungirea ei istorică până la vremea sfârşitului când devine chiar "târfa Babilonului" - cum plastic v-aţi exprimat.
3. Ca să lămuresc şi acest aspect: la momentul actual, duminica nu este "semnul Fiarei", iar acest semn când va deveni efectiv îl va putea primi la fel de bine (de fapt, la fel de rău) un catolic, un ortodox, ori un adventist.

Privitor la "ziua sfântă a diavolului", sper că v-am lămurit în postarea anterioară

Omule, încă o dată şi pentru ultima dată: succesiunea zilelor săptămânii nu are nimic de-a face cu astronomia, ori cu schimbările de calendar. Cât priveşte "sabatul esenian", al fariseilor, or al saducheilor nu mă interesează; ci sabatul care mă interesează e Sabatul Domnului - numit chiar aşa în Scriptură. Şi de asemenea, Domnul Sabatului - adică Iisus Hristos de la care fiecare creştin pretinde a se trage.

Înţeleg că tu nu eşti din aceeaşi tagmă a "oamenilor dintotdeauna" şi eşti scutit de a face această greşeală...

Dacă prin absurd, sâmbăta n-ar corespunde sabatului din vremea Domnului Iisus, înseamnă logic că nici duminica nu mai corespunde primei zile a săptămânii din aceeaşi epocă:58:Iar dacă niciun pământean n-a observat încă această eroare (bineînţeles, cu excepţia ta care faci parte din altă tagmă), este OK.

Am zis "prin absurd", căci e absurd ca şi Dumnezeu să nu-Şi mai aducă aminte când e sabat... în cazul că oamenii au uitat "să-şi aducă aminte" (Ieşirea 20,8).


Nu, n-ar fi o exagerare; ar fi o prostie! Bine că n-ai spus-o, ci ai folosit condiţional optativul.

Am vrut sa raspund si pe topicul acesta, dar m-am luat cu alt subiect, acum nu mai am timp, poate o s-o fac data viitoare.

Nicio problemă... omul trebuie să mai şi doarmă...
O noapte lină!:103:

Eu vroiam sa subliniez ca la adeventisti este numai filozofie, nu avem ce sa discutam despre altceva in privinta religiei.
Intrebarea e doar pentru adventisti, de fapt vreti sa spuneti: daca pentru adventisti e atat de importanta ziua data de soare de sambata atunci de ce Iisus nu scrie ca a schimbat ziua, eventual sa fie un capitol special in Safnta Scriptura. Iar raspunsul e continut in intrebare: pentru ca doar pentru adventistii aparuti in sec. XIX era importanta aceasta zi din rotatia pamantului. E doar dogma voastra ca trebuie cinstita neaparat ziua data evreilor. e pare ca nu avea nicio importanta, Iisus nici nu mentioneaza de Sabat, decat in contextul ca i se reproseaza de evrei ca nu il tine. La fel si adventistii le reproseaza drept credinciosilor ca nu "pazesc" Sabatul. De cati e nevoie sa fie pazit, doar nu vine toata populatia sa-l fure? :)

Pe de alta parte tu si trice stiti prea bine ca am mai discutat despre asta, dar alte arguemnte nu aveti, el repetati al infinit pe aceleasi desi vi s-a raspuns ca sunt eronate. In primul rand trice cred ca spunea ca dupa inviere pana la inaltare Iisus nu le-a spus de Sabat. Pe langa faptul ca nu avea importanta, de unde stiti ce a vorbit Iisus in acele zile, in Sfanta Scriptura sunt doar cateva randuri, asta ca sa arat ca Sola Scriptura e doar un rezumat al celor vorbite.
In al doilea rand, cine a schimbat circumcizia? Apostolii, mai exact Sf. Pavel, ultimul venit. Unde scrie Domnul ca nu mai e nevoie de circumcizie? Unde scrie ca a spus ca nu mai trebuie tinut Pastile evreiesc? Nu a tinut Patile pana in ziua cand a fost rastignit? Unde scrie ca nu mai trebuie tinute sarbatorile date evreilor? Sau jertfele? sau ce ritual trebuie tinut?
In al treilea rand, am discutat depsre versetele in care scrie de ziua intai a saptamanii, adcia Ziua Domnului din Apocalipsa, ziua in care au frant painea si ziua in care strangeau ajutoare. Dar ce importanta, la fiecare s-a gasit un motiv.
Asadar astept sa treceti la ortodoxie, nu numai sa paziti o zi, noi o traim, nu o pazim. Porunca in decalog a fost data pentru odihna, ca mor oamenii daca muncesc tot timpul, stim mai bien azi ca mor unii de epuizare. La fel porunca sa nu fure, nu s-a dat ca avutul e sfant, ci ca sufera cel care e furat, iar cel ce fura se lipseste de binecuvantare. Una din zilele saptamanii era pentru odihna si rugaciune. la fel erau sarbatori de odihna in timpul anului, ba chiar si an sabatic (sau doar acum il au evreii). Ca sa se odihneasca si pentru concediu. Ati inteles acum?

Romani 14:5
Unul socoteşte o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredinţat în mintea lui.

indiferent de ceea ce afirmam sau incercam sa dovedim ramane totusi cuvantul sfant care da libertatea fiecaruia personal sa creada o zi mai deosebita decat alta,asta arata ca orice zi ai tine, asta nu-i o davada neaparat de credinciosie ci doar o incredintare a mintii noastre.domnul sa ne ajute sa intelegem biblia si inca un cuvant care arata cu tarie ca noul testament adica cuvintele Domnului Isus au autoritate fata de cuvantul legii din vechiul testament,asta in cazul in care nu coincid ev.IOAN vers 17 căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.
adevarul si harul sunt noua lege

Trices, chiar n-am să mai discut cu tine. Ești total ignorant și încuiat la creier, dar ai totuși o circumstanță atenuantă: toată cocina ideologică adventistă e în aceeași situație, deci n-aveai cum să scapi. Te compătimesc și îți doresc să te izvăvești, într-o bună zi, de prostie și de condiția de limbric care parazitează Biserica, adică trupul lui Hristos!

Mda, când nu mai ai ce discuta (a se citi: când nu mai ai argumente), foloseşti minunatele cuvinte ortodoxe, precum în postarea de mai sus...

din ce termen grecesc provine cuvantul din limba romana "iad" ?
ia sa vedem, stiti?

Se pare că din grecescul Hades [άδης].

bine, dar HAIDES (Aides, Aidoneus, sau Hades) a fost un zeu, al lumii subpamantene, un zeu pagan, cum se impaca asta cu Scripturile? de ce se foloseste in Noul testament un termen corespunzator mitologiei grecesti pagane? poti explica?

Noul Testament fiind scris în limba greacă, scriitorii acestuia au preluat termenul ce desemna (în literatura greacă) locuinţa morţilor, locul unde merge orice om când moare- corespondentul termenului ebraic Sheol în V.T.

Din nefericire, bisericile istorice au preluat odată cu acest termen şi caracteristicile celelalte ale Hadesului mitologic:

• locul unde se duc "sufletele" decorporate ale morţilor
• locul de chin etern
• locul unde sufletele păcătoşilor sunt pedepsite de demoni.
• locul de unde în ciuda soartei imuabile, sufletele oamenilor pot fi totuşi salvate de către anumiţi semizei.

Recunoaşteţi aceste caracteristici ale Infernului oglindite în dogma B.O.?

unde apare in Scripturi termenul de "infern" pe care-l folositi aici?

"infernul" este sinonim cu iadul? mai sunt si alti termeni folositi in Scripturi precum: tartar, adanc.

conform lui Dante Alighieri, infernul este un spatiu populat de catre demoni, si daca ne uitam in Scripturi gasim ceva in legatura cu asta la 2 Petru cap.2 versetul 4 unde se scrie ca niste ingeri pacatosi (deveniti demoni) au fost aruncati in "tartar" (ταρταρόω), dar au fost aruncati acolo ca intr-o inchisoare, fiind legati cu lanturi si stau in intuneric.

Nu apare niciunde, am folosit termenul pentru a face distincţia între noţiunea de Iad- folosită impropriu şi de multe ori inducând confuzie- şi cea a Hadesului din mitologia greacă.

Având în vedere caracteristicile enumerate mai sus, aşa ar părea, în ciuda faptului că acest termen nu e folosit în ortodoxie.

pai haideti sa incercam sa intelegem cum stau lucrurile, odata avem "iad" provenit din "hades"care este un termen mitologic grecesc si il aplicam ca locatie pentru cei morti, de asemenea avem "tartar" unde apostolul Petru spune ca sunt niste ingeri pacatosi tinuti in lanturi, avem "adanc", "gheena", ambii termeni folositi de Domnul Isus in diferite ocazii; chiar nu putem sa folosim "dupa ureche" acesti termeni biblici si nu cred ca ar fi cazul sa introducem alte denumiri, precum "infernul", care chiar nu se regasesc absolut deloc in Scripturi!

procedand sistematic, avem 2 certitudini:
- in gheena este foc, dupa cum Domnul ne-a spus;
- in tartar(adanc) este intuneric, dupa cum apostolul Petru ne-a spus, acolo fiind niste ingeri-demoni tinuti in lanturi si tot acolo observam ca Domnul Christos trimitea demonii cand exorciza Luca cap. 8 v.31

stim ca gheena este un loc si pentru demoni, fiind foc acolo, dar iata ca si tartarul (tradus adanc) este un loc tot pentru demoni, fiind inchisi acolo in intuneric, prin urmare, cum vine asta? doua spatii, unul cu foc, altul cu intuneric, pentru demoni?

Focul iadului
 

daca citim apocalipsa ultimele 3 capitole observam ca Gheena este moartea doua deacolo nu este scapare ,desi iadul cum scrie greceste pe care a fost amintit mai sus este mormantul.Tartar-tartarus este locul Demonilor care se afla intre pamant si cer ca a fost scos din ceruri confirm Apoc 12
Daca ne gandim un pic logic deci judecata este deja prezent asa cum zice Domnul Nostru Isus Christos Ioan 3:16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.
Ioan 5:24 Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele, şi crede în Cel ce M-a trimis, are viaţa veşnică, şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.
Mai putem citi http://eliberare.ucoz.ro/publ/despre...iadul/4-1-0-27

Toti oamenii, toate neamurile vor fi judecate. Iar neamul nu inseamna sa stam la gramda, sa formam cireada. A doua venire a Lui Dumnezeu-Cuvantul, Domnul nostru Iisus Hristos nu stie nimeni cand va fi, putem doar sa simtim si sa observam ca este aproape si sa fim pregatiti. Infricosatoarea Judecata se va face abia dupa venirea Domnului Iisus Hristos. Iadul este un loc, nu o stare. Iadul nu este mormantul,groapa in care e pus adormitul pana la a doua venire a Domnului Iisus Hristos. Sa nu mai talcuim noi Sf.Scriptura dupa capul nostru, ci sa citim ce au scris Sf.Parinti si ce au talcuit ei, caci dansii au avut harul sa talcuiasca cartile Sf.Scripturi, nu pacatosii de noi. Daca nu am ajus la un nivel mai inalt duhovniceste, nu prea e bine sa interpretam noi si sa spunem ce gandeste Dumnezeu, caci putem gresi si astfel ispitim.

"daß tausend Jahre"
Aici "daß" nu este articol hotarat, ci este o particula care impreuna cu "bis" delimiteaza o propozitie principala de o propozitie secundara. Ca urmare, nu se poate traduce corect "o mie de ani", ci se traduce corect "mie de ani", deci interpretarea versetului e una simbolica ce nu reflecta strict timpul a una mie ani si ar suna cam asa, in versiunea mea: "bis daß tausend Jahre vollendet wurden." = "pana ce acea mie de ani se va fi implinit".
Daca ar fi fost articol hotarat trebuia scris corect "das", dar in acest caz substantivul "Jahre" fiind la plural articolul corect ar fi fost "die".

Dar nici textul german nu respecta originalul grec unde "tà hília éte" este la plural deci tradus inseamna "miile de ani".

[doar] Cu ocazia Zilei Naționale m-am hotărât să-ți ridic blocajul și îți urez ”La mulți ani”, frate român Illuminatu!:1: Dacă revii în limitele acceptabile ale unui dialog decent, poate mai comunicăm...

Cât privește chestiunea în discuție, am văzut-o și pe asta: un ortodox interpretându-l pe Luther! Ori a fost doar o simplă lecție de Hochdeutsch aplicată retroactiv la nivelul secolului XVI? Spre [mai buna] lămurire, iată încă o versiune germană:

"Die übrigen Toten kamen nicht zum Leben, bis die eintausend Jahre vollendet waren. Das ist die erste Auferstehung." (Apoc. 20,5 - Die Bibel, 2005, Herder Editorial)

Acum cât privește originalul grecesc și "originala" traducere ortodoxă poate mai vorbim cu o altă ocazie când voi avea puțintel timp, astăzi fiind pentru mine o zi specială și în altă privință - cum se știe... Doamne ajută!

mai traiesti amice?

Ultima dată când am verificat, nu eram mort.:1: